Nr3. 11.Poeme


Rãdãcinile poeziilor noastre

„Doina ciobanului nu o pot cânta oricând, ci numai când îmi vine, si atunci o cânt cu suflet, ca o dau lumii. E mare pomana s-o cânti."
Horpin Gherasim 72 ani în 1939 -Vadeni-Soroca (Basarabia)

„Miorita o zicem oricând, la moarte, la nunta. Desi e vorba de moarte, ea ne aduce liniste, pacea sfânta."
Savu Constantin 69 ani în 1944 -Balteni-Peris (Ilfov)

„Miorita o cânta ciobanii mei de parca se coboara cerul pe pamânt."
Rosca Matache 72 ani în 1935 -Cornova-Ungheni (Basarabia)

„Miorita ma însoteste peste tot. Seara, dupa ce spun rugaciunea, spun si Miorita."
Tataranu Sultana 85 ani în 1978 -Gemenea-Dâmbovita

„Daca mortul n-are pe nimeni, se cânta Miorita din bucium, ca sa auda izvoarele, muntii, si sa-l jeleasca."
Bânca Elisabeta 45 ani în 1939 -Topolog-Tulcea

„ Privim în zare dimineata si ne rugam. Ascultam izvoarele si ele ne învata ca si noi trebuie sa cântam."
Berbac Dumitru 51 ani în 1936 -Sacele-
Brasov

„Când cânta omul, se bucura toata firea."
Golea Petre 79 ani în 1939 -Izvoare-Floresti (Basarabia)

„Miorita e un mijloc de liniste si de înaltare; vezi imagini frumoase si te linistesti; seninatatea ciobanului ne este un exemplu."
Gagiu Florea 60 ani în 1948 -Bezdead-Dâmbovita

„Ciobanul a fost linistit; stia ca se duce cu nunta si cu toate ale lui, ca si cum ar fi trait. De dor, ciobanul a înviat. Dorul este izvorul de viata."
Raileanu Dochia 18 ani în 1939 -Izvoare-Floresti (Basarabia)

„M-am alinat cu cântecul. Ce e Miorita? E un cântec mare: oaia i-a povestit ciobanului ursita lui si el a înteles ca trebuie sa stea gata de moarte."
Ciuta Petre 60 ani în 1943 -Stanesti-Gorj

„Miorita este muma poporului român. Ea vine de departe si a mers împreuna cu noi în toate veacurile. Miorita ne-a calauzit prin puterea sufleteasca a pastorilor. Ea raspunde la cea mai mare întrebare: Ce este viata si moartea."
Vasoti Virgil 51 ani în 1940 -Baiasa -Epir

„Miorita e tot o vatra; o vatra veche a neamului nostru."
Balan Ion 100 ani în 1959 -Burias-Peris (Ilfov)

„Miorita e cântecul neamului."
Neacsu Gheorghe 89 ani în 1957 -Poenari-Ulmi (Ilfov)

„Faptele s-au petrecut cândva."
Stânga Petre 75 ani în 1959 -Dobrotesti-Teleorman

„Noi cu totii am fost cândva împreuna si de acolo vine cântecul. Dar daca au trecut multi ani, care ne-au despartit, de vina nu e Njala aruda*."
Tola
Victoria 38 ani în 1940 -Gopesi -Macedonia
*Mioara plavita -în dialectul aromân.

„Miorita e ca o istorie primita cu gura de moarte. Trebuie transmisa exact, ca un testament."
Poiana Neculai 90 ani în 1978 -Bogdana-Vaslui

„Cu sfintenie cântam colindul Miorita, dar numai la sarbatorile de iarna."
Tipurita Valer 85 ani în 1980 -Vale-
Sibiu

„Cânt Miorita si Ciobaneasca una dupa alta, ele se leaga, altfel nu au înteles. Se cânta la orice sarbatoare."
Razneanu Toma 74 ani în 1938 -Discova-Orhei (Basarabia)

„Am pascut oile de mic. Am învatat Miorita de la Stefan Voda, cioban venit în sat din Moldova. Era baci la stâna de obste. Cânta de rasuna satul. Tot el buciuma la Sfântul Gheorghe în patru zari."
Vasencu Nichifor 77 ani în 1986 -Mânzesti-Dragoiesti -Suceava

