In municipiul Brasov au fost descoperite sapte asezari geto-dacice civile, pe
care s-au inaltat ulterior blocurile. La Pietrele lui Solomon au fost gasite
urmele unei fortificatii, mai exact baza unui turn dacic, precum si ramasitele
unui val de aparare. Pe locul valului dacic s-a montat acum o masa lunga, unde
petrec junii la sarbatori, iar la bazele turnului, unde abia se mai vad urmele
fortificatiei, s-au turnat citeva trepte mici din beton. In Valea Cetatii a
existat o asezare destul de mare, din care nu a mai ramas, insa, nici o urma,
dupa ce au trecut buldozerele, in momentul in care a inceput constructia
blocurilor.

Atit la Pietrele lui Solomon, cit si in Valea Cetatii arheologii
au descoperit diferite obiecte de podoaba, fibule, oglinzi, monede si vase. La
inceputul secolului XX, pe locul actualului Cartier al Florilor, s-au
descoperit urmele unor necropole dacice, in care s-au gasit cranii si oseminte
partial arse, alaturi de obiecte de cult. Desi dacii isi incinerau mortii, s-
au gasit si unele morminte in care se aflau copii care nu fusesera incinerati.
Se presupune ca acestia proveneau din familii sarace, care nu-si permiteau un
ceremonial de incinerare.
Sanctuarul de la Racos
In urma cu 20 de ani, la Racos au fost descoperite trei sanctuare dacice
circulare, care se afla pe locul doi ca marime, dupa cele de la Sarmizegetusa.
Aceste sanctuare, deosebit de valoroase din punct de vedere arheologic, atesta
faptul ca, in zona aceasta, pina la Burebista, exista un regat puternic.
Arheologul Florea Costea, care a studiat un timp indelungat sanctuarele, este
convins ca la Racos era un munte sfint, Tipia Ormenisului, la fel ca cel de la
Gradistea Muscelului. Pe linga cele trei sanctuare circulare s-a mai
descoperit unul, cu baze de coloane din tuf vulcanic. In acest loc se aduceau
ofrande de carne zeilor, cele 40 de piroane din fier, in forma de cap de
lebada, descoperite aici, sustinind aceasta ipoteza.
Cetatea de la Racos era impartita in doua sectoare: partea NV, care avea
un rol religios, si cea SE, cu rol militar, de aparare. Asezarile de la Racos
sint cu 200 sau 300 de ani mai vechi decit cele din muntii Orastie. Se pare ca
in secolele
V - IV i.e.n. aici exista un regat puternic, bine cladit si aparat, care
a refuzat sa se uneasca, insa, cu celelalte regate, care se aflau sub
Burebista. Acesta a cucerit prin lupta cetatea, pe care a incendiat-o apoi.
Dupa mai mult timp, aici s-au construit alte sanctuare, iar ulterior cuceririi
romane sanctuarele dacice au fost partial distruse, peste ele fiind inaltate
altele noi."