INTERFERENTE �NTRE CIVILIZATIILE GETO-DAC� SI GREAC� �N DOBROGEA
La 2 km distant� de actualul centru civic al comunei Albesti, localitate situat� �n partea meridional� a Dobrogei, la 15 km vest de orasul Mangalia — vechea cetate clasic� a Callatisului, — au fost descoperite, prin cercet�rile arheologice �ncepute �n anul 1971, vestigiile uneia dintre cele mai interesante asez�ri ale Dobrogei antice. Este vorba despre o cetate ce se �ntinde pe o suprafat� de zece hectare, pe �n�ltimea unei coline ap�rat� la nord-vest de r�pe naturale, ad�nci — �n realitate f�gasurile unor r�uri azi disp�rute, dar care, �n antichi�tatea �ndep�rtat�, au �nlesnit fundarea asez�rii si vietuirea oamenilor.


Desi cercet�rile s�nt departe de a fi �nche�iate, investigatiile f�cute p�n� acum permit formularea unor ipoteze de cert� valoare istoric�. Mai �nt�i trebuie precizat c� la Albesti au existat dou� incinte, una dat�nd din sec. IV. �.e.n., cealalt�, mult mai bine p�strat�, de la mijlocul sec. IV �.e.n. �n ambele situatii, pentru �n�ltarea zidurilor a fost necesar� mai �nt�i nivela�rea st�ncii de pe platou. Operatia s-a realizat dup� procedeele tehnice specifice vremii: �ntr-o rigol� ad�nc� de 0,30 m si larg� de circa 2 m a fost asezat soclul egalizator, format din blocuri mari de piatr�, semif�tuite. Peste acesta a fost ridicat� temelia propriu-zis� si zidul — construite dup� sistemul arhitecto�nic grecesc, asa cum �l descrie celebrul arhi�tect al antichit�tii Vitruvius: �ntre paramentul exterior si cel interior, ambele realizate din aceleasi categorii de pietre, se aseza emplectonul (materialul de umplutur�), — o mas� de pietre de diferite forme legate cu p�m�nt. Cea de-a doua incint�, de form� aproximativ p�trat� are, �n coltul de sud-vest un turn de ap�rare, �n interiorul fortificatiei si pe l�ng� ea s�nt numeroase alte constructii: una de inte�res public, cu ziduri masive; cea de-a doua categorie de constructii cuprinde numeroase locuinte cele mai multe dintre ele oferindu-ne un inestimabil inventar arheologic. P�n� acum au fost scoase la lumin� vase ceramice de uz comun, fie autohtone, fie grecesti: c�tui, opaite, amfore de provenient� greceasc� importate, greut�ti de p�m�nt ars pentru r�zboiul de tesut — �n forma unor trunchiuri de piramid� —, unelte de metal si os etc. �ntre obiectele de ceramic� grecesti distingem numeroase farfurii, vase cu dou� toarte (kantharoi) si lekitoi cu lac negru (firnis). A mai fost descoperit� si o splendid� statuet� de terracota, executat� cu mult� grij�; reprezint� o femeie cu bustul gol, st�nd maiestuoas� pe un fotoliu; �mbr�c�mintea drapat�, form�nd pliuri, acoper� numai picioarele p�n� la glezne.
Cele dou� monede, una de bronz, emis� la Callatis �n anul 250 �.e.n. si o alta din argint, tot callatian�, dar din sec. IV. �.e.n. au o important� deosebit� pentru datarea asez�rii. Fixarea limitelor cronologice de existent� istoric� a asez�rii de la Albesti se poate sta�bili si cu ajutorul stampilelor de pe amfore. Cele 110 exemplare cunoscute p�n� acum pro�vin din centre de productie bine determinate de cercet�tori: 45 amfore din Sinope, 19 din Rhodos, 7 din Thasos, 17 din Heracleea Pon�tic�, 6 din Cnidos, 5 din Cos, l din P�ros etc. Toate se �ncadreaz� cronologic �n sec. IV-I � e.n. Raportul numeric semnalat este asem�n�tor cu cel din Callatis — cetatea �n al c�rui teritoriu rural se circumscria si asezarea de la Albesti.
Bog�tia materialului ceramic autohton si grecesc, datat �ntre limitele mijlocului sec. III �.e.n. si prima jum�tate a sec. I �.e.n. ne demonstreaz� c�, �n acest interval, asezarea a cunoscut maxima sa dezvoltare. Aceasta ne arat� c� �n ciuda r�zboiului din anul 260 �.e.n. �ntre coalitia histro-callatian� si Bysantion, av�nd drept scop controlul asupra emporiului (asez�rii negustoresti) de la Tomis, asez�rile de pe malul st�ng al Pontului Euxin au cunoscut de-a lungul epocii elenistice un progres necontenit. Descoperirile arheologice, f�cute nu numai �n colonii, ci si �n asez�rile rurale, ale c�ror necropole ne s�nt mai bine cunoscute, dovedesc acest av�nt general, reflectat �ntr-o str�ns� colaborare de ordin economic si �n �ntrep�trunderi spirituale au�tohtone si grecesti.
