Rãdãcinile poeziilor noastre

„Doina ciobanului nu o pot c�nta oric�nd, ci numai c�nd �mi vine, si atunci o c�nt cu suflet, ca o dau lumii. E mare pomana s-o c�nti."
Horpin Gherasim 72 ani �n 1939 -Vadeni-Soroca (Basarabia)

„Miorita o zicem oric�nd, la moarte, la nunta. Desi e vorba de moarte, ea ne aduce liniste, pacea sf�nta."
Savu Constantin 69 ani �n 1944 -Balteni-Peris (Ilfov)

„Miorita o c�nta ciobanii mei de parca se coboara cerul pe pam�nt."
Rosca Matache 72 ani �n 1935 -Cornova-Ungheni (Basarabia)

„Miorita ma �nsoteste peste tot. Seara, dupa ce spun rugaciunea, spun si Miorita."
Tataranu Sultana 85 ani �n 1978 -Gemenea-D�mbovita

„Daca mortul n-are pe nimeni, se c�nta Miorita din bucium, ca sa auda izvoarele, muntii, si sa-l jeleasca."
B�nca Elisabeta 45 ani �n 1939 -Topolog-Tulcea

„ Privim �n zare dimineata si ne rugam. Ascultam izvoarele si ele ne �nvata ca si noi trebuie sa c�ntam."
Berbac Dumitru 51 ani �n 1936 -Sacele-Brasov

„C�nd c�nta omul, se bucura toata firea."
Golea Petre 79 ani �n 1939 -Izvoare-Floresti (Basarabia)

„Miorita e un mijloc de liniste si de �naltare; vezi imagini frumoase si te linistesti; seninatatea ciobanului ne este un exemplu."
Gagiu Florea 60 ani �n 1948 -Bezdead-D�mbovita

„Ciobanul a fost linistit; stia ca se duce cu nunta si cu toate ale lui, ca si cum ar fi trait. De dor, ciobanul a �nviat. Dorul este izvorul de viata."
Raileanu Dochia 18 ani �n 1939 -Izvoare-Floresti (Basarabia)

„M-am alinat cu c�ntecul. Ce e Miorita? E un c�ntec mare: oaia i-a povestit ciobanului ursita lui si el a �nteles ca trebuie sa stea gata de moarte."
Ciuta Petre 60 ani �n 1943 -Stanesti-Gorj

„Miorita este muma poporului rom�n. Ea vine de departe si a mers �mpreuna cu noi �n toate veacurile. Miorita ne-a calauzit prin puterea sufleteasca a pastorilor. Ea raspunde la cea mai mare �ntrebare: Ce este viata si moartea."
Vasoti Virgil 51 ani �n 1940 -Baiasa -Epir

„Miorita e tot o vatra; o vatra veche a neamului nostru."
Balan Ion 100 ani �n 1959 -Burias-Peris (Ilfov)

„Miorita e c�ntecul neamului."
Neacsu Gheorghe 89 ani �n 1957 -Poenari-Ulmi (Ilfov)

„Faptele s-au petrecut c�ndva."
St�nga Petre 75 ani �n 1959 -Dobrotesti-Teleorman

„Noi cu totii am fost c�ndva �mpreuna si de acolo vine c�ntecul. Dar daca au trecut multi ani, care ne-au despartit, de vina nu e Njala aruda*."
Tola Victoria 38 ani �n 1940 -Gopesi -Macedonia
*Mioara plavita -�n dialectul arom�n.

„Miorita e ca o istorie primita cu gura de moarte. Trebuie transmisa exact, ca un testament."
Poiana Neculai 90 ani �n 1978 -Bogdana-Vaslui

„Cu sfintenie c�ntam colindul Miorita, dar numai la sarbatorile de iarna."
Tipurita Valer 85 ani �n 1980 -Vale-Sibiu

„C�nt Miorita si Ciobaneasca una dupa alta, ele se leaga, altfel nu au �nteles. Se c�nta la orice sarbatoare."
Razneanu Toma 74 ani �n 1938 -Discova-Orhei (Basarabia)

„Am pascut oile de mic. Am �nvatat Miorita de la Stefan Voda, cioban venit �n sat din Moldova. Era baci la st�na de obste. C�nta de rasuna satul. Tot el buciuma la Sf�ntul Gheorghe �n patru zari."
Vasencu Nichifor 77 ani �n 1986 -M�nzesti-Dragoiesti -Suceava

„Le c�nt oilor la culcare, la sculare, la porneala; ele stau ca o ostire si ma asculta ."
Rusu Gheorghe 54 ani �n 1938 -Cubolta -Basarabia

