cel mai mare dintre regii Traciei, s-a nãscut cam pe la īnceputul secolului I īen, la mai mult de 2.000 - 3.000 de ani de la prãbusirea Marelui Imperiu Pelasgic, atunci cānd lumea anticã era dominatã de Imperiul Roman. Burebista īsi propune si realizeazã reunificarea populatiei tracice īn care rolul limbii si religiei comune pãgāne au constituit un mijloc puternic de neīntreruptã legãturã a unitãtii si frãtiei īntre toate pālcurile neamului nostru fãrāmitat pānã la el. Burebista a unit neamurile īntr-o īmpãrãtie respectatã aici īn Centrul si Rãsãritul Europei, īntinzāndu-si hotarele de la pãdurea Hercinicã ( Moravia de astãzi) pānã la Bug si din Carpatii Nordici pānã la sud de Balcic (Dionysopolis). Numele adevãrat al lui Burebista s-a pierdut undeva prin veacuri, dar inteligenta, puterea si vitejia lui īn luptã aveau sã-i aducã meritatul nume de BU - ERE - BU - IST - AS (care-era-care-este-nu) īnsemnānd "Nemaipomenitul", "Cum nu a mai fost si nu mai este".


Sfãtuitorul lui, Marele Preot Deceneu, i-a instruit pe traci sã trãiascã potrivit cu legile naturii cunoscute pānã astãzi ca "Legile Belagines". Se pare cã īn timpul lui Burebista s-a decis ca anul I sã fie anul cānd s-au nãscut cei doi Zalmoxis, 713 īen, iar anul reformelor politice - religioase 666 apare pe tot felul de inscriptii de pe tot teritoriul pelasgic, ca SSS (6,6,6) sau CCC (6 grecesc) sau VIVIVI (6 latin). 666 era semnul celor īntorsi la adevãrata religie, semn ce se purta pe māna dreaptã sau pe frunte.

Resedinta initialã a regelui (Argedava sau Sargedava) este localizatã pe undeva pe la Costesti (muntii Orãstiei). Burebista īsi īndeamnã supusii la " abstinentã, sobrietate si ascultare de porunci", noul mod de viatã fiind propagat dintr-un centru spiritual, numit de Strabon "Muntele Sfānt", legendarul KOGAION.

Burebista īsi īncepe organizarea puterii monarhice cu caracter militar prin activitãti administrative cum ar fi: recrutarea de oameni īnsãrcinati cu administrarea agriculturii, strāngerea dãrilor, supravegherea muncilor obstesti obligatoriifãcānd posibilã realizarea sistemului de fortificatii īn Dacia (nucleul din muntii Suryanului īntins pe o suprafatã de 200 km pãtrati). Incinta militarã din centrul religios are o suprafatã de 3 hectare, cu ziduri de piatrã ecarisatã (blocuri de calcar fasonate) care fac din Sarmizegetusa un unicat īn Europa. S-au construit cetãti din blocuri de calcar dar si cetãti de piatrã nefasonate legate cu lut ca cele de la Piatra Neamt, Cetãteni, Covasna, Valea Zānelor sau Sighisoara. Armata lui numãra, la vreme de rãzboi, mai mult de 200.000 de oameni, fãcāndu-l de temut.

Burebista ducea si o politicã externã activã, intervenind chiar si īn cadrul conflictului deschis dintre cei doi rivali ai Romei (Cezar si Pompei), īn anul 48 īen. Īn legãturã cu aceasta, o inscriptie recent descoperitã la Balcic (anticul Dyonisopolis) citeazã numele lui Acronion, un mesager personal trimis de Burebista la generalul Pompei, pentru a-i sugera ipoteza unei aliante.