Bine ati venit la Dacii - Dacia - Burebista - Zamolxis - Kogaion - Decebal

  Create an account    

Cãutare



Votati DACII in Romanian Top100
Votati pentru noi in Romanian Top100

Meniu
· Home
· Arhiv� articole
· Caut�
· Contul T�u
· Downloads
· Evenimente
· �ntreb�ri Frecvente
· Leg�turi Web
· Members List
· Recomand�-ne
· Sectiuni
· Sondaje
· Subiecte
· Top 10
· Trimite articole

Cine este online
Exista in mod curent, 32 vizitator(i) si 0 membri online.

Sunteti utilizator anonim. Va puteti inregistra gratuit dand click aici

Articole la alegere

De la Burebista la Decebal
[ De la Burebista la Decebal ]

·DACO-GETI IN PROVINCIILE ROMANE INAINTE DE ANUL 100 EN
·DACIA INTRE BUREBISTA SI DECEBAL
·*Unificarea geto-dacilor �ntr-un singur stat unitar sub conducerea lui Burebista
·Dacia
·Dacia de la Burebista la Decebal
·STATUL DAC DE LA BUREBISTA LA DECEBALUS

#sarmizegetusa on mIrc


www.vipnet.ro



Al V-lea Congres Interna�ional de Dacologie - Rezumate

Noapte Albastra

In fiecare noapte de luni spre marti, incepand cu orele 00:08, pe Radio Romania Actualitati, puteti asculta in direct o emisiune realizata si moderata de domnul Marian Megan in cadrul careia domnul Napoleon Savescu impreuna cu invitatii sai dezbate diferite aspecte ale istoriei vechi a Romaniei. Frecventele pe care emite RRA le gasiti pe situl www.srr.ro


Pensiune la Istrate


Nr3. 8.Primul horoscop din lume - t�bli�a rotund� de la T�rt�ria ?

(3933 nr total de cuvinte in acest text.)
(500 citiri)   Pagina imprimabila




Primul horoscop din lume - t�bli�a rotund� de la T�rt�ria ?

Articolul de fa�� �i propune s� v� introduc� �n versiunea astrologic� a interpret�rii t�bli�ei rotunde descoperit� �n Rom�nia, la T�rt�ria, �n 1961, de c�tre Nicolae Vlasa.Aceasta reprezint� o descoperire extrem de important� �ntruc�t t�bli�ele respective au fost datate prin metoda carbonului radioactiv ca fiind realizate �ntre anii 4500-4300 �.e.n., adic� cu 1000 de ani mai vechi dec�t cele mai vechi t�bli�e acoperite cu scriere cuneiform�, descoperite �n Sumer, pe teritoriul actualului Irak.


Cu ocazia unor s�p�turi arheologice efectuate �n jude�ul Alba, la T�rt�ria, �n 1961 s-au descoperit pe l�ng� statuetele unor idoli str�vechi, o br��ar� de scoici marine, trei t�bli�e de lut micu�e, acoperite cu semne pictografice �i oasele dezmembrate �i arse ale unui om matur.

Prin analogie cu pictogramele din scrierea sumerian�, cu care prezint� o asem�nare frapant�, t�bli�ele de la T�rt�ria au fost descifrate. Citind �n sensul invers acelor de ceasornic, textul scris pe t�bli�a rotund� este urm�torul: "4 NUN KA �A UGULA PI IDIM KARA I", �n traducere "(De c�tre cele) 4 conduc�toare, pentru chipul zeului �aue, cel mai �n v�rst� (conduc�torul- patriarhul - sacredotul - preotul suprem, (�n virtutea) ad�ncei �n�elepciuni, a fost ars unul."
Adic� inscrip�ia ne vorbe�te despre ritualul mor�ii �i arderii unui sacerdot care �i-a s�v�r�it slujba �ntr-un anumit termen al conducerii sale. (Paul Laz�r Tonciulescu - "De la T�rt�ria la
�ara Luanei", pag. 9-15)

