S� vedem c�t de puternic� era Dacia v�zut� prin prisma documentelor istorice contemporane ei. [EB:DACIA] : “… poporul dac ocupa la vremea respectiv� teritorii la sud de Dun�re �i nord de mun�i (Carpa�i)”. Observa�i c� poporul Daciei, ocupa �ntregul sud-est european, din Balcani la Panonia, la nord de Carpa�i �i �n Basarabia, av�nd la centru Rom�nia de azi. Pur �i simplu nu exista un alt popor de talia dacilor pe la �nceputul erei noastre.
Dacii apar �n alian�e cu alte triburi �mpotriva Imperiului Roman �n 112 �.e.n., �n 109 �.e.n., �n 75 �.e.n.”. Vedem cum Dacia era adversar constant al Imperiului Roman �n expansiune, c�ruia �i se opune politic �i militar.


“... regatul unificat construit la 60-50 �.e.n. de c�tre regele Burebista a fost mult mai formidabil”. [EB] recunoa�te ragatul lui Burebista drept “mult mai formidabil”. Un regat “formidabil” poate fi creat numai de c�tre o �ar� puternic� �n resurse umane �i economice. S� vedem ni�te detalii geografice. “Puterea lui (Burebista) se �ntindea p�n� la Marea Neagr� unde a�ez�rile grece�ti din sudul Rusiei au fost cov�r�ite, la vest dincolo de Tisa, la nord p�n� la Slovacia modern�, iar la sud p�n� peste Dun�re �n Tracia, dincolo de Belgrad”. Deci la 50 �.e.n. Dacia era o �ar� puternic� demografic �i militar ocup�nd de fapt tot sud-Estul Europei, mai multe milioane de locuitori.
“Se pare c� Burebista a oferit ajutor lui Pompei �n 49 �.e.n. �i Cezar a pl�nuit o expedi�ie vast� �mpotriva noului regat”. Aici este vorba despre lupta pentru putere de la Roma, imediat dup� c�derea triumviratului Cezar-Crassus-Pompei. Crassus era doar un mare bog�ta� �i nu avea leg�turi cu armata. Cezar �i Pompei erau am�ndoi generali �i consuli. La apogeul conflictului, Crassus o �terge undeva �n Galia, Pompei care avea armata prin Spania se �ndreapt� c�tre Macedonia dar nu-l poate evita pe Cezar. Legenda spune c� Burebista a ajuns cu trei zile prea t�rziu pe c�mpul de lupt� �i Pompei era deja �nvins, deci Cezar a r�mas singurul pretendent.
Ce deducem de aici este faptul c� Burebista, �n calitate de Rege al Daciei, se amesteca �n mod direct �n afacerile Imperiului Roman, sus�in�nd pretenden�i la putere. Interven�iile lui Burebista erau �n mod sigur sus�inute de puterea lui militar� �i financiar�, altfel de ce le-ar p�sa romanilor?
Aceasta este perioada de v�rf a regatului Dacic, c�nd a fost posibil� construirea podului de piatr� peste Dun�re. Ar mai fi posibil� o perioad� istoric� ulterioar� pe care o discut�m mai t�rziu, dar construirea podului de c�tre Apolodor, �n perioada de conflict deschis dintre Imperiul Roman �i Dacia, este exclus�. Imperiul roman pur �i simplu nu-�i putea permite construirea podului fiind �n conflict cu puterea formidabil� a Daciei.
Dup� asasinarea lui Burebista, regatul dac “... S-a rupt �n cel pu�in patru p�r�i, dar dacii au continuat s� atace Roma, iar expedi�ia din 11-10 �.e.n. a fost deosebit de devastatoare”. Pentru mine este evident c� dacii �i ap�rau pur �i simplu teritoriul �mpotriva Romei expansioniste. Atacuri “deosebit de devastatoare” la adresa Imperiului Roman pot fi produse doar de marea for�� militar� �i economic� a Daciei. Pe atunci nu existau ma�ini de lupt�, deci fiecare ac�iune era �nf�ptuit� de c�tre oameni, mai mult dec�t numero�i ca s� “devasteze” Imperiul Roman. Cum le face Roma fa��?
