O expresie a gradului �nalt de civili�zatie atins de str�mosii nostri, geto-dacii, o constituie aparitia si dezvoltarea davelor. Importante centre de productie, comer�ciale, politice si militare, sedii ale unor puternice triburi, davele prezentau caracteristici asem�n�toare polisurilor (orase�lor) antice - cum s�nt denumite de unii c�rturari ai vremii. Continu�m prezentarea acestor importante asez�ri geto-dacice.


�ndreptarul geografic al lui Ptolemeu - surs� de prim� �nsemn�tate pentru localizarea asez�rilor Daciei antice �marcheaz� existenta pe valea Siretului a nu mai putin de trei dave. De la Nord la Sud, asezarea acestora ar fi urm�toarea: Zargidava, Tama�sidava si Piroboridava. Coor�donatele geografice (longitudi�ne si latitudine) ale localit�tilor indicate de antici s�nt �ns� relative, ceea ce face ca identificarea, pe baza acestor coordonate, a asez�rilor mentionate s� fie greu de f�cut.
Nu este de mirare, deci, c� numai �n decursul ultirnelor de�cenii si Tamasidavei i s-au propus mai multe localiz�ri. O prim� �ncercare a fost aceea a istoricului si geografului aus�triac Wilhelm Thomaschek, care, �n lucrarea sa Tracii vechi, o situa �n zona B�rladului. Vasile P�rvan localiza aceeasi dav� aproape de Bac�u iar Constantin Cihodaru la Stoenesti, judetul Vaslui. �n sf�rsit, �n 1963, �n urma descoperirilor f�cute �n asezarea geto-dacic� de la Brad-Negri, judetul Bac�u, Alexandru Vulpe si Vasile Ursachi, de la Muzeul de istorie din Roman, erau convinsi c� au identificat Tamasidava; Zar�gidava trebuia c�utat� - dup� p�rerea lor - mai la Nord, �n zona cuprins� �ntre r�ul Su�ceava si Siret.
Cercet�rile �ntreprinse, �nce�p�nd din 1968, de Muzeul de istorie din Bac�u, �n colabo�rare cu cel din Roman, au condus la descoperirea, la R�c�t�u, �n zona Siretului mij�lociu, a unui „oppidum" (ase�zare �nt�rit�) pe care l-am identificat cu Tamasidava. Asezarea era situat� pe o teras� �nalt� de 170 m, �n apropiere de Siret, deci �ntr-un loc deosebit de favorabil. Ea ocupa o pozitie dominant� �n zona marginal� vestic� a colinelor Tutovei, fiind �ncon�jurat� de v�i abrupte, care �i asigurau o bun� ap�rare natu�ral�. De fapt, pe teras� se afla numai asezarea politic� si militar� - acropola - de�numit� sugestiv de localnici Cet�tuia. Toponimicul a d�i�nuit p�n� �n zilele noastre, de�monstr�nd durabilitatea vechi�lor realit�ti �n constiinta lo�cuitorilor acestui p�m�nt. Ase�zarea civil�. �n care s-au iden�tificat locuinte proprii geto�dacilor din sec. I �.e.n.-I e.n., se afla �n apropierea acropolei. La un kilometru distant� se g�sea si necropola, �n care s-au descoperit, de asemenea, numeroase vestigii.
Ap�rat� natural de v�ile din jur, acropola era - dato�rit� interventiei m�inii omului - aproape inexpugnabil�. �n partea dinspre asezarea civil�, geto-dacii, locuitori ai aces�tei dave, au construit un sant de ap�rare ad�nc de 16�-18 m si o palisad�.
Dava de la R�c�t�u a avut parte �ndeosebi de evenimente pasnice, fiind - datorit� con�ditiilor favorabile pe care i le oferea valea Siretului - un important centru comercial, unde venea at�t populatia ge�to-dac� din �ntreaga Moldov�, c�t si negustorii str�ini, greci si apoi romani, stabiliti pe coasta occidental� si septen�trional� a M�rii Negre. Mate�rialul arheologic deosebit de bogat - unelte, ceramic�, obi�ecte de podoab� si de cult, fibule - descoperit aici pre�zint� un interes deosebit pen�tru cunoasterea intensit�tii



