Enumer�nd ora�ele Daciei, geograful grec Claudius Ptolaemeus, �n lucrarea sa „Geographia" men�ioneaz� �n extremul vest al Daciei lo�calitatea Ziridava. Este �ndeob�te cunoscut faptul c�, de�i Ptolemeu tr�ie�te �n secolul II e.n. el rezum� �tiri geografice mai vechi �ncep�nd cu Agrippa care a tr�it pe vremea lui Augustus, p�n� la cartografii anonimi de pe timpul lui Marcus - Aurelius.


Din analiza datelor furnizate de „Geographia" lui Ptolemeu reiese c� el a folosit la redactarea lucr�rii sale �ndeosebi h�r�ile lui Marinus din Tyr. Ptolemeu cunoa�te deja pe iazigi �ntre Dun�re �i Tisa, popula�ie p�truns� aici imediat dup� moartea lui Augustus. Deci, �n ce prive�te �tirile despre Dacia se inspir� dintr-un izvor nu anterior secolului I e.n. identifica�rea exact� a toponimicelor date de Ptolemeu, cu toat� indicarea coor�donatelor geografice, se poate face cu destul� greutate �i numai pe baza materialelor arheologice printre care, bine�n�eles, locul de frunte �l ocup� inscrip�iile. Numai atunci c�nd �i inscrip�iile atest� numele localit��ii, iden�tificarea poate fi f�cut� cu siguran��. C�nd �ns� numele nu figureaz� �n inscrip�ii, identificarea r�m�ne ipotetic�, a�a cum este �i �n cazul �ncerc�rii de fa��. 0 analiz� aprofundat� a datelor furnizate de Ptolemeu, singurul iz�vor de geografie antic� mai am�nun�it pentru teritoriile de la nordul Du�n�rii, ajuns p�n� la noi, a fost f�cut� de VasileP�rvan �n monumentala sa oper� Getica. Ocup�ndu-se cu fiecare localitate �n parte, �n ce prive�te Ziridava V. P � rvan arat� c� Ptolemeu a�eaz� acest ora� �n extremul vest al Daciei, c�tre Tisa mijlocie �i ipotetic �l identific� cu Cenadul de azi, localitate situat� pe malul st�ng al Mure�ului. Analiz�nd �ns�i numele, P�rvan ajunge la concluzia c� el este „bun getic".

Ziridava este men�ionat� numai de Ptolemeu �i lipse�te din itinerariile romane ulterioare ca Tabula Peutingeriana sau geograful Ravenat. V. P�rvan propunea identificarea Ziridavei cu Cenadul de azi (r. S�nnicolaul Mare, reg. Banat) pe baza descoperirilor de materiale arheologice romane f�cute aici. Intr-adev�r, �nc� de la 1868, �n mijlocul satului Cenadul vechi, cu prilejul s�p�rii temeliilor bisericii noi, s-au descoperit c�r�mizi romane, dintre care multe cu stampila legiunii XIII Gemina (CIL, III, 1629, 1018, 8065), un fragment de sarcofag, o piatr� cu inscrip�ie frag�mentar� (CIL, III, 6272) �i un denar de la Faustina. Tot de aici se men��ioneaz� mai t�rziu, ap�rute cu ocazia diferitelor lucr�ri edilitare, alte ma�teriale arheologice romane: greut��i, olane, monede de la �mp�ra�ii Claudius II Gothicul, Aurelian, Probus �i Constantius Caesar, fragmente cera�mice, capitele de coloane, fibule etc. P�n� acum nu s-au f�cut s�p�turi sis�tematice pe teritoriul comunei. Pe baza materialelor descoperite �nt�m�pl�tor se presupune c� la Cenadul Mare, pe malul st�ng al Mure�ului, exista �n epoca roman� o a�ezare cu caracter militar, av�nd probabil misiunea de a supraveghea transporturile pe Mure�.