“Generalii lui Augustin i-au �mpins �napoi �n mod treptat, p�n� dincolo de Dun�re, dup� care au sta�ionat o armat� de 80.0000 de oameni �n Moesia pe malul drept al Dun�rii �i astfel situa�ia s-a echilibrat p�n� pe la 69 e.n.”. Imperiul roman, care cucerise deja majoritatea Europei, cheltuie�te cu �ntre�inerea unei armate de 80.000 de oameni la �nceput de er�, doar ca s�-i opreasc� pe daci de a-�i mai reclama p�m�nturile de la sud de Dun�re. Ce putere formidabil� se ascundea �n Dacia de dinaintea erei noastre ! Pe ce se bazeaz� [BRITANICA] c�nd spune c� Dacia era “slab locuit�”? V� spun eu, pe “unii scriitori maghiari �i slavi” a�a cum se afirm� �i nu pe documente istorice. Pe l�ng� for�a roman� formidabil� sta�ionat� pe Dun�re, imagina�i-v� atrac�ia exercitat� de bog��iile imense ale Daciei �i re�inerea romanilor de a �ncerca orice �mpotriva Daciei.
�n anul 69 e.n., din lips� de alte resurse, romanii trimit armata de pe Dun�re �mpotriva lui Vitellius. Dup� plecarea armatei romane de la sud de Dun�re, “Dacii ... captureaz� mai multe forturi”. La aceast� or�, �ntreaga Europ� era �nvins� �i �ncorporat� �n Imperiul Roman. Dacia era acum ultima �ar� european� nesupus� Imperiului Roman, imperiu care se �ntindea din Algeria, peste Egipt, Orientul Mijlociu cu Palestina �i Siria, Asia Mic�, Balcanii, peste Galia p�n� �n Spania �i insulele Britanice. Insulele Britanice au devenit colonie roman� pe la 50 �.e.n. iar Dacia era �nc� independent� 150 de ani mai t�rziu. Ce deduc eu de aici este c� Anglia era slab locuit�, iar Dacia era intens populat�, Anglia era slab� �i s�rac� iar Dacia era puternic� �i bogat�, plus c� popula�ia rom�n� locuia peste tot �n Imperiul Roman de r�s�rit.
Conflictul daco-roman se exacerbeaz� �n continuare : “... un raid dac pe la 85 e.n. �n Moesia (la sud de Dun�re) rezult�nd �n moartea guvernatorului Oppius Sabinus”. Imperiul roman este acum st�p�nul absolut al lumii �ntregi, iar Dacia nu numai c� este independent�, dar atac� Imperiul Roman care ocupase anterior p�m�nturile Daciei de la sud de Dun�re. Dacia este �n pozi�ia economic� �i militar� de a ataca unica putere mondial� care i-a �nc�lcat teritoriile str�vechi.
Imperiul roman nu cedeaz� noii presiuni �i “... Domi�ian restaureaz� situa�ia anul urm�tor, dar comandantul armatei Cornelius Fuscus a fost omor�t �mpreun� cu o mare parte a armatei sale �ntr-o �ncercare de invazie“. Dacia este singura putere european� capabil� s� fac� fa�� armatei imperiale, s� o doboare �i s�-l ucid� pe generalul �nsu�i. �ncerca�i s� v� imagina�i c�mpul de lupt� �i marele dezastru pentru romani av�nd o �ntreag� armat� distrus� prin trecerea Dun�rii.
“�n anul 88 e.n. Roma c�tig� o victorie la Tapae l�ng� Por�ile de Fier dar Dacia prime�te o pace favorabil�. Dacia recunoa�te suzeranitatea Romei, dar prime�te investi�ii �i echipe de ingineri romani”. Aceasta este prima b�t�lie nedecis� dintre Roma �i Dacia, dup� 200 de ani de confruntare. Aceasta b�t�lie crucial� are loc la sud de Dun�re deci Dacia avea �nc� ini�iativa �i apare ca un oponent egal al Romei care era la culmea puterii sale mondiale. Are oare vreo leg�tur� b�t�lia de la sud de Dun�re cu existen�a podului de la Turnu Severin? �n urma rezultatului nedecis, Decebal realizeaz� c� Roma este mai puternic� dec�t niciodat� �i decide s� semneze un tratat de pace cu Roma. Prin tratatul daco-roman, Roma �i cump�r� neutralitatea viitoare a Daciei. Dacia prime�te toate avantajele materiale, echipele de ingineri pentru dezvoltarea infrastructurii transporturilor, etc., dar se angajeaz� s� nu mai atace Imperiul Roman, accept�nd drept garan�ie o garnizoan� roman� sta�ionat� la Sarmisegetuza. Pe plan economic, Roma este �i ea c�tigat�, av�nd �n vedere cheltuielile imense cu men�inerea frontierei Dun�rene din ultimii peste 200 de ani.


"