HISTRIA-Civilizatie si sacralitate

Cea mai veche cetate greceasca de pe teritoriul tarii noastre, situata pe malul lacului Sinoe in N-V jud. Constanta, care fascineaza atat simplul vizitator, postura in care am fost eu, cat si un exigent arheolog.In jurul anului 650 i.Hr.,

cand navigatorii si negustorii greci au pus fundatia viitoarei lor colonii, nu exista spatiul lagunar de astazi, care separa practic vatra cetatii de Pontus Euxinus. De altfel, viitoarea dezvoltare a cetatii a depins primordial de iesirea la "Marea Ospitaliera" (cum au numit-o grecii ca sa impace zeii protectori ai marii) si de facilitatile pe care le implica o atari deschidere la mare: comert, rute navale curente etc.

Histria (Istria in limba greaca - denumire luata de la fluviul Istros = Dunarea) era inconjurata de un puternic zid de aparare, era alimentata cu apa prin conducte lungi de peste 20 km, iar strazile erau pavate cu piatra. Institutiile de educatie fizica (gymnasion) si cele cultural-artistice (museion) cunosteau forfota obisnuita locurilor de acest fel. Inedit, ca arhitectura, era spatiul sacru grec, constituit din temple si altare inchinate divinitatilor egeene.

Indiguirea naturala, innisiparea care a format lagunele si lacurile sarate de astazi, dintre tarmul vechi si Pontus Euxinus au influentat major desfasurarea vietii obisnuite din cadrul cetatii. Asa cum iesirea la mare a contribuit la sporirea tezaurului cetatii si a indestularii vietii locuitorilor, in aceeasi masura, dar in sens negativ, blocarea naturala a
accesului Histriei la mare, a determinat stingerea treptata a pulsului vietii cetatii, ai carei locuitori s-au indreptat spre alte zari mai bune.In vara 2002, starea complexului cetatii este relativ buna, dar din 1914, de cand arheologul Vasile Parvan a scos-o la lumina, si pana in zilele noastre, Histria a cunoscut si perioade de crancena uitare si lasare in paragina.

Desi ridicata acum mai bine de doua milenii si jumatate, ea s-a conservat destul de bine, in comparatie cu alte cetati la fel de vechi sau chiar mai noi (in unele locuri, zidul are 3 m inaltime), si datorita faptului ca prin parasirea completa a cetatii in sec. VI d.Hr., Histria n-a mai constituit motiv de jaf si prada pentru cotropitori, nici de pe mare (izolata fiind de
Pont, cum am mentionat deja), nici de pe uscat.Cetatea, asa cum se prezinta ea astazi, este de fapt ultima refacere a ei de pe timpul imparatului Justinian (527-565), care pentru a o apara mai bine de migratorii germanici si turanici, i-a ridicat zidurile exterioare pe o
suprafata mai mica decat cea anterioara, a vechilor greci. Astfel ca, ce este acum ingradit ca reprezentand complexul cetatii Histria nu e in fapt intreaga suprafata a coloniei, care a cunoscut extinderi si modificari inca de pe vremea primilor greci veniti aici. De exemplu, in afara zidurilor actuale s-au gasit vetre de asezari mai vechi decat data estimata a ultimei ridicari a zidurilor. Pur si simplu, din motive de strategie militara, nu s-a mai reconstituit intreaga cetate, probabil mai greu de aparat.

Histria a cunoscut mai multe faze de dezvoltare si descrestere. Initial, primii locuitori au trebuit sa faca fata raidurilor getilor din zona si a scitilor din partea septentrionala a Pont-ului. Asta nu trebuie sa conduca la concluzia ca getii au fost numai pe picior de razboi cu histrienii, ba dimpotriva, cu timpul s-au statornicit relatii amicale si comerciale, dovedite de numarul mare de vase ceramice si alte obiecte ale autohtonilor, gasite aici.
Urmatoarea faza este de crestere continua si de prosperitate cand Histria ajunge cel mai important centru politic, social si comercial din Scythia Minor (Dobrogea). Histrienii nu numai ca importau unelte, arme si vase ceramice din vechea Elada, dar si devenisera mesteri priceputi in a le confectiona singuri.Cand Burebista a pornit la unificarea triburilor dacice, regele dac a cautat sa-si impuna autoritatea asupra cetatilor pontice, printre ele si Histria, care opunandu-i-se, a fost asediata si distrusa partial (sec. I i.Hr.).
Dupa 28 i.Hr., Histria a schimbat protectia regelui dac cu cea a Romei, care cucerind tarmul vestic al Marii Negre, a integrat-o in viitoarea provincie romana Moesia Inferior.
Refaceri ale Histriei au mai fost necesare si dupa atacurile gotilor si ale altor migratori in primele secole din mileniul I. Ocupatia romana a dus la aparitia thermelor, a altarelor ridicate zeitatilor romane (pe langa cele mai vechi, destinate zeilor greci), a unor noi "cartiere" de case si edificii, in interiorul si vecinatatea cetatii. Odata cu recunoasterea
oficiala a religiei crestine, din timpul imparatului Constantin cel Mare, se construiesc in incinta cetatii, bazilici si alte cladiri specifice crestinismului timpuriu.

Devastatoarele atacuri ale avarilor si "inchiderea" naturala a golfului Halmyris (unde era asezat orasul) prefateaza sfarsitul continuitatii vietii in Histria, ai carui cetateni il parasesc pentru un loc mai ferit de primejdii.
Aerul antic completat de privelistea si briza marina impreuna cu templele, fantanile si sanctuarele descoperite aici mi-au creat o stare deosebita, de contemplare a civilizatiei trecute de pe aceste meleaguri. Langa cetate strajuieste noul muzeu, unde sunt expuse fragmente arhitectonice, inscriptii in piatra, amfore, statuete, arme, bijuterii sau monede antice, culese cu grija si pasiune de mai multe generatii de arheologi din stabilimentul
monumentului.Pentru a ajunge in acest loc imbibat de istorie, sunt doua cai: de la
Ovidiu, pe drumul catre Tulcea, inainte de Cogealacu si apoi de Tariverde la dreapta, dupa care conform indicatoarelor la stanga si iar dreapta (pentru siguranta intrebati orice locuitor din Cogealacu ori Tariverde); sau dinspre Mamaia se continua drumul spre Navodari si inainte de intrarea in oras se face dreapta pe podul ce duce catre Petromidia si Corbu, apoi se continua soseaua prin Corbu si Sacele, si de unde indicatoarele vor semnaliza catre dreapta spre cetate, mai sunt de parcurs 5-6 km, ce te duc cu 2500 de ani in timp. Pentru cei care nu au masina personala, exista cursa speciala (rata) care face al doilea traseu mai sus mentionat, din autogara Tomis III Constanta.

Va invit sa purcedeti la acest drum spre Histria, spre civilizatia antica, pentru ca merita.

Dan Pandici