Una din puternicele cet�ti geto-dacice din zona C�mpiei Munteniei este dava de la Radovanu, judetul C�l�rasi.


Locul pe care s-a aflat aceast� cetate, un promontoriu de form� triunghiular� — care se vede ast�zi �n partea de sud-est a comunei — creat prin eroziune din terasa �nalt� a r�ulul Arges, este cunoscut de localnici sub numele de „Gorgana a doua". Initial, cetatea a fost separat� de restul terasei printr-un sant de ap�rare, ad�ncit apoi de apele c�zute din precipi�tatii. Pantele abrupte, greu accesibile au oferit acestei dave o excelent� ap�rare natural�, c�reia oamenii i-au ad�ugat o palisad� si un sant cu o ad�ncime ce ajungea p�n� la patru metri. Cu timpul, asa cum s-a constatat �n timpul s�p�turilor arheologice, s-a renuntat la sistemul suplimentar de ap�rare. �n jurul resedintei c�peteniei — acropola — pe o su�prafat� de c�teva hectare se �ntindea asezarea civil�.
�n incinta �nt�rit�, s-a cercetat aproximativ o treime din suprafat�, constat�ndu-se exis�tenta a dou� straturi de cultur�, primul dat�nd din perioada de sf�rsit a epocii bronzului (sec. XV-XII i.e.n.), iar cel de-al doilea din peri�oada geto-dacic�. �nceputurile asez�rii geto-dacice dateaz� din sec. III �.e.n., dar promonto�riul �ncepe s� fie intens locuit si fortificat din primele decenii ale sec. II �.e.n.
Locuintele de form� rectangular� au fost construite — conform traditiei p�strate din epoca neolitic� — din pari grosi b�tuti �n p�m�nt, �mpletiti cu nulele si lipiti cu lut, care avea �n compozitie paie si pleav�. Peretii ca�selor, bine neteziti, erau spoiti. Acoperisurile, �n dou� ape, erau din stuf sau paie. �n stratul de cultur� a fost descoperit� o cantitate apre�ciabil� de tigle si olane, ceea ce atest� c� una din locuinte, care reprezenta o important� deo�sebit� — probabil locuinta c�peteniei sau un locas de cult — a fost acoperit� cu astfel de materiale de constructie.
�n locuinte s-au descoperit vetre de form� rotund� sau oval�, iar �n dou� dintre ele, de dimensiuni mai mari, vetre ornamentate. De�oarece �n inventarul acestor dou� locuinte s-au g�sit vase de o form� deosebit�, care, dup� p�rerea unor cercet�tori, erau vase de cult, iar �n preajma lor s-au identificat gropi cu depuneri rituale, con�sider�m c� ne afl�m �n fata unor sanctuare si c� dava de la Radovanu a fost un impor�tant centru religios al lumii geto-dacice de pe cursul infe�rior al r�ului Arges.
�ntr-o alt� locuint� au fost scoase la iveal� creuzete, ti�pare, dornuri, d�lti de dimen�siuni mici cu gura curbat�, resturi de metal si zgur�, ma�teriale ce dovedesc c� lo�cuinta a apartinut unui biju�tier ce-si ornamenta obiectele de podoab� sau vasele de metal pe care le f�urea. Operatia era f�cut� cu ajutorul unei stante din bronz ce avea reprezentat �n relief chipul zeitei Atena Partenos. Desco�perirea acestui atelier ridic� fireasca �ntrebare dac� nu cum�va, la Radovanu, s-au b�tut monede, asa cum s-a constatat �n unele dave �n care s-au g�sit asemenea unelte.
Inventarul locuintelor, foarte bogat si variat, cuprindea obiecte si unelte din fier (seceri, cosoare, cutite, d�lti de t�mpl�rie, pinteni, pumnale, v�rfuri si c�lc�ie de l�nci, v�rfuri de s�geti etc.). Nu lipsesc nici uneltele din bronz sau din piatr� (r�snite de form� conic�, zdrobitoare) si nici cele din os (m�nere de cutite si pumnale, �mpung�toare, ace s.a.m.d.). Se v�d de asemenea, greut�ti pentru fus, greut�ti pentru r�zboaiele de tesut sau plasele de pescuit, lustru�itoarele sau modelatoarele de vase.
Se cuvin mentionate si unele cioburi rotunjite, asa-numitele ostrakoane, care serveau fie ca fise de vot, fie ca je�toane pentru unele jocuri de societate — constituind asa�dar m�rturii pretioase pri�vind unele aspecte ale vietii str�mosilor nostri.
�ntre obiectele descoperite, majoritatea o constituie va�sele din lut de diferite forme si m�rimi, lucrate cu m�na sau la roata olarului, lustruite sau nu, deseori decorate cu mult gust, arse la rosu sau la cenusiu. Ceramica, �n cea mai mare parte asem�n�toare cu aceea descoperit� �n alte ase�z�ri si cet�ti contemporane dovedeste �nc� o dat� uni�tatea culturii materiale geto-dacice. Dintre piesele cele mai r�sp�ndite mention�m nu�meroase fragmente de cupe geto-dacice cu decor �n relief, precum si tipare pentru f�u�rirea acestora, descoperiri care dovedesc c� si dava de la Radovanu a fost un important centru mestesug�resc unde se produceau asemenea vase apreciate si c�utate �n �ntreaga lume geto-dacic�.
Devenind viticultori, geto-dacii de la Radovanu �si p�s�trau si �si vindeau produsele viticole �n amfore arse la rosu, care imitau amforele din insu�lele grecesti Cos sau Rhodos. Ca „marc� a fabricii" aceste amfore purtau stampile care, �n loc de scriere, aveau motive decorative, de aceea s�nt cunos�cute sub numele de „stampile anepigrafice".
O atentie deosebit� me�rit� descoperirea unui obiect metalic, asem�n�tor unei eprubete, �n care se afla o lingurit� cu coad� lung�; se pare c� eprubeta ser�vea la p�strarea si administra�rea unei licori sau pomezi t�m�duitoare. Un alt obiect, din bronz de form� cilindric�, cu un cap�t l�tit �n form�-triunghiular�, cu t�is asem�n�tor unui bisturiu, si cu cel�lalt cap�t �ngrosat, de for�m� conic� si ascutit, putea servi la interventii chirurgicale, ca incizii, drenati si cauteriz�ri. Aceste piese reprezint� m�rturii pretioase privind �n�deletniciri mai rar evidentiate de descoperirile arheologice. Intensitatea comertului prac�ticat de locuitorii acestei ase�z�ri este ilustrat� de numeroa�sele vase si obiecte de podoa�b� de import, de monedele grecesti si romane, dar si de monedele geto-dacice. S-au g�sit monede de bronz emise de cetatea Callatis, tetradrahme de argint din insula Thasos, denari romani republicani, drahme de argint, didrahme dacice de tip V�rteju-Bucuresti si Inotesti-R�coasa.
Importantele descoperiri arheologice de la Radovanu re�lev� c� aici s-a aflat centrul economic, politic, comercial si cultural, al unui trib sau uni�uni de triburi de pe cursul in�ferior al r�ului Arges �n sec. II-I �.e.n.

de DONE SERB�NESCU
Muzeul de arheologie, Oltenita

"