„Nu pot trai fara oi; c�nd le c�nt, vin gramada sar pe mine."
„Am umblat prin sat, am colindat pasunile caut�nd oile si c�nt�nd Ciobanul care si-a pierdut oile p�na m-am linistit."
Costache Radu 71 ani �n 1954 -Peris-Ilfov

„Ma razboiesc cu Dunarea, care de multe ori �mi inunda gradina de zarzavat, dar �nving. C�ntecul �mi e nelipsit. Cunosc si Miorita auzita de la ciobani. O c�nt si la nunta, la sezatori, la zile mari."
Cociog Ion 55 ani �n 1939 -Ostrov -Tulcea

„Ciobaneasca se c�nta la orice sarbatoare; e formata din doua c�ntece legate �ntre ele."
Tilea Alexandru 48 ani �n 1940 -Ghizdita -Soroca (Basarabia)

„Fa-mi o Miorita…"
„Eram at�t de patrunsi de puterea datinei �nc�t pastorul se supunea neconditionat legii stramosesti si primea pedeapsa - uneori chiar moartea - cu seninatate pentru ca pacatul sa nu se perpetueze si onoarea obstii sa ram�na nestirbita."
Costicea Petre 81 ani �n 1978 -Pleasa (Albania)

„Sunt baci la st�ni. Ciobanii, cu breasla lor; ceata lor. �nainte aveau hora lor, jocurile lor. Purtau c�rlig, tarchila, cojoc, chimir de arama si cusma tuguiata. Eu nu stiu carte, dar am �nvatat sa citesc semnele pam�ntului si ale cerului. C�nt Ciobaneasca din gura si din fluierul meu. Postesc miercurea si vinerea; s�mbata dau pomana frupt, pentru sanatatea oilor."
Untu Petrea 70 ani �n 1935 -B�rnova-Iasi

„Noi pastorii ne facem la rascrucile drumurilor f�nt�ni de pomana, ca sa bea toti trecatorii. Nu poate un om sa nu lase �n viata o urma pentru pomenire."
Bahrin Teofan 62 ani �n 1929 -Izvoare-Floresti (Basarabia)

„Stramosii nostri au fost ciobani si au venit din Ardeal. Unul din pastorii strabunicului a fost pustnic pe Rarau."
„Am cautat sa fiu cinstit si curat ca o lum�nare. �nainte de �naltare mergeam cu fratii, cu vecinii, la m�nastire, pe jos prin munti, ca sa ne primenim sufletul �nainte de a �ncepe munca."
C�rsmari Ion 75 ani �n 1986 -M�nzesti-Dragoiesti -Suceava

„Multi din sihastrii nostri au fost pastori."
Bradean Atanasie 59 ani �n 1938 -Cisnadia-Arad

„Am pastrat linistea sufletului ca o sfintenie."
Pana Ion 73 ani �n 1948 -Nehoiu-Buzau

„Mama ma �nvata sa fiu bun ca vioreaua - care, calcata �n picioare, rasp�ndeste de sub piatra, mirosul ei."
Diamandi Stere 79 ani �n 1978 -Aminciu -Epir

„Oaia te hraneste privind-o, te faci om bun. Daca poti sa faci numai bine."
Galusca Alexandru 60 ani �n 1928 -Izvoare-Floresti (Basarabia)

„Umblu �mbracat �n costum national, �n alb si negru, culorile vietii. Lupta binelui cu raul e viata pam�nteasca. Avem zile bune si rele. Multumim lui Dumnezeu si de bine si de rau."
Gagiu Nicolae 72 ani �n 1948 -Bezdead-D�mbovita

„Cerul e cu mine, ma ocroteste. Merg cu oile tot �nainte; de-o fi sa mor, mor."
Vidrascu Petre 58 ani �n 1943 -Dorotcaia (Basarabia)

„Viata e o lupta, moartea e o lege, de care nu poti fugi c�nd �ti vine ceasul."
Panait Varvara 52 ani �n 1942 -Bradesti-Dolj

„Saracii oameni, viata e o lupta; �nvinge cel puternic cu sufletul."
C�rsmari Dominica 78 ani �n 1983 -M�nzesti-Dragoiesti -Suceava

„Am plecat de mic din Muntii Fagarasului cu oile. C�nd am trecut Dunarea pe gheata, jumatate din ele s-au �necat. Eu si cu un baiat care mergea �n frunte, am scapat. Am fost tare, totul e nimica fata de vesnicia vietii."
Bruma Nicolae 82 ani �n 1939 -Chilia Veche -Tulcea

„Noi suntem trecatori ca iarba c�mpului, numai muntii stau pe loc. Numai limba si datinile ram�n sa vorbeasca despre trecerea noastra pe pam�nt."
Cutina Dumitru 77 ani �n 1975 -Pleasa (Albania)