„Le cânt oilor la culcare, la sculare, la porneala; ele stau ca o ostire si ma asculta ."
Rusu Gheorghe 54 ani în 1938 -Cubolta -Basarabia

„Nu pot trai fara oi; când le cânt, vin gramada sar pe mine."
„Am umblat prin sat, am colindat pasunile cautând oile si cântând Ciobanul care si-a pierdut oile pâna m-am linistit."
Costache Radu 71 ani în 1954 -Peris-Ilfov

„Ma razboiesc cu Dunarea, care de multe ori îmi inunda gradina de zarzavat, dar înving. Cântecul îmi e nelipsit. Cunosc si Miorita auzita de la ciobani. O cânt si la nunta, la sezatori, la zile mari."
Cociog Ion 55 ani în 1939 -Ostrov -Tulcea

„Ciobaneasca se cânta la orice sarbatoare; e formata din doua cântece legate între ele."
Tilea Alexandru 48 ani în 1940 -Ghizdita -Soroca (Basarabia)

„Fa-mi o Miorita…"
„Eram atât de patrunsi de puterea datinei încât pastorul se supunea neconditionat legii stramosesti si primea pedeapsa - uneori chiar moartea - cu seninatate pentru ca pacatul sa nu se perpetueze si onoarea obstii sa ramâna nestirbita."
Costicea Petre 81 ani în 1978 -Pleasa (
Albania)

„Sunt baci la stâni. Ciobanii, cu breasla lor; ceata lor. Înainte aveau hora lor, jocurile lor. Purtau cârlig, tarchila, cojoc, chimir de arama si cusma tuguiata. Eu nu stiu carte, dar am învatat sa citesc semnele pamântului si ale cerului. Cânt Ciobaneasca din gura si din fluierul meu. Postesc miercurea si vinerea; sâmbata dau pomana frupt, pentru sanatatea oilor."
Untu Petrea 70 ani în 1935 -Bârnova-
Iasi

„Noi pastorii ne facem la rascrucile drumurilor fântâni de pomana, ca sa bea toti trecatorii. Nu poate un om sa nu lase în viata o urma pentru pomenire."
Bahrin Teofan 62 ani în 1929 -Izvoare-Floresti (Basarabia)

„Stramosii nostri au fost ciobani si au venit din Ardeal. Unul din pastorii strabunicului a fost pustnic pe Rarau."
„Am cautat sa fiu cinstit si curat ca o lumânare. Înainte de Înaltare mergeam cu fratii, cu vecinii, la mânastire, pe jos prin munti, ca sa ne primenim sufletul înainte de a începe munca."
Cârsmari Ion 75 ani în 1986 -Mânzesti-Dragoiesti -Suceava

„Multi din sihastrii nostri au fost pastori."
Bradean Atanasie 59 ani în 1938 -Cisnadia-
Arad

„Am pastrat linistea sufletului ca o sfintenie."
Pana Ion 73 ani în 1948 -Nehoiu-
Buzau

„Mama ma învata sa fiu bun ca vioreaua - care, calcata în picioare, raspândeste de sub piatra, mirosul ei."
Diamandi Stere 79 ani în 1978 -Aminciu -Epir

„Oaia te hraneste privind-o, te faci om bun. Daca poti sa faci numai bine."
Galusca Alexandru 60 ani în 1928 -Izvoare-Floresti (Basarabia)

„Umblu îmbracat în costum national, în alb si negru, culorile vietii. Lupta binelui cu raul e viata pamânteasca. Avem zile bune si rele. Multumim lui Dumnezeu si de bine si de rau."
Gagiu Nicolae 72 ani în 1948 -Bezdead-Dâmbovita

„Cerul e cu mine, ma ocroteste. Merg cu oile tot înainte; de-o fi sa mor, mor."
Vidrascu Petre 58 ani în 1943 -Dorotcaia (Basarabia)

„Viata e o lupta, moartea e o lege, de care nu poti fugi când îti vine ceasul."
Panait Varvara 52 ani în 1942 -Bradesti-Dolj

„Saracii oameni, viata e o lupta; învinge cel puternic cu sufletul."
Cârsmari
Dominica 78 ani în 1983 -Mânzesti-Dragoiesti -Suceava

„Am plecat de mic din Muntii Fagarasului cu oile. Când am trecut Dunarea pe gheata, jumatate din ele s-au înecat. Eu si cu un baiat care mergea în frunte, am scapat. Am fost tare, totul e nimica fata de vesnicia vietii."
Bruma Nicolae 82 ani în 1939 -Chilia Veche -Tulcea