Dac� locuirea �n epoca roman� la Cenad ne este dovedit� prin abundente materiale arheologice, deocamdat� nu cunoa�tem de aici dec�t doar c�teva fragmente ceramice dacice provenite din descoperiri �nt�mpl�toare, fãr� precizarea punctului topografic �n care s-au g�sit. Fragmentele ceramice se p�streaz� �n Muzeul regional al Banatului din Timi�oara. A�a dar, p�n� acum nu se cunoa�te aici o a�ezare dacic� din secolul I care s� justifice califi�cativul de ora�. �n schimb, tot pe Mure�, de data aceasta pe malul drept al r�ului, nu departe de Cenad, �n hotarul comunei Pecica, jud. Arad, se cunoa�te o �ntins� �i bogat� sta�iune dacic� care a dep�it cadrul unei mici a�ez�ri rurale �i care poate fi identificat�, dup� p�rerea noastr�, cu Zirida�va lui Ptolemeu.

Pentru l�murirea uneia dintre problemele pu�in cercetate din istoria patriei noastre �i anume acea a dacilor din vestul ��rii, �n 1960 a luat fiin�� �antierul arheologic Pecica. In aceast� localitate, bine cunoscut� �n literatura ar�heologic� pentru epoca bronzului se f�cuser� numeroase descoperiri de materiale dacice. Cea mai mare parte a acestor materiale au r�mas �ns� nepublicate �i se p�streaz� �n muzeul din Arad. Cele mai multe materiale da�cice provin din s�p�turile lui Laszlo Domotor f�cute �n anii 1898—1900, 1901 �i 1902 la „�an�ul Mare". �n acela�i punct, �n afar� de L. Domotor, au mai f�cut s�p�turi M. R o s k a �n 1910—1911, 1923-1924 �i Dorin Popescu �n 1943. Aten�ia tuturor acestor cercet�tori s-a concentrat �ns�, asupra a�ez�rii din epoca bronzului situat� pe acela�i loc, care a dat numele culturii Pecica, neglij�nd total sau aproape total vestigiile dacice pe care abia dac� le men�ioneaz�.

„�an�ul Mare" este o movil� situat� pe malul drept al Mure�ului �n hotarul comunei Pecica (fost Rovine), la aproximativ 7 km de localitate, �n imedia�ta apropiere a hotarului comunei Semlac. Ea are form� oval� m�sur�nd �n lungime 120 m, iar �n l��ime 60—70 ni. Orientarea movilei este cu axul lung pe direc�ia nord-est-vest, paralel cu cursul Mure�ului �i face parte din a doua teras� fluvial� a Mure�ului, de care a fost separat� printr-un �an� enorm ce o �nconjoar� pe toate laturile (vezi fig. 2), �n afa�r� de cea de est-sud-est, unde printr-o pant� abrupt� este desp�r�it� de te�rasa pe care curge ast�zi Mure�ul. In felul acesta, movila are o fortifica�ie puternic� alc�tuit� din �an�ul despre care am vorbit, f�r� s� putem preciza dac� fortificarea este natural�, adic�, movila s� fi fost separat� de restul terasei printr-un bra� al Mure�ului, sau dac� este o fortifica�ie artificial�, f�cut� de oameni �n scopul fortific�rii a�ez�rii de pe movil�. F�r� s� fi f�cut cercet�ri, credem c� �an�ul este natural av�nd �n vedere c� el m�soar� peste 60 m l�rgime la gur�. Problema fortifica�iei va constitui obiectul unor cercet�ri viitoare.