�nt�mplarea face ca, navig�nd acum c�tva timp pe internet, s� dau peste un articol care prezenta unul dintre cele mai vechi horoscoape din lume, desenat pe zidul unui unui vechi ora� din vechea Mesopotamie, teritoriul actualei Sirii.
Site-ul unde se poate g�si citi articolul despre horoscopul mesopotamian se g�se�te la adresa: http://pw1.netcom.com/~ye-stars/dura.htm
Siria

Acesta prezint� unele asem�n�ri cu t�bli�a rotund� de la T�rt�ria �i atunci m-am hot�r�t s� verific dac� aceasta din urm� nu ar putea reprezenta tot un horoscop.

Horoscop vechi: 3 iulie 176, ora 10 PM, ora�ul Dura, Siria

Pentru traducerea textului de pe t�bli�a de la T�rt�ria am folosit dic�ionarul sumerian-englez numit “Sumerian Lexicon, version 3.0 by John A. Halloran”, care este disponibil pentru download de pe adresa de internet http://www.sumerian.org/sumerlex.exe

Spre surprinderea mea, am g�sit coresponden�e clare �ntre fiecare cuv�nt sumerian �i cele 7 planete cunoscute �n antichitate.

Redau �n tabelul de mai jos fiecare cuv�nt din textul de pe t�bli�a de la T�rt�ria, semnifica�iile �n limba englez�, a�a cum rezult� din lexiconul sumerian, traducerea �n limba rom�n� �i planeta corespondent�.


Pictogram�

Planeta

Traducerea din lexicon

Traducerea �n limba rom�n�

NUN

JUPITER

nun: great, noble

nun: mare, nobil

KA

MERCUR

kas: speed; runner, courier, messenger
ka: mouth

kas: vitez�, alerg�tor, curier, mesager
ka: gur�

�A

VENUS

sa-ga-ru: a kind of copper.
sag, sa: good fortune; (divine) grace, favor;
verb: to be/make good; to please, satisfy; to be friendly; adj., sweet, good, pleasant; beautiful; fruitful

sa-ga-ru: un fel de cupru
sag, sa: noroc, gra�ie (divin�), favor, a fi/a face bine, a mul�umi, a satisface, a fi prietenos, dulce, bun, pl�cut, frumos, roditor

UGULA

SOARE

ugula: overseer; captain; foreman

ugula: supraveghetor, c�pitan, �naintemerg�tor

PI

SATURN

pil: to be/make obscure; to be/make dirty, defiled, disgraced,
pisan: (open) basket; box, chest; frame

pil: a fi/a face neclar, a fi/a face murdar, a corupe, a profana, a dezonora
pisan: (a deschide) co�, cutie, piept, cadru

IDIM

LUNA

idim: spring, underground water; weight, mass

idim: izvor, ap� subteran�, greutate, mas�

KARA

MARTE

kara�: military encampment; catastrophe
karadin: shock, pile of sheaves
an-k�ra, enkara: a weapon

karas: tab�r� militar�, catastrof�
karadin: �oc
ankara, enkara: arm�

I

ASCENDENT

i: to go out, emerge; to send forth; to lead or bring out; to rise
ib: corner, angle,
ig: door, entrance
ir: to bring; to lead away

i: a ie�i, a emerge, a trimite �nainte, a conduce sau a scoate, a se ridica
ib: col�, unghi
ig:
u��, intrare
ir: a aduce, a conduce


REZULTATUL:


