Acum puteti citi revista Dacia Nemuritoare intr-o noua prezentare on-line

Armata a fost unul din domeniile �n care dacii excelau. Ei tot timpul au constituit o for�� armat� care trebuia luat� �n calcul de to�i vecini inclusiv de Imperiul Roman, a�a cum recunoa�te Lucanus �n Pharsalia: "Feri�i-ne, zei cere�ti, ca printr-un dezastru care i-ar pune �n mi�care pe daci �i pe ge�i, Roma s� cad�, iar eu s� mai r�m�n teaf�r..."."

Nota: Articol preluat de la adresa: http://www.dacia.ro/

La finele secolului al VI-lea �.Hr., Geto-Dacii erau organizati �n cadrul vechiului mare regat. Din punct de vedere cultural, militar si tehnic, ei devenisera cunoscuti �n toata lumea antica si erau capabili sa se apere de atacul uneia din cele mai mari forte militare a timpului. O inscriptie incizata pe „versantul muntelui Behistum, mentioneaza titlul unuia dintre cei mai mari regi ai lumii antice si numele tarilor supuse de acesta. Citam:
„Eu sint Darius (521-486 �.Hr.) marele rege, regele regilor, rege �n Persia, regele tarii, fiul lui Histaspe, nepotul lui Arsames, un ahemenid s…t. regele Darius va spune: aceste tari sint: Persia, Elam, Babilon, Asiria, Arabia, Egipt, cei ce locuiesc l�nga mare, Sardes, Ionia, Media, Armenia, Capadocia, Partia, Drangiana, Aria, Chrasnia, Bactriana, Sogdiana, Gandara, Scytia, Sattagydia, Draghosia, Maka, �n total 23 de tari”[188].
"

Organizarea �i modul de lupt� al armatei geto-dace au fost determinate de cadrul geografic, demografic �i spiritual al poporului dac. Condi�ionarea evolu�iei organismului militar, bazat pe ace�ti factori, constituie o legitate universal� �i valabil� �n toate timpurile.

Spa�iul carpato-danubiano-pontic se caracterizeaz� at�t printr-o armonie �i simetrie rar� c�t �i printr-o entitate unic�, toate astea reg�sindu-se �n spiritul armatei daco-gete. Caracteristicile fizico-geografice au avut o �nsemn�tate aparte pentru organizarea militar� �i modul de ducere a r�zboaielor. Dacii fiind mai aproape de natur�, au recurs la ea pentru a le da mijloacele de a-�i m�ri puterile �i de a mic�ora pe cele ale inamicului.


"

"Stadiul actual al cercet�ririi istorice consider� c� primul stat al dacilor cel condus de Dromihete plasat la confluen�a secolelor IV-III-�en..." "Cu o temelie economico-social� �i politic� deosebit de puternic�, statul daco-getic al lui Dromihete includea teritoriul limitat la sud de mun�ii Haemus (Balcani), la est Pontul Euxin, la nord-est r�ul Tyras la nord �i nord-vest �i vest Carpa�ii Meridionali �i Orientali adic� aria etnic� geto-dac� extracarpatic� �i avea capitala �n cetatea HELIS ( identificat� ipotetic cu a�ezarea de la Piscul Crasanilor).
"

FACTORUL DEMOGRAFIC
P�m�tul rom�nesc apar�ine unei mari zone de antropogenez� ce coincide cu �nceputul cuaternarului, �n fond cu v�rsta de formare a elementului uman. Din paleolitic �i neolitic popula�ia s-a constituit �n gin�i �i triburi d�nd na�tere unei mari mase etno-lingvistice �i culturale. S-a conturat astfel,�n epoca bronzului, blocul tracic, foarte numeros dup� afirma�iile deloc ne�ntemeiate ale lui Herodot.
"

Formele de organizare, care sunt de regul� greu de surprins arheologic fidel, se desprind lesne, dac� se recurge la informa�ii �i date referitoare la modul cum a fost conceput� �i realizat� ap�rarea perimetrului locuit de comunit��ile umane �nc� de la �nceput.
ORGANIZAREA MILITAR� A COMUNITA�ILOR MICI
Factorul militar �n zona carpato-danubian� a ap�rut ca o component� a modului �n care omul �i alegea vatra de locuire �n a�a fel �nc�t aceasta s� �i asigure at�t condi�ii de existen�� c�t �i de ap�rare a comunit��ii respective. �n acest scop au fost locuite cu preponderen�� acele zone �n care �ns�i natura lor oferea oamenilor avantaje, eventual aceasta amplific�nd poten�ialul defensiv, cel mai adesea prin �an�uri.
"

SECUREA - a fost g�ndit� nu numai ca unealt� c�t mai ales ca arm�, cu m�nerul prelung �mbr��i�at de muche �i cunoscut� sub numele de CATEIA, este prezent� pe column� sub trei forme de ast� dat� f�r� prelungirea muchiei pe m�ner, dar cu t�i�ul lat �n form� de cornul lunii �i leg�tura lamei cu teaca g�tuit�.

Se cunosc 4 tipuri principale de securi:
"