S�p�turile, �ncepute �n anul 1960, au fost continuate �i �n vara anilor 1961 �i 196210. Cele trei campanii de s�p�turi au avut scopul de a l�muri locuirea dacic� a „�an�ului Mare", locuire atestat� prin numeroase descoperiri de materiale dacice f�cute de cei care s�paser� �nainte pe acest loc. Departe de a fi terminate, s�p�turile de la Pecica au dovedit existen�a, pe platoul fortificat, a unei mari a�ez�ri dacice cu dou� nivele de locuire. Deocamdat� nu putem preciza limita cronologic� a celor dou� nivele de locuire. Fiind vorba de s�p�turi destul de limitate, concluziile cu privire la cronologie s�nt ipotetice, lipsind deocamdat� in�dicii sigure pentru fixarea �n timp a limitelor celor dou� nivele, �n ultimul nivel (numit de noi dacic II) au fost descoperi�i doi denari de argint romani republicani, emi�i unul �n 46—45 �.e.n. �i al doilea �n anul 43 �.e.n. Ceramica descoperit� �n acest nivel este lucrat� cu m�na sau la roat�, predomin�nd ceramica fin� cenu�ie lucrat� la roat� de aspectul ce�ramicii t�rzii (La Tene III) care se dateaz� �n secolul I �.e.n. — I e.n. Deocamdat� lipse�te cu des�v�r�ire ceramica roman� de import ceea ce ne �ndrept��e�te s� presupunem c� a�ezarea n-a d�inuit prea mult �n era noastr�. Monedele republicane ne indic� doar o perioad� de existen�� a a�ez�rii �i anume a doua jum�tate a secolului I �.e.n. Aceluia�i nivel �i apar�ine �i un vas mare ro�u, lucrat la roat�, cu buze �n trepte, care �i are perfecte analogii �n ceramica de la Gr�di�tea Muncelului, fapt ce ne �n�drept��e�te s� ne g�ndim la sf�r�itul secolului I e.n. �i �nceputul secolului II. Pentru �nceputul secolului II pledeaz� �i un denar de argint al lui Traian g�sit �nt�mpl�tor �n toamna anului 1961 la „�an�ul Mare" �i p�strat �n Muzeul din Arad. Deci, nivelul dacic II s-ar data �n secolul I �.e.n., poate a doua jum�tate, dup� cum o dovedesc monedele �i ar �ine p�n� la �ncepu�tul secolului II e.n.

In privin�a nivelului vechi (dacic I) elementele de datare s�nt �i mai pu�ine. Existen�a �n acest nivel a vasului fructier� negru lustruit lucrat cu m�na care lipse�te din nivelul II �i a unui vas care aminte�te tradi�ia hallstattian�, precum �i un fragment de fibul� apar�in�nd unei variante a ti�pului Neuheim ne indic� o dat� anterioar� secolului I �.e.n. La o datare prea timpurie �ns�, nu ne putem g�ndi pentru c� �n nivelul I �nt�lnim cera�mic� cenu�ie fin� lucrat� la roat� �n cantitate destul de mare. A�a dar, deo�camdat� trebuie s� ne mul�umim doar cu ipoteza c� primul nivel dacic se dateaz� anterior secolului I �.e.n. �i probabil c� nu dep�e�te secolul II �.e.n. Intre cele dou� nivele nu exist� un hiatus. Este foarte probabil ca a�ezarea s� fi fost distrus� de un atac �i apoi ref�cut�.

P�n� acum a fost cercetat �i dezvelit pe suprafe�e mai mari ultimul nivel dacic de locuire. Pe platou, �n interiorul fortifica�iilor, au fost descoperite mai multe cl�diri de form� patrulater�, una dintre ele cu absid� �i un mic sanc�tuar rotund. Sanctuarul este alc�tuit dintr-o vatr� de foc central�, proba�bil pentru jertfe, �nconjurat� cu st�lpi gro�i, dar pu�in ad�nci, din lemn. Diametrul sanctuarului este de 7 m. Deosebit de interesant� este succe�siunea st�lpilor �i anume : �ase st�lpi rotunzi urma�i de un st�lp mai mare patrulater, ceea ce aminte�te �ndeaproape sanctuarul mare rotund de pe terasa XI de la Gr�di�tea Muncelului, interpretat ca sanctuar-calendar. In privin�a tehnicii de construc�ie a cl�dirilor, �n afar� de sanctuar, putem spune urm�toarele : pere�ii au fost f�cu�i din pari de lemn �ngr�di�i cu nuie le apoi lipi�i �i fe�ui�i cu lut. Cl�dirile au fost acoperite cu stuf �i alte p�ioase. Podeaua era f�cut� din lut galben bine b�tut �i pomestit. Intr-una dintre cl�diri s-au descoperit creuzete pentru turnat metal lichid, tipare de lut ars, o nicoval� de fier, d�l�i mici de bronz, multe obiecte m�runte ca fibule, aplici, catarame, oglinzi, nasturi etc. Pe baza obiectelor amintite se poate presupune c� aceast� cl�dire a apar�inut unui me�ter ce se ocupa cu con�fec�ionarea pieselor m�runte. Existen�a tiparului pentru inele �i d�lti�ele de bronz, precum �i mul�imea obiectelor de podoab� ne �ndrept��esc s� pre�supunem c� me�terul se ocupa cu confec�ionarea podoabelor, deci un giu�vaergiu.