Simbolul lui Jupiter se dovede�te a fi un arc cu s�geat� (�n analogie cu semnul guvernat de Jupiter, S�get�torul).
Mercur este reprezentat ca dou� s�ge�i (vitez�), �n analogie cu semnul dublu guvernat de Mercur, Gemenii.
Venus este simbolizat� de dou� linii orizontale, t�iate perpendicular de o linie vertical�, simbol asem�n�tor cu cel al zodiei Balan�ei, guvernat� de Venus.
Pictograma Soarelui este format� dintr-un semicerc �n partea inferioar� (p�m�ntul ?), deasupra c�ruia este o s�geat� cu v�rful �n jos (razele solare).
Ideograma lui Saturn este o combina�ie �ntre glifele astrologice folosite actualmente pentru Saturn �i Uranus,
Luna este reprezentat� ca �i ast�zi, printr-o semilun�
Pictograma pentru Marte, �ns�, nu am reu�it s� o corelez cu reprezent�ri actuale ale planetei. Coresponden�ele planetare se dovedesc a fi �n concordan�� cu traducerea textului f�cut� de savantul rus Boris Perlov.

NUN

De c�tre cele 4 conduc�toare

-

Jupiter

KA

pentru chipul

-

Mercur

�A

zeului �aue

-

Venus

UGULA

conduc�torul

-

Soare

PI

�n virtutea ad�ncii sale �n�elepciuni

-

Saturn

IDIM

-

Luna

KARA

a fost ars

-

Marte

I

unul.

-

Ascendent


De remarcat faptul c� ideograma IDIM, Luna, nu are corespondent �n traducerea lui Boris Perlov.

Este interesant� coresponden�a planetei Venus cu numele zeului �aue (�a), o divinitate important� a locuitorilor de atunci ai acestor locuri, al c�rui nume se reg�se�te �n diferite toponome locale precum ��ule�ti, �eu�a, ��ulia, ceea ce m� face s� m� g�ndesc la civiliza�ia egiptean�, unde unul dintre simbolurile cele mai importante, crucea Ansata sau Ankh, simbol al vie�ii eterne, are o form� foarte apropiat� cu glifa lui Venus. De asemenea piramidele egiptene stau din punct de vedere energetic sub semnul lui Venus, iar construc�ia lor a avut loc aproximativ �n aceea�i perioad� (3500 �.e.n.), ceea ce sugereaz� o leg�tur� �ntre cele dou� civiliza�ii.

�n vechime se folosea astrologia �n special pentru horoscopele natale ale persoanelor foarte importante, conduc�tori sau �n scopuri elective.
Faptul c� t�bli�a are o gaur� ne arat� c� aceasta este posibil s� fi fost purtat� la g�t ca un pandantiv. �i de asemenea indic� modul �n care trebuie a�ezat� t�bli�a pentru a fi citit�.

Ce reprezint� �ns� horoscopul ? Astrograma natal� a persoanei �n cauz� ? Un moment special din via�a ei ?

Soarele este �n opozi�ie cu Luna (Lun� Plin�, posibil chiar Eclips� de Lun�).

Dac� este vorba de o astrogram� natal� interpretarea planetelor �n case este urm�toarea:

#Soarele �n casa IV
Pentru aceast� persoan� via�a de familie este important�. Are nevoie de un mediu familial stabil. Recunoa�terea vine de obicei t�rziu �n via��. Con�tientizarea trecutului, patriot �i ap�r�tor al tradi�iilor locale.
#Luna �n casa X
Persoana caut� recunoa�terea social� a ac�iunilor sale. Dorin�� de a avea o bun� reputa�ie. Fluctua�ii ale pozi�iei sociale, dar men�inerea idealurilor. Atrac�ie pentru activit��i care ofer� o �mplinire emo�ional�. Mam� cu influen�� mare asupra destinului nativului.
#Mercur �n casa III
Persoan� cu disponibilit��i deosebite pentru comunicare �i studiu, cu talent oratoric sau de scriitor. Minte activ� �i o mare curiozitate.
#Venus �n casa III
Persoan� cu interese artistice, o bun� capacitate social� de a comunica armonios cu cei din jur, atrac�ie pentru parteneri cu care s� aib� o bun� comunicare.
#Marte �n casa XI
Persoan� deschis� �i interesat� de a avea mul�i prieteni, posibile conflicte cu ace�tia.
#Jupiter �n casa I
Optimism contagios, entuziasm �i energie deosebit� �n activit��ile curente. Spontaneitate, umor, popularitate, capacit��i de lider. Autoindulgen�� sau del�sare. Tendin�� la �ngr�are.
#Saturn �n casa VIII
Interes, experien�� �i profunzime �n probleme esoterice, mistice. Moarte la v�rst� �naintat�, de b�tr�ne�e. Dificult��i �n rela�iile sexuale sau abstinen��.

