Este un fapt bine stiut c� noi cunoastem numele purtate de diferite personalit�ti din cadrul societ�tii geto-dace exclusiv prin intermediul scrierilor din antichitate �n lucr�rile unor eruditi ai lumii vechi, ca Diodor Sicilianul. Strabon, Dio Cassius. Frontinus, Iordanes s.a., opere �n care s�nt relatate evenimente petrecute �n Dacia preroman�, figureaz� nume de rezonant� ale marilor b�rbati ai poporului geto-dac: Dromichiates, Burebista. Deceneu, Corilus, Duras, Decebal. Diegis. Vezina etc.


P�n� relativ de cur�nd, prin s�p�turi arheologice erau aduse la lumin� importante si diversificate urme de cultur� material� ale str�mosilor geto-daci, �ns� acele vestigii nu ofereau informatii din al c�ror continut s� putem afla si alte nume de conduc�tori ai Daciei, fat� de cele transmise prin intermediul izvoarelor literare. O prim� „rupere a traditiei" s-a �nt�mplat prin descoperirea la Sarmizegetusa dacic� (Gr�distea Muncelului, judetul Hunedoara) a unui vas din lut ars pe care era imprimat, prin stampilare �n pasta crud� a recipientului, textul foarte mult comentat de atunci �ncoace: Decebalus per Scorilo.
Acel succint text, scris cu litere ale alfabetului latin, oric�t de senzational era �ntre celelalte vestigii materiale dacice, nu f�cea dec�t s� reconfirme dou� din numele deja cunoscute din izvoarele scrise: cel al regelui erou, precum si numele unui antecesor al lui Decebal, Scorilo, care �n sursa literar� fusese consemnat Corilus.
O alt� descoperire, oarecum similar� — �ntruc�t textul a fost imprimat tot �n pasta unui vas �nainte de arderea acestuia — s-a �nregistrat relativ de cur�nd pe santierul arheologic de la Ocnita, judetul V�lcea. Cercet�nd un grup de cet�ti dacice situate pe c�teva dealuri din Valea Oltului, punct fortificat despre care se presupune c� a fost centrul tribal al dacilor buri, arheologii au recuperat trei fragmente din g�tul unui vas de provizii (chiup) pe care este scris cu litere grecesti textul: Basileus Thiamarcus epoei. (Regele Thiamarcus a f�cut (vasul)).
Astfel, pentru �nt�ia dat� e adus la lumina prin intermediul arheologiei numele unui rege din Dacia, neconsemnat �n nici un izvor informational literar. Thiamarcus a fost deci unul dintre regii formatiunilor locale din cursul secolului al II-lea �.e.n. din a c�ror unificare Burebista a f�urit statul unitar si independent geto-dac. �n calitatea sa de potentat politic, Thiamarcus era si proprietarul unui atelier de confectionare a vaselor de lut, recipiente pe care se imprima ca marca de olar, numele proprietarului.
Deci Thiamarcus a fost rege al dacilor buri, iar resedinta sa era fortificatia principal� de la Ocnita, identificat� ipotetic cu Buridava, asezarea ce figureaz� pe harta geografului antic Ptolomeu printre „orasele" Daciei.
"