�n spatiul tracic al mileniului al II-lea �. e. n., rezultatele sapaturilor arheologice atesta ocivilizatie agro-pastorala �n permanent contact culumea helladica si miceniana, o societate sedentara, pasnica, diviz�nd soarele care da viata rodului, dezvolt�nd diferite tehnici mestesugaresti pe care, de la agricultorii si pastorii traci, taranii agricultori si pastori romani aveau sa le treaca peste hotarele timpului p�na �n zilele noastre, practic�nd �n forme specifice autohtone torsul si tesutul, pielaritul si cojocaritul, prelucrarea lemnului, pietrei, metalelor, arta �mbl�nzirii fortei apei �n folosul omului etc.

Numeroase, cu o aristocratie puternica, a carei m�ndrie razboinica si vitejie transpar din poemele homerice, comunitatile epocii "bronzului tracic" secaracterizeaza arheologic prin asezari cu inventar bogat �n unelte, cuptoare de topit metale, podoabe, ceramica si arme, �ndeosebi arme de bronz, care �ncep sa prevaleze prastiilor, sulitelor, maciucilorde lemn si topoarelor de piatra: lanci, spade (unelte importate din lumea miceniana), buzdugane, topoare cu gaura de �nmanusare transversala (cu discspre sf�rsitul epocii) sau plate, "cu aripioare", cugaura de �nmanusare longitudinala (celt), arcuri cu sageti, alaturi de un echipament defensiv specific, din placi de bronz (aparatori de brat, coifuri, armuri). Descoperirea unor resturi fosile si piese de harnasament sau a unor care de lupta, atesta adoptarea de catre razboinicii traci a calului, animal care, p�na t�rziu �n evul mediu rom�nesc, avea sa confere ostirilor acestui pam�nt o mobilitate, capacitate de manevra si putere de izbire uimitoare, model�nd tactica si principiile specifice ale apararii strategice.

Bogate, asezarile tracilor au cautat adapostul apelor si pantelor abrupte sau al zonelor mlastinoase ca la Bogdanesti, Valea Seaca, M�ndrisca, Racaciuni (jud. Bacau), Repedea (jud. Vrancea), comunitatile investind, �n acelasi timp, un efort considerabil �n lucrari de aparare. Reprezentative pentru o epoca �n care fortificatiile se generalizeaza, sunt descoperirile de la Gornea, St�nca Liubcovei (jud. Caras-Severin), Crivat (jud. Calarasi), Scarisoara (jud. Giurgiu), Andrid, Carei, Pir (jud. Satu Mare), Girisul de Cris, Otomani, Vasad (jud. Bihor), Gilau (jud. Cluj) etc., atest�nd saparea unor santuri, adesea succesive, de dimensiuni impresionante (6-8 m ad�ncime, 20-30 mlatime) si ridicarea unor valuri de pam�nt prevazute cu palisade, �ntarite uneori cu blocuri de piatra (Brad, jud. Bacau; Fitionesti, jud. Vrancea; SarataMonteoru, jud. Buzau).

Sporite, �n conditiile �n care spatiul carpato-balcano-pontic �ncepe sa fie amenintat de valuri succesive de migratie din sprestepele nord-pontice, Marea Baltica sau occidentulEuropei, eforturile �n vederea fortificarii asezarilor comunitatilor stabile trace, oglindesc siele, �n chiar diversitatea de forme �nt�lnite pe teren, unitatea civilizatiei "bronzului tracic". Trecerea la Hallstatt, prima v�rsta a fierului (cca. 1200/1150 - 600/450 �. e. n. ) nu a facut dec�t sa accentueze aceasta omogenizare culturala prin topirea, �n primele secole ale mileniului I �. e. n., a tuturor particularitatilor regionale ale culturii bronzului �ntr-o noua unitate, superioara ? cultura hallstattiana "Basarabi" (sec. VIII-VI �. e. n. ). Aceleasi trasaturi fizice, aceeasi limba, acelasi port, acelasi mod de viata se �nt�lneau de la Dunarea mijlocie la varsarea Bugului �n Marea Azov, din Carpatii Padurosi �n Macedonia, Illiria si la Marea Egee, ba chiar si dincolo de Hellespont, la ramura dislocata �n Asia Mica (Bithynia, Misia, Frigia, Lydia, Troada, etc. ). "Obiceiuri au cam aceleasi toti", observa Herodot, la aceasta semintie considerata "cea mai numeroasa" dupa aceea "a inzilor" si care, sub o conducere unitara, ar fi fost "de ne�nfr�nt si cu mult mai puternici dec�t toate semintiile pam�ntului". Despre vitejia lor, m�ndria si priceperea militara a conducatorilor lor- elogiati �n poemele homerice pentru faptele sav�rsite �