„Timpul pentru cei vii e curgator, iar pentru morti e �ncremenit. Moartea e o prefacere, un nou �nceput. Nu este moarte, ci tot viata, dar �n alt fel."
Axinte Ion 79 ani �n 1951 -Brazii -Ialomita

„C�nd voi iesi din vremea curgatoare, care fuge, ca sa intru �n cea �ncremenita dincolo, noi nu ne vom mai �nt�lni, dar vorbele noastre se vor �nt�lni."
Gorea Niculai 72 ani �n 1943 -Balta -Bucovina de Nord

„Vii la nunta mea?"(�nmorm�ntare).
Ciobanu Leanca 90 ani �n 1950 -Peris -Ilfov

„Noua pastorilor ne place viata. Ea n-are sf�rsit. Moartea e o prefacere si n-are ce-mi face."
Poiana Neculai 90 ani �n 1978 -Bogdana -Vaslui

„Umblu cu oile prin Hunedoara, Hateg, la Pui, C�rligei (Dolj), pe la catune cu st�ni, cu gospodarii rasfirate pe Muncel. L�nga st�na si casa avem morm�ntul strabunilor."
Cozma Ion 79 ani �n 1970 -St�na de Vale -Bihor

„Mioara e ca si pastorul: vrea sa fie �ngropata la st�na."
Popa Teodor 79 ani �n 1935 -Magurele-Ungheni (Basarabia)

„Pastorii lasau pomana pentru ciobanii morti pe drum, sub un tufan ramuros. La locul numit sapte Frati unde erau sapte tufani �ngemanati, ardea o candela �n scorbura."
Nae Ion 88 ani -1965 Peris -Ilfov

„N-avem cosciuge. Crucea si-o faceau unii din coarne de capra �ncrucisate, fixate cu cuie de lemn."

„Tatal meu n-a putut muri p�na nu s-a iertat cu turma, pentru ca arsese - odata - o oaie bolnava."
Tache Vrana 43 ani �n 1940 -Veria -Macedonia

„Stiu istoria satului. Am luat parte la mutarea vetrei satului de catre autoritati, din Valeni �n Burias, din cauza inundatiilor provocate de Ialomita. Mortii �i duceam tot la Valeni. �n 1926 am cerut sa ne aducem mortii �n sat. S-au adus osemintele �n zece care, �mpodobite cu brad. Am batut parul si am spus: acuma suntem �n satul nostru!"
Balan Ion 100 ani �n 1959 -Burias-Peris (Ilfov)

„Asa a fost din batr�ni…"
Vetian Maria 62 ani �n 1988 -Serbeni -Mures

„Merg pe drum torc�nd, asa cum e dat femeii."
Roznovan Voica 76 ani �n 1958 -Rastoaca -Vrancea

„Noi suntem oameni �nsemnati de Dumnezeu ca sa fim pastori."
Sapteboi Spiridon 69 ani �n 1936 -Cornova-Ungheni (Basarabia)

„Am pascut oi toata viata. Nu pot trai fara oi. Port costum national. Nu ma simt bine �n straie domnesti."
C�rsmari Constantin 60 ani �n 1980 -M�nzesti-Dragoiesti -Suceava

„Pastor �nseamna omul �naltimilor, omul care se misca spre deal si munte. Nu e un adevarat pastor cel ce n-a mers si n-a suferit pe drumurile pastoresti."
Traznea Gheorghe 79 ani �n 1958 -Poenari-Ulmi (Ilfov)

„Sunt neam de pastori venit din Muntii Apuseni. Ne-am �nfratit cu alti pastori, veniti din Moldova. St�na a fost nelipsita pe imasul satului."
Tilea Alexandru 48 ani �n 1940 -Ghizdita -Soroca (Basarabia)

„Baza pastoritului nostru era ceata de pastori. �n trecut, ciobanii �nfratiti se legau prin juram�nt �n fata batr�nilor, devenind frati."
Geavela Sotir 75 ani �n 1978 -Pleasa (Albania)

„Pastorii sunt miscatori, dar legati de radacina. Noi suntem ca gr�ul si ca stejarul. De-am face pam�ntul straveziu, ar fi numai oase de-ale noastre. Rom�nu-i ca parul, sapte radacini �l tin; cu c�t vrei sa-l scoti, cu at�t se tine mai bine."
Curmei Teodor 87 ani �n 1969 -H�rtop-Orhei (Basarabia)

„Rom�nul e nascut sa fie stap�n liber, de aceea ne-am putut pastra obiceiurile."
Dima Tudorache 75 ani �n 1958 Pleasa (Albania)

„St�na e un lacas national, care ne-a unit pe toti: aceeasi constructie, aceleasi unelte."
Vasoti Virgil 51 ani �n 1940 -Baiasa -Epir