Locuintele cu amenaj�ri interioare dis�tincte, descoperite la Albesti, identificarea unei str�zi prev�zut� cu canalizare, cl�dirile mari si mici dispuse �n „tesut ordonat", adic� �ntr-o retea stradal�, ne determin� s� consider�m c� avem de-a face, la Albesti, cu o asezare cvasiurban�.
O situatie analoag� s-a �nregistrat �n teri�toriul rural histrian, unde, �ntre anii 1951-1958, s-a prospectat importantul centru comercial-avanpost de la Tariverde, puternic� asezare, �nfiintat� de grecii din cetatea de pe malul lacului Sinoe. Factoria de la Tariverde, un adev�rat „t�rg" �n care �si desf�surau acti�vitatea negut�torii greci de la Histria �n mijlocul masei de geto-daci, a fost fondat� �nc� din epoca arhaic� a coloniz�rii grecesti (sec. VI-V �.e.n.), pentru a-si continua existenta p�n� t�rziu �n epoca roman�.
Spre deosebire de Tariverde, asezarea de la Albesti poart� amprenta unei adev�rate „ce�t�ti". Fortul constituie, indiscutabil, faza de �n�ceput a existentei acestei asez�ri, de felul celor ce se �nt�lnesc �n numeroase puncte ale lumii elenistice din jurul M�rii Negre sau al M�rii Egee. Ulterior, acest centru s-a dezvoltat p�n� la proportiile unui adev�rat „oras", constituindu-se �ntr-un mare avanpost hellenic �n teritoriul rural at�t de �ntins, locuit de b�stinasi al c�ror rol era legat. �n primul r�nd, de practi�cile agrare ale vremii. Din aceast� imens� suprafat� cultivabil� �si asigurau grecii din Callatis at�t hrana necesar� orasului, c�t, mai ales, cerealele destinate comertului cu alte centre grecesti.
Cetatea de la Albesti a parcurs — ca si alte asez�ri dobrogene — toate marile evenimente din perioada inaugurat� aici de cucerirea lui Filip II (359-336 �.e.n.) si Alexandru cel Mare (336-323 �.e.n.) p�n� �n sec. I �.e.n., odat� cu tentativele autorit�tilor romane dintre anii 72 si 28 �.e.n. de a institui domina�tia lor asupra litoralului vest-pontic. Frecven�ta amforelor sinopeene, la fel ca si ceramica de factur� local� specific� si �n sec. I �.e.n., pe care o �ntilnim frecvent la Histria, Nun�tasi, Jurilovca, Mangalia etc., vine s� con�firme ipoteza potrivit c�reia abandonarea brusc� a asez�rii s-a petrecut la mijlocul sec. I. �.e.n., poate ca urmare a campaniilor vest-pontice �ntreprinse de marele rege Burebista, �ntre anii 55-48 �.e.n., c�nd a adus sub ascul�tarea sa �ntregul litoral vest-pontic, de la Olbia �n nord, p�n� la, Apollonia �n sud1.
Acestor aspecte istorice li se adaug� o �ntrebare esential�: cine au fost locuitorii zonei aferente Callatisului, �ntre sec. IV-I �.e.n., care au format acea comunitate de mixellenes — b�stinasi vietuind laolalt� cu grecii (elenii)? Este prematur s� r�spundem cu temeiuri sigure, dar nu lipsesc premisele unor ipoteze plauzibile: �ntreaga zon� din st�nga si din dreapta Dun�rii Inferioare, p�n� la t�rmurile Pontului Euxin, a fost din tot�deauna locuit� de c�tre triburile getice; nu excludem �ns� nici p�trunderea unor enclave scitice, c�tre sf�rsitul sec. IV �.e.n. si �ncepu�tul celui urm�tor, care au dus la constituirea unor asez�ri stabile, conduse de acei „basilei", de pe urma c�rora ne-au r�mas mostre ale unor emisiuni monetare foarte importante. Plinius cel B�tr�n, �i numea scitae aroteres, adic� „agricultori". Localizati �ntre Callatis-Mangalia si Odessos-Varna (R.P. Bul�garia) ei s-au amestecat cu b�stinasii dintotdeauna ai acestor locuri, sf�rsind prin a fi asimilati de elementul majoritar getic, ser�vind �ntre sec. III-I �.e.n. interesele economice ale cet�tii doriene, ca vecini, dac� nu chiar locuitori directi, ai centrului de la Albesti.

1 Magazin istoric, nr. 6/1976.

de Dr. ADRIAN R�DULESCU, M�RIA B�RBULESCU, VALERIU GEORGESCU
Muzeul national de Istorie si arheologie Constanta

"