„Noi suntem trecatori ca iarba câmpului, numai muntii stau pe loc. Numai limba si datinile ramân sa vorbeasca despre trecerea noastra pe pamânt."
Cutina Dumitru 77 ani în 1975 -Pleasa (
Albania)

„Timpul pentru cei vii e curgator, iar pentru morti e încremenit. Moartea e o prefacere, un nou început. Nu este moarte, ci tot viata, dar în alt fel."
Axinte Ion 79 ani în 1951 -Brazii -Ialomita

„Când voi iesi din vremea curgatoare, care fuge, ca sa intru în cea încremenita dincolo, noi nu ne vom mai întâlni, dar vorbele noastre se vor întâlni."
Gorea Niculai 72 ani în 1943 -Balta -
Bucovina de Nord

„Vii la nunta mea?"(înmormântare).
Ciobanu Leanca 90 ani în 1950 -Peris -Ilfov

„Noua pastorilor ne place viata. Ea n-are sfârsit. Moartea e o prefacere si n-are ce-mi face."
Poiana Neculai 90 ani în 1978 -Bogdana -Vaslui

„Umblu cu oile prin Hunedoara, Hateg, la Pui, Cârligei (Dolj), pe la catune cu stâni, cu gospodarii rasfirate pe Muncel. Lânga stâna si casa avem mormântul strabunilor."
Cozma Ion 79 ani în 1970 -Stâna de Vale -Bihor

„Mioara e ca si pastorul: vrea sa fie îngropata la stâna."
Popa Teodor 79 ani în 1935 -Magurele-Ungheni (Basarabia)

„Pastorii lasau pomana pentru ciobanii morti pe drum, sub un tufan ramuros. La locul numit sapte Frati unde erau sapte tufani îngemanati, ardea o candela în scorbura."
Nae Ion 88 ani -1965 Peris -Ilfov

„N-avem cosciuge. Crucea si-o faceau unii din coarne de capra încrucisate, fixate cu cuie de lemn."

„Tatal meu n-a putut muri pâna nu s-a iertat cu turma, pentru ca arsese - odata - o oaie bolnava."
Tache Vrana 43 ani în 1940 -Veria -
Macedonia

„Stiu istoria satului. Am luat parte la mutarea vetrei satului de catre autoritati, din Valeni în Burias, din cauza inundatiilor provocate de Ialomita. Mortii îi duceam tot la Valeni. În 1926 am cerut sa ne aducem mortii în sat. S-au adus osemintele în zece care, împodobite cu brad. Am batut parul si am spus: acuma suntem în satul nostru!"
Balan Ion 100 ani în 1959 -Burias-Peris (Ilfov)

„Asa a fost din batrâni…"
Vetian Maria 62 ani în 1988 -Serbeni -Mures

„Merg pe drum torcând, asa cum e dat femeii."
Roznovan Voica 76 ani în 1958 -Rastoaca -Vrancea

„Noi suntem oameni însemnati de Dumnezeu ca sa fim pastori."
Sapteboi Spiridon 69 ani în 1936 -Cornova-Ungheni (Basarabia)

„Am pascut oi toata viata. Nu pot trai fara oi. Port costum national. Nu ma simt bine în straie domnesti."
Cârsmari Constantin 60 ani în 1980 -Mânzesti-Dragoiesti -Suceava

„Pastor înseamna omul înaltimilor, omul care se misca spre deal si munte. Nu e un adevarat pastor cel ce n-a mers si n-a suferit pe drumurile pastoresti."
Traznea Gheorghe 79 ani în 1958 -Poenari-Ulmi (Ilfov)

„Sunt neam de pastori venit din Muntii Apuseni. Ne-am înfratit cu alti pastori, veniti din Moldova. Stâna a fost nelipsita pe imasul satului."
Tilea Alexandru 48 ani în 1940 -Ghizdita -Soroca (Basarabia)

„Baza pastoritului nostru era ceata de pastori. În trecut, ciobanii înfratiti se legau prin juramânt în fata batrânilor, devenind frati."
Geavela Sotir 75 ani în 1978 -Pleasa (
Albania)

