www.dacii.ro - A new perspective of Romanian ancient history - The Dacians - DAVE SI STĂPÎNII LOR

Una din puternicele cetăti geto-dacice din zona Cîmpiei Munteniei este dava de la Radovanu, judetul Călărasi.

Locul pe care s-a aflat această cetate, un promontoriu de formă triunghiulară — care se vede astăzi în partea de sud-est a comunei — creat prin eroziune din terasa înaltă a rîulul Arges, este cunoscut de localnici sub numele de „Gorgana a doua". Initial, cetatea a fost separată de restul terasei printr-un sant de apărare, adîncit apoi de apele căzute din precipitatii. Pantele abrupte, greu accesibile au oferit acestei dave o excelentă apărare naturală, căreia oamenii i-au adăugat o palisadă si un sant cu o adîncime ce ajungea pînă la patru metri. Cu timpul, asa cum s-a constatat în timpul săpăturilor arheologice, s-a renuntat la sistemul suplimentar de apărare. În jurul resedintei căpeteniei — acropola — pe o suprafată de cîteva hectare se întindea asezarea civilă.
În incinta întărită, s-a cercetat aproximativ o treime din suprafată, constatîndu-se existenta a două straturi de cultură, primul datînd din perioada de sfîrsit a epocii bronzului (sec. XV-XII i.e.n.), iar cel de-al doilea din perioada geto-dacică. Începuturile asezării geto-dacice datează din sec. III î.e.n., dar promontoriul începe să fie intens locuit si fortificat din primele decenii ale sec. II î.e.n.
Locuintele de formă rectangulară au fost construite — conform traditiei păstrate din epoca neolitică — din pari grosi bătuti în pămînt, împletiti cu nulele si lipiti cu lut, care avea în compozitie paie si pleavă. Peretii caselor, bine neteziti, erau spoiti. Acoperisurile, în două ape, erau din stuf sau paie. În stratul de cultură a fost descoperită o cantitate apreciabilă de tigle si olane, ceea ce atestă că una din locuinte, care reprezenta o importantă deosebită — probabil locuinta căpeteniei sau un locas de cult — a fost acoperită cu astfel de materiale de constructie.
În locuinte s-au descoperit vetre de formă rotundă sau ovală, iar în două dintre ele, de dimensiuni mai mari, vetre ornamentate. Deoarece în inventarul acestor două locuinte s-au găsit vase de o formă deosebită, care, după părerea unor cercetători, erau vase de cult, iar în preajma lor s-au identificat gropi cu depuneri rituale, considerăm că ne aflăm în fata unor sanctuare si că dava de la Radovanu a fost un important centru religios al lumii geto-dacice de pe cursul inferior al rîului Arges.
Într-o altă locuintă au fost scoase la iveală creuzete, tipare, dornuri, dălti de dimensiuni mici cu gura curbată, resturi de metal si zgură, materiale ce dovedesc că locuinta a apartinut unui bijutier ce-si ornamenta obiectele de podoabă sau vasele de metal pe care le făurea. Operatia era făcută cu ajutorul unei stante din bronz ce avea reprezentat în relief chipul zeitei Atena Partenos. Descoperirea acestui atelier ridică fireasca întrebare dacă nu cumva, la Radovanu, s-au bătut monede, asa cum s-a constatat în unele dave în care s-au găsit asemenea unelte.
Inventarul locuintelor, foarte bogat si variat, cuprindea obiecte si unelte din fier (seceri, cosoare, cutite, dălti de tîmplărie, pinteni, pumnale, vîrfuri si călcîie de lănci, vîrfuri de săgeti etc.). Nu lipsesc nici uneltele din bronz sau din piatră (rîsnite de formă conică, zdrobitoare) si nici cele din os (mînere de cutite si pumnale, împungătoare, ace s.a.m.d.). Se văd de asemenea, greutăti pentru fus, greutăti pentru războaiele de tesut sau plasele de pescuit, lustruitoarele sau modelatoarele de vase.
Se cuvin mentionate si unele cioburi rotunjite, asa-numitele ostrakoane, care serveau fie ca fise de vot, fie ca jetoane pentru unele jocuri de societate — constituind asadar mărturii pretioase privind unele aspecte ale vietii strămosilor nostri.
Între obiectele descoperite, majoritatea o constituie vasele din lut de diferite forme si mărimi, lucrate cu mîna sau la roata olarului, lustruite sau nu, deseori decorate cu mult gust, arse la rosu sau la cenusiu. Ceramica, în cea mai mare parte asemănătoare cu aceea descoperită în alte asezări si cetăti contemporane dovedeste încă o dată unitatea culturii materiale geto-dacice. Dintre piesele cele mai răspîndite mentionăm numeroase fragmente de cupe geto-dacice cu decor în relief, precum si tipare pentru făurirea acestora, descoperiri care dovedesc că si dava de la Radovanu a fost un important centru mestesugăresc unde se produceau asemenea vase apreciate si căutate în întreaga lume geto-dacică.
Devenind viticultori, geto-dacii de la Radovanu îsi păstrau si îsi vindeau produsele viticole în amfore arse la rosu, care imitau amforele din insulele grecesti Cos sau Rhodos. Ca „marcă a fabricii" aceste amfore purtau stampile care, în loc de scriere, aveau motive decorative, de aceea sînt cunoscute sub numele de „stampile anepigrafice".
O atentie deosebită merită descoperirea unui obiect metalic, asemănător unei eprubete, în care se afla o lingurită cu coadă lungă; se pare că eprubeta servea la păstrarea si administrarea unei licori sau pomezi tămăduitoare. Un alt obiect, din bronz de formă cilindrică, cu un capăt lătit în formă-triunghiulară, cu tăis asemănător unui bisturiu, si cu celălalt capăt îngrosat, de formă conică si ascutit, putea servi la interventii chirurgicale, ca incizii, drenati si cauterizări. Aceste piese reprezintă mărturii pretioase privind îndeletniciri mai rar evidentiate de descoperirile arheologice. Intensitatea comertului practicat de locuitorii acestei asezări este ilustrată de numeroasele vase si obiecte de podoabă de import, de monedele grecesti si romane, dar si de monedele geto-dacice. S-au găsit monede de bronz emise de cetatea Callatis, tetradrahme de argint din insula Thasos, denari romani republicani, drahme de argint, didrahme dacice de tip Vîrteju-Bucuresti si Inotesti-Răcoasa.
Importantele descoperiri arheologice de la Radovanu relevă că aici s-a aflat centrul economic, politic, comercial si cultural, al unui trib sau uniuni de triburi de pe cursul inferior al rîului Arges în sec. II-I î.e.n.

de DONE SERBĂNESCU
Muzeul de arheologie, Oltenita


Create an account