Dar, av�nd �n vedere configura�iile speciale din acest horoscop �i faptul c� persoana �ngropat� acolo era o persoan� bogat� cu o func�ie religioas� important�, fapt sugerat de obiectele de cult g�site al�turi de osemintele �i cele 3 t�bli�e de lut, eu �nclin s� cred c� este horoscopul momentului ini�ierii persoanei �n taine spirituale avansate �i nu o astrogram� natal�.

Luna Plin� �n casa X - eveniment major cu implica�ii sociale deosebite, avansare, popularitate. Pe de alt� parte trebuie s� ne amintim c� era perioada matriarhatului (�n neolitic femeile aveau sarcina de a conduce tribul) �i de aceea aceast� pozi�ie sugereaz� o femeie �ntr-o pozi�ie social� important�. Alegerea unui moment de Lun� Plin� accentueaz� acest lucru.
Soarele �n casa IV - p�strarea tradi�iei, liniei urma�ilor.
Jupiter pe Ascendent - moment energetic important, entuziasm, energie vital� mare.
Mercur �i Venus �n casa III - ini�iere teoretic� sau transmiterea unor cuno�tin�e teoretice importante.
Saturn �n casa VIII - misticism avansat, controlul energiilor sexuale �i a altor for�e paranormale.
Marte �n casa XI - entuziasm �n cadrul grupului, a comunit��ii din care face parte

Teoretic, av�nd pozi�iile relative ale planetelor unele fa�� de altele, momentul exact al astrogramei, dar a c�uta acest moment �ntr-un interval de 500-1000 de ani este similar cu a c�uta acul �n carul cu f�n. Lipsesc din p�cate orice informa�ii despre pozi�iile �n zodiac ale planetelor, ceea ce ar fi u�urat mult munca.

Implica�iile acestei interpret�ri a t�bli�ei rotunde de la T�rt�ria, �n cazul �n care este confirmat� de cercet�torii istorici autentici, sunt deosebite, arunc�nd o lumin� nou� asupra civiliza�iei neolitice din spa�iul rom�nesc. Iat� cum, �nainte de alte avea �nregistr�ri scrise, oamenii se ocupau cu astrologia. Cum reu�eau s� fac� calcule astronomice complicate f�r� a folosi scrierea este greu de imaginat. De unde au ob�inut ei acele informa�ii despre mersul planetelor �i influen�a acestora asupra vie�ii oamenilor, este un alt lucru, �nc� mai greu de priceput. Dac� pentru dacii din epoca lui Burebista �i Deceneu avem informa�ii c� ei au fost introdu�i �n tainele vie�ii �i ale multor �tiin�e printre care �i astrologia de c�tre Zamolxe, iar despre Zamolxe �tim c� a primit aceste legi divine de la zei�a Hestia, care probabil c� a existat �i ea ca personaj real �i conduc�tor spiritual a locuitorilor spa�iului carpatic, ne putem pune �ntrebarea cine a ini�iat-o pe Hestia/Vesta ?

C�t de veche este atunci astrologia �i practica ei, care era nivelul cultural �i spiritual al locuitorilor de atunci? Iat� �ntreb�ri care apar �n mod firesc �n fa�a unei astfel de ipoteze, �ntreb�ri la care sper�m ca istoria s� ne dea un r�spuns c�t mai cur�nd.

Radu Dan Moisoiu

  

[ Inapoi la Revista Dacia Nemuritoare | Index sectiuni ]