„Pastorii sunt miscatori, dar legati de radacina. Noi suntem ca grâul si ca stejarul. De-am face pamântul straveziu, ar fi numai oase de-ale noastre. Românu-i ca parul, sapte radacini îl tin; cu cât vrei sa-l scoti, cu atât se tine mai bine."
Curmei Teodor 87 ani în 1969 -Hârtop-Orhei (Basarabia)

„Românul e nascut sa fie stapân liber, de aceea ne-am putut pastra obiceiurile."
Dima Tudorache 75 ani în 1958 Pleasa (
Albania)

„Stâna e un lacas national, care ne-a unit pe toti: aceeasi constructie, aceleasi unelte."
Vasoti Virgil 51 ani în 1940 -Baiasa -Epir

„Pastorul este peste tot acelasi."
Tache Vrana 43 ani în 1940 -Veria -
Macedonia

„Noi pastorii stim toate tainele istoriei scrise pe pamântul tarii."
Ghindaru Nicolae 83 ani în 1961-Ciolpani-Ilfov (originar din Muscel)

„Iubesc poporul. În fata durerilor celor multi, inima mea e ca a lui Iancu Jianu, cum înfigi un piron într-un pom verde."
Nitu Nicolae 84 ani în 1955 -Balteni-Peris (Ilfov)

„Umblu cu plete, cu straie ca din vechie. Am mers cu oile în sudul Basarabiei, la Reni, Cetatea Alba, Chilia. Am ramas în Dobrogea. Aici erau mai multi de-ai nostri. Am târlit de mic. Am dus viata de sihastru. La stâni cântam ,Desteapta-te române’ si ,Cântecul lui Avram Iancu.’ Vorbeam de satele noastre mândre din Ardeal. Unul de colo, unul de colo, ne legam sufleteste ca fratii."
Curecheanu Iacob 92 ani în 1939 -Casimcea-Tulcea (originar din Topârcea -
Sibiu)

„Am trait alaturi de bulgari, de sârbi, ne-am înfratit cu ei, dar ne-am pastrat limba si obiceiurile, caci altfel ne ajungea blestemul stramosesc."
Zisu Nicolae 56 ani în 1942 -Coceani -
Macedonia

„Privind noaptea la stele, zburam cu gândul, dând ocol pamântului. Curgea negura printre pini si îmi crestea inima stiind ca eu vad ceea ce altii nu vad. Eu am trait pentru suflet, nu pentru bani."
Tache Vrana 43 ani în 1940 -Veria -
Macedonia

„Omul e înfrumusetat în munca de copaci, flori, vite. Stau sub geana cerului si simt cum se înalta de la pamânt viata. Clinchetul talangilor si dangatul clopotului de arama ma îndeamna sa ma întorc spre Dumnezeu si sa-i multumesc ca vad frumusetea."
Tudor Gheorghe a Irinei -plugar si pastor, 76 ani în 1986 -Oblogeni-Prahova

„Mi-a placut mai mult în codru; nu pot trai fara iarba si fara cântecul privighetorii."
Nitu Ilie 73 ani în 1953 -Peris -Ilfov

„Când merg catra câmpie, dupa malai, niciodata nu sunt singura, sus e cerul."
Pasca Maria 65 ani în 1946 -Criscior -Hunedoara

„…acolo unde erau câmpuri largi si iarba mai buna."
Galusca Alexandru 60 ani în 1928 -Izvoare-Floresti (Basarabia)

„Mergi pe câte o carare si numai ce auzi cum vâjie iarba, de gândesti ca zice din frunza, asa suiera de subtire când sta sa ploua."
Vasencu Nichifor 77 ani în 1986 -Mânzesti-Dragoiesti -Suceava

„Nu numai pasarile au graiul lor; si izvorul gurliteaza (prevesteste) dupa cum si pomii puspureaza (freamata)."
Tache Vrana 43 ani în 1940 -Veria -
Macedonia

„Semne îmi da si apa, care curge într-un anumit fel, si vântul, care bate cu grai de om."
Cârsmari
Dominica 78 ani în 1983 -Mânzesti-Dragoiesti -Suceava

„Te avem ca pe un munte."
Tache Vrana 43 ani în 1940 -Veria -
Macedonia

„Stiu sa împletesc colaci cu vita în sase ori în opt; mari, rotunzi, rumeni, galbeni ca soarele de pe cer… îmi place sa tes în toate culorile fagului. Nu ma culc decât când se culca soarele."
Cârsmari
Dominica 78 ani în 1983 -Mânzesti-Dragoiesti -Suceava

