Urmarind problema Daciei de-a lungul mileniilor, amintim si expeditia lui Alexandru Macedon �mpotriva Getilor. Strabon spune ca „Alexandru fiul lui Filip, cu prilejul expeditiei sale �mpotriva tracilor de dincolo de Haemus, dupa ce a navalit �n tara tribalilor - despre care se stia ca se �ntindeau p�na la Istru si insula Peuce din Istru - cunosc�nd de asemenea si ca tinutul de dincolo de fluviu se afla �n puterea getilor, ar fi �naintat p�na acolo si nu ar fi putut sa debarce �n insula din lipsa corabiilor. sAcolo se refugiase Syrmos, regele tribalilor si se �mpotrivea �ncercarii lui (Alexandru) de a debarcat. Atunci, acesta, dupa ce intra �n tinutul getilor, cuceri o cetate si se �ntoarse - c�t putu mai repede - la el �n tara”[197].

Arian[198] spune ca dupa ce Alexandru cel Mare �ncercase sa debarce �n insula �n care se refugiasera tribalii si alti traci, s-a decis „sa treaca Istrul �mpotriva getilor, care locuiau dincolo de Istru, deoarece �i vedea ca sint adunati acolo �n mare numar, pe malul Istrului”. si chiar a si trecut. „�n cursul noptii mersera prin locuri unde holdele de gr�u erau �mbelsugate”[199]. Getii s-au retras. De expeditia lui Alexandru cel Mare �mpotriva Getilor aminteste Curtius Rufus (41-54 e.n.).[200]
�n legatura cu invazia lui Alexandru Macedon �n Dacia, amintim „Morm�ntul de la Facai, unde s-a gasit un coif macedonean, si coiful de la Budesti tot de factura macedoneana. Ele lasa sa se �nteleaga ca toate evenimentele de la sf�rsitul secolului IV si �nceputul secolului III �.Hr., c�nd Alexandru cel Mare, Agatocles si Lisimah au venit �mpo-triva regelui Dromichete, s-au desfasurat �n bazinul argesean. Dupa cum se stie au fost trei expeditii si de fiecare data, invadatorii au fost pusi �n imposibilitatea de a obtine �ngenuncherea Geto-Dacilor”[201].
O analiza amanuntita a atacurilor Macedonenilor la nord de Dunare a facut prof.dr. Anton Moisin �n articolul „Tactica luptelor de stepa �n arta militara getica”, publicat �n Noi Tracii[202] Motivul principal al atacurilor pornite de invadatori �mpotriva Geto-Dacilor este aratat si de cercetatorul Gheorghe I.Bratianu �n cele ce urmeaza: „Darius, urmarindu-i pe sciti, a parcurs peisajele pontice. Pericle si Alcibiade au vizitat coloniile de pe litoral; Alexandru cel Mare mai �nainte de a �ntreprinde cucerirea Asiei, a tinut sa-si asigure gurile Dunarii”[203]. �n adevar, portile de la Marea Neagra erau de o importanta capitala si Geto-Dacii, stap�nii ambelor maluri ale Dunarii, detineau cheile uneia dintre cele mai importante parti prin care Dacia si tot Apusul comunicau pe mare cu toate tarile asiatice. Dar nu numai at�t. Darius, Alexandru cel Mare, de altfel toti cotropitorii se �ndreptau spre tara de vis, spre regatul �n care curgeau r�uri „de aur”.
Din cele de mai sus reiese clar ca �nca din perioada matriarhatului, sub Hestia, statul dac era organizat si ajunsese la stadiul de regat feminin. �n timpul lui Zamolxis, perioada matriarhatului fusese depasita. Acum regatul dacic era condus de barbati.

de Preotul Balasa"