cel mai mare dintre regii Traciei, s-a nãscut cam pe la �nceputul secolului I �en, la mai mult de 2.000 - 3.000 de ani de la prãbusirea Marelui Imperiu Pelasgic, atunci c�nd lumea anticã era dominatã de Imperiul Roman. Burebista �si propune si realizeazã reunificarea populatiei tracice �n care rolul limbii si religiei comune pãg�ne au constituit un mijloc puternic de ne�ntreruptã legãturã a unitãtii si frãtiei �ntre toate p�lcurile neamului nostru fãr�mitat p�nã la el. Burebista a unit neamurile �ntr-o �mpãrãtie respectatã aici �n Centrul si Rãsãritul Europei, �ntinz�ndu-si hotarele de la pãdurea Hercinicã ( Moravia de astãzi) p�nã la Bug si din Carpatii Nordici p�nã la sud de Balcic (Dionysopolis). Numele adevãrat al lui Burebista s-a pierdut undeva prin veacuri, dar inteligenta, puterea si vitejia lui �n luptã aveau sã-i aducã meritatul nume de BU - ERE - BU - IST - AS (care-era-care-este-nu) �nsemn�nd "Nemaipomenitul", "Cum nu a mai fost si nu mai este".


Sfãtuitorul lui, Marele Preot Deceneu, i-a instruit pe traci sã trãiascã potrivit cu legile naturii cunoscute p�nã astãzi ca "Legile Belagines". Se pare cã �n timpul lui Burebista s-a decis ca anul I sã fie anul c�nd s-au nãscut cei doi Zalmoxis, 713 �en, iar anul reformelor politice - religioase 666 apare pe tot felul de inscriptii de pe tot teritoriul pelasgic, ca SSS (6,6,6) sau CCC (6 grecesc) sau VIVIVI (6 latin). 666 era semnul celor �ntorsi la adevãrata religie, semn ce se purta pe m�na dreaptã sau pe frunte.

Resedinta initialã a regelui (Argedava sau Sargedava) este localizatã pe undeva pe la Costesti (muntii Orãstiei). Burebista �si �ndeamnã supusii la " abstinentã, sobrietate si ascultare de porunci", noul mod de viatã fiind propagat dintr-un centru spiritual, numit de Strabon "Muntele Sf�nt", legendarul KOGAION.

Burebista �si �ncepe organizarea puterii monarhice cu caracter militar prin activitãti administrative cum ar fi: recrutarea de oameni �nsãrcinati cu administrarea agriculturii, str�ngerea dãrilor, supravegherea muncilor obstesti obligatoriifãc�nd posibilã realizarea sistemului de fortificatii �n Dacia (nucleul din muntii Suryanului �ntins pe o suprafatã de 200 km pãtrati). Incinta militarã din centrul religios are o suprafatã de 3 hectare, cu ziduri de piatrã ecarisatã (blocuri de calcar fasonate) care fac din Sarmizegetusa un unicat �n Europa. S-au construit cetãti din blocuri de calcar dar si cetãti de piatrã nefasonate legate cu lut ca cele de la Piatra Neamt, Cetãteni, Covasna, Valea Z�nelor sau Sighisoara. Armata lui numãra, la vreme de rãzboi, mai mult de 200.000 de oameni, fãc�ndu-l de temut.

Burebista ducea si o politicã externã activã, intervenind chiar si �n cadrul conflictului deschis dintre cei doi rivali ai Romei (Cezar si Pompei), �n anul 48 �en. �n legãturã cu aceasta, o inscriptie recent descoperitã la Balcic (anticul Dyonisopolis) citeazã numele lui Acronion, un mesager personal trimis de Burebista la generalul Pompei, pentru a-i sugera ipoteza unei aliante.

"