„În fiecare an împletesc din spicele cele mai frumoase barba lui Dumnezeu, pe care o aduc la deschiderea stânii."
Panait Ion 78 ani în 1986 -Poenari-Ulmi (Ilfov)

„Sunt neam de mocani. Am învatat de la ciobani sa vorbesc în proverbe si pilde."
Tudose Ion 89 ani în 1946 -Baraganu -
Braila

„Asta are sa ramâna ca o poveste pentru urmasi, dar Miorita nu se mai naste. Astazi zboara sufletul în alte parti, viata e alta, pamânturile s-au încheiat, iar pe vechile imasuri se fac semanaturi. Oameni care sa iasa în lume, sa stea strânsi lânga focuri sub cerul liber, cântând din fluier si din gura sau povestind întâmplari de demult, nu mai exista."
Ichim Ion 55 ani în 1940 -Somova -Tulcea

Constantin Brailoiu, vorbind tinerimii interbelice despre poporul nostru spunea:
„Numai prin cultura noastra taraneasca vom însemna si noi ceva în lumea asta mare. Cu armele Occidentului nu vom bate niciodata Occidentul si va trece multa vreme pâna vom înceta a mai fi o caricatura sau, în cel mai bun caz, o copie fara importanta a Apusului."


ZAMOLXE

de Lucian Blaga

In clipele din urma, ce-mi vor bate
Rar-
Cu inima lor obosita,
Cand Soarele cu genunchii
Pe trupul meu invins
Neinduratoare imi va stoarce
Din pieptul celei
Din urma
Dureri
Puterea de a mai striga,
As vrea s-o simt atunci deasupra-mi istovita
De lupta dintre mine si ea,
Ca sa-nfloreasca-ntr-un suras
Pe buza-mi moarta intrebarea : "Indrazni-va Soarta
Sa mai inceap` a doua oara lupta
Cu-n visator ? "

STRAMOSILOR

de Pavel Corut

Cinstiti stramosi din Neamul aspru,
Viteji aparatori de tara,
Închinatori la Cer albastru,
Feciori ai Soarelui de vara,
Veniti spre mine ca un cântec
De seara dulce si târzie,
Ma oblojiti cu un descântec
De vindecat în rana vie.

M-am întrebat si nu o data
De unde stiti speranta-adânca
Nascuta-n Neamul fara pata
Al mândrilor feciori de stânca?
A trebuit sa treaca vreme
Si tâmpla sa-mi ajunga ninsa,
Sa pot sa deslusesc în steme
Întelepciunea necuprinsa.

Stramosi, fauritori de bine,
Spre voi în ruga ma ridic,
În voi e-ncrederea din mine,
Caci fara voi, eu sunt nimic!

RUGACIUNEA ALTUI DAC

de Adrian Bucurescu

Tu ,Maica prea curata si pururea frumoasa,
Aleasa noastra Doamna si Fiica a Luminii,
Tu ,Dacie Divina,duh blind plutind in casa,
Eu rogu-te,-nfloreste-Ti pe frunte astazi spinii!
Prea mult Te-a incercat in ochi argint de lacrimi
Prea mult omat in plete ti-a troienit istoria
Si Maica a Durerii ai fost arzind in patimi
Si fulgi de iarna trista Ti-au nins prin veacuri Gloria!
Ci,Maica milostiva,in cronice mai plinge
Incet un prunc prea fraged,orfan de primavara.

Noroc de temerarii ce-au lamurit cu singe
Ca nu e dor pe lume mai crincen ca de tara!
Tu,Dacie Prea Sfinta si pururea frumoasa,
Mereu imi dai putere,Tu,Fiica a Luminii,
Si-acum,cind curcubeul e libera matase,
Eu rogu-te-nfloreste-Ti pe fruntea alba crinii!