schimburilor comerciale �n s�nul societ�tii geto-dacice. Ce�ramica de import - prezent� �n cantit�ti mari si �n forme diferite (multe din piese fiind de factur� superioar� - am�fore, marmite, vase cu dou� torti de tip kantharos), in�dic� faptul c� Tamasidava juca rolul unei veritabile pie�te, unde negustorii str�ini adu�ceau m�rfuri, care erau apoi livrate mai departe �n asez�rile mici din �mprejnrimi, ro�lul de intermediari fiind �nde�plinit de autohtoni.
Intensitatea deosebit� a co�mertului practicat la Tama�sidava este dovedit� si de cele trei tezaure, cuprinz�nd mo�nede romane din epoca repu�blican�, de la 175 �.e.n. si din timpul �mp�ratilor Au�gustus, Tiberius, Claudius si Nero precum si monede da�cice, �ntre care un interes special �l prezint� monedele de tip V�rteju-Bucuresti, ceea ce atest� schimburile intense cu populatia din C�mpia mun�tean�.
�n cantit�ti deosebit de mari se g�seste si ceramica autoh�ton�, at�t din categoria fin�, lucrat� la roat� �ntr-o diversi�tate de forme c�t si din cea lucrat� manual, de factur� mai putin elegant� cum ar fi vasul-borcan si mai ales ceasca-opait (c�tuia dacic�).
Un interes cu totul aparte �I prezint� figurinele zoomor�fe si antropomorfe, care, foar�te probabil, aveau o functie magic� si de cult. Astfel, pe un vas de tip kantharos se �nt�lneste o figuratie zoomorf� si antropomorf�, iesind �n evi�dent� un cavaIer �narmat cu o sabie scurt�, ag�tat� de centur�, iar �n m�na dreapt� probabil un stindard. Fiecare din torte prezenta discul solar flancat de c�te doi lei. Un alt vas de factur� autohton� are aplicat� o pl�cut� pe care este reprezentat� o divinitate local�, un silen, cu �nf�tisare ciudat� si urechi de m�gar �poate protectorul agricultorilor si p�storilor.
Alte piese contin reprezent�ri de bovine sau de ovine; de asemenea, pe unele vase apar drept torti protome de capete de rate sau de oi. S-au descoperit si c�teva figurine antropomorfe, f�cute dintr-o past� dens�, de culoare cenusie sau c�r�mizie, reprezent�nd �n mod rudimentar figuri de b�rbati sau de femei.
�n afar� de ceramic� a fost scos la lumin� un num�r impresionant de obiecte din bronz si fier, dintre care se relev� br�zdarele de plug, cosoarele, furcile, securile, d�ltile, cuiele, v�rfurile de s�geti si l�ncii, precum si piese de harnasament.
Toate descoperirile ne �ndeamn� s� afirm�m c� Tamasidava constituia nu numai un foarte important centru comercial, ci si unul - la fel de �nsemnat - mestesug�resc. Prezenta masiv� a uneltelor agricole ne indic� fatptul c� aici a existat o comunitate stabil�, �n a c�rei viat� economic� cultivarea p�m�ntului avea un rol foarte important.
Recapitul�nd rezultatele furnizate de materialele descoperite la R�c�t�u, putem conchide c� aceast� dava, a c�rei perioad� de maxim� �nflorire s-a �ntins �ntre sec. II �.e.n. si se I e.n., a constituit unul dintre importantele centre economice ale geto-dacilor din Moldova, o dovad� gr�itoare a civilizatiei dezvoltate de str�mosii nostri �n aceast� zon�.

de VIOREL C�PITANU
Muzeul judetean de istorie, Bac�u

"