In leg�tur� cu construc�iile de pe platoul fortificat trebuie s� spunem c� ele s�nt foarte apropiate unele de altele, uneori distan�a dintre ele fiind doar de 1 m.

In vara anului 1962 s-au f�cut c�teva sondaje de verificare �n imediata apropiere a movilei, pe �esul din jur, �n afara �an�ului. Aceste sondaje au dovedit c� a�ezarea dacic� nu s-a limitat numai la platoul �nconjurat de �an� ci ea s-a �ntins mult mai mult pe c�mpia deschis� din apropiere �i c� platoul reprezenta doar punctul fortificat al a�ez�rii. Spre deosebire de locuin�ele din interiorul fortifica�iei care s�nt toate de suprafa��, cele din afar� s�nt ad�ncite �n p�m�nt, bordeie, cu un inventar s�r�c�cios, contrast�nd cu bog��ia celor din interiorul fortifica�iei. Aceasta este o dovad� sigur� a existen�ei stratific�rii sociale.

In cursul s�p�turilor, at�t pe platou c�t �i �n afara lui, s-au descoperit nu�meroase gropi de provizii pentru cereale, multe dintre ele lucrate deosebit de �ngrijit. Toate acestea dovedesc c� ocupa�ia principal� a locuitorilor, �n epoca dacic�, era agricultura. Al�turi de agricultur�, a�a cum a ar�tat studiul oaselor de animale descoperite, un loc important �n economie �l ocup� cre�terea vitelor �i, �ntr-o m�sur� mai redus�, v�n�toarea. Me�te�u�gurile s�nt �i ele bine reprezentate dup� cum o dovede�te atelierul despre care am vorbit.

Din sumarele date pe care le-am prezentat, credem c� reiese cu prisosin�� faptul c� la Pecica avem de a face cu o mare a�ezare dacic�, care foarte probabil alc�tuia un centru �nt�rit tribal sau poate a unei uniuni tribale, un „poleis" — dup� Ptolemeu, integrat �n statul dac. Aceast� a�ezare �nt�rit� constituia �i un centru economic caracterizat prin produc�ie de m�rfuri, dup� cum o dovede�te atelierul a�a de bine utilat al giuvaergiului. Prezen�a negustorilor autohtoni sau str�ini este dovedit� prin numeroase obiecte de import. Extinderea mare a a�ez�rii, precum �i toate cele ar�tate, ne �ndrept��esc a �ncadra a�ezarea dacic� de la Pecica �ntre acele oppida dacice, cum s�nt cele de la Poiana �i Pope�ti, pe care credem c� nu gre�im identific�nd-o cu Ziridava lui Ptolemeu, care corespunde ca longitudine �i latitudine cu a�ezarea de la Pecica.

Dup� c�te se pare a�ezarea dacic� a luat sf�r�it odat� cu cucerirea Daciei de c�tre romani, de�i este plasat� �n afara grani�elor provinciei. Fiind si�tuat� �ns�, pe Mure�, �n imediata apropiere a grani�ei romane, este foarte probabil ca a�ezarea s� fi fost distrus� de c�tre ace�tia. In orice caz este sigur c� ea a luat sf�r�it printr-un violent incendiu ale c�rui urme s�nt vi�zibile peste tot �i n-a mai fost locuit� dup� secolul II e.n. In epoca feudal� promontoriul a fost �ntrebuin�at ca cimitir �n secolul XI—XII. Este foarte probabil ca tocmai datorit� acestui fapt, adic� distrugerii a�ez�rii la �n�ceputul secolului II e.n. localitatea s� nu mai fie amintit� de itinerariile romane. Singurul izvor care o men�ioneaz� este ,,Geographia" lui Ptolemeu care se inspir�, pentru Dacia, dintr-un izvor din secolul I e.n., dat� la care Ziridava mai era �nc� �n picioare.

ION HORATIU CRI�AN
"