Patul lui Zamolxe

de Adrian Paunescu


El nu tine tara de-a doua
Ca marmura alba în miei arde seul
Si el lumineaza cu roua
Spre tronul de sare pe care sta zeul.
Aici doarme zeul pe patul de piatra
Catelul pamântului umbra si-o latra
Nascut a fost zeul pe scutec de sare
Si-n lacrimi, apoi, l-au purtat fiecare.
Plângeau de durere, de dor sau de jale
Mareau pe Zamolxes pe oricare cale.
opreau cu stiinta si marea si plânsul
În sângele lor ei dadeau tot de dânsul.
Si-a fost bucurie în sfânta cetate
Ca zeul Zamolxes sta liber în toate
Purtat de plugari, de pastori si de schimnici
Dar zeii ceilati îl râvnira potrivnici.
Si atunci cu tristete, Zamolxes frumosul
Ca - întreg sa ramâna în
tara folosul
Se trase în munti într-o pestera trista
Sa creada rivalii ca nu mai exista.
de acolo vegheaza si-i creier de bine
Ai lui niciodata sa nu se închine
La zeii straini cu a lor cârdasie
Si liber si teafar, poporul sa-i fie.
Pe patul de piatra el sta într-o râna
Si tara si-o sterge de lacrimi cu o mâna
În cealalta mâna cu degete grele
Îsi poarta pamântul vâslind printre stele.
Catelul pamântului umbra i-o latra
Si zeul se culca pe patul de piatra.

GRADISTE

de Lucian Blaga

Sunt ostenit ca drumul si uscat ca praful.
Mai sunt izvoare pe pamântul nostru ?
Întreb si caut. Frunze-nlatur cu piciorul
Foi ruginite cad, Se-ngroasa vraful.

E trista luna azi în Dacia
când trece peste plai si stâna.
Subt câte-o piatra de altar, subt capiste pagâna
se spune ca mai gâlgâie pe-alocuri apa,
mai murmura la obârsii prin munti,
dar nu în vase în fântâna.

De-o apa-mi este sete,
de apa izvorata din argint din munte
ce leagan fost-a semintiei noastre.
Se profileaza-n zari piscuri carunte.
Urcusul pâna-n pragul unui zeu
pe coama muntelui e greu
De mâna si la pas cu tine-
n-as pierde însa niciodat` cararea
prin alunis si tufa de afine.

Ne-am poticni din când în când, dar nu ne-am pierde.
Pe vârfuri sacre, în albastru, ne-ar calauzi
un nor pe sus, jos muschiul verde,
si fagii zvelti si-nalti ce mai pastreaza
în chipul lor o amintire treaza
de mari coloane din vechime
Sub pasi pe-acolo mai rasuna,
subt bolovani si flori,
acoperite bolti. Sunt tainite de mii de ani
adapostind în ele amfore rotunde,
în care tu întreaga
ai încapea sau pân` la subsuori.
Ma-ncearca un surâs fara temei.

Mai trebuie s-o spun ?
În amforele de argila se pastrau
pe vremuri nu femei,
ci alte bunuri ale diminetii,
aidoma femeilor :grâul cetatii, pâinea vietii)
Calcând prin roua si prin iarba poate ca am sparge
chiar noi, sub talpa noastra, cupa de rosiatic lut,
din care aprigul, tacutul rege îsi bau
durerea-nfrângerii pe scut.
Dacii cautau prin suierul de brazi
sa schimbe magic o viata în legenda,
în jurul regelui dansând pe cataligi
frenetic si-n extaz.

Ne va fi dat s-ajungem si pe culme într-o zi ?
Pe-o treapta sus vom iscodi
ce-a fost cândva si nu mai este :
templul de aur pe priporul din poveste.
Îl sprijineau vreo patruzeci si noua de coloane,
înfatisare-având de vipere ce pline de ardoare
în vârful cozilor s-ar ridica în soare.
Pe-o lespede sezând acolo lânga tine.
voi prinde iarasi grai : iata supremele izvoare !
Si umbra inimii mi-o vei vedea
în palma ta cazând.

Prielnic peste munte ne va bate vânt.
În noapte în acelasi loc, ne-or lumina,
lucind din prunduri si din unde,
comorile-ngropate-n matca râului ceresc.
Murmurul nostru visul, se va-mpartasi
din nemurire printre greierii ce cânta,
si printre zei, cari, fara temple, mai traiesc.

Prizonierul dac

de Burebista


Triumfatori veti trece `nainte impreuna,
Purtind pe fruntea voastra a dacilor cununa,
Si veti privi din slava, ce-n vraja ei v-a prins,
La cel ramas in urma--taranul dac invins.
A-ti vrea ca sa simt si eu a voastra inaltare,
Sa tremure durerea in trista mea cintare,
Ci eu din umbra-mi sfinta voi ride de eroi,-
Nu, nu sint eu invinsul, invinsii sunteti voi.
Voi, cei minati de teama, cu foamea logoditi,
Voi, cei fara de suflet, de bani ademeniti,
Al meu e rasaritul cu focul lui prea sfint;
Al meu este apusul cu scumpul lui vesmint,
Al meu e visul tainic al linistitei sãri
Si vuietul puternic al tulburatei mãri,
A mea e Dacia si dorul ei al meu,
A mea este cintarea, al meu e Bunul Zeu.
Al meu este seninul din zilele de vara,
A mea este furtuna si-a codrilor cintare.
Lumina port cu mine si duc cu mine cintul,
Si gindul meu strabate si cerul si pamintul.
Ca un pacat v-atirna de brate lantul greu,
Dar, in uitarea scumpa eu am ramas al meu,
Invesmintat in haina maretului meu vis.
Voi m-ati lovit cu ura,eu ochii am inchis,
Voi mi-ati cerut strigarea si plinsul de durere,
Eu am ramas acelasi in lunga mea tacere,
O lacrima voit-ati din jalea mea adinca,
Eu am ramas in valuri incremenita stinca.
Lovita de otelul piticilor pigmei,
In ochii mei o clipa au fulgerat scintei:
Chiar de-ar lovi intr-nsa stravechiul prooroc,
Aceiasi stinca tare varsa-va numai foc!

Nu,nu sunt eu invinsul. Pieriti voi, eu traiesc,
Si voi trai de-a pururi caci mila nu cersesc.
De drumul vostru astazi la ce-as mai vrea sa stiu?-
Voi sunteti morti,--de-a pururi deasupra voastra-s viu
Si de-ati urca deasupra-mi al muntilor colos,
Din groapa mea afunda iesi-voi luminos,
Cum iese-n zori de ziua al soarelui sfint chip,
Cum iese diamantul din firavul nisip,
Si nu va putea umbra spre mine sa se abata
Caci viata mi-e de cerul Daciei legata





Acest articol vine de la Dacii - Dacia - Burebista - Zamolxis - Kogaion - Decebal
http://www.dacii.ro

URL pentru acest articol este:
http://www.dacii.ro/modules.php?name=Sections&op;=viewarticle&artid=34
Dacii - Dacia - Burebista - Zamolxis - Kogaion - Decebal - Acces restrictionat

  Create an account    

Cãutare



Votati DACII in Romanian Top100

Meniu
· Home
· Arhivďż˝ articole
· Cautďż˝
· Contul Tďż˝u
· Downloads
· Evenimente
· ďż˝ntrebďż˝ri Frecvente
· Legďż˝turi Web
· Members List
· Recomandďż˝-ne
· Sectiuni
· Sondaje
· Subiecte
· Top 10
· Trimite articole

Cine este online
Exista in mod curent, 11 vizitator(i) si 0 membri online.

Sunteti utilizator anonim. Va puteti inregistra gratuit dand click aici

Articole la alegere


[ Religia Dacilor ]

·Aizus(“Fiul”) = Jesus = Isus = Legenda lui Zalmoxis
·Religia dacilor
·Cultul focului
·Cultura si religia dacilor
·Religia geto-dacilor
·Zamolxe
·ZAMOLXE
·Zamolxe, care e regele nostru!
·VOIEVOZI INITIATI ďż˝N TAINELE ZALMOXIENE

#sarmizegetusa on mIrc


www.vipnet.ro



Al V-lea Congres Interna�ional de Dacologie - Rezumate

Noapte Albastra

In fiecare noapte de luni spre marti, incepand cu orele 00:08, pe Radio Romania Actualitati, puteti asculta in direct o emisiune realizata si moderata de domnul Marian Megan in cadrul careia domnul Napoleon Savescu impreuna cu invitatii sai dezbate diferite aspecte ale istoriei vechi a Romaniei. Frecventele pe care emite RRA le gasiti pe situl www.srr.ro


Pensiune la Istrate !!!


Dacii - Dacia - Burebista - Zamolxis - Kogaion - Decebal: Acces restrictionat

Incercati sa accesati un domeniu restrictinat.

We are Sorry but this section of our site is for Subscribed Users Only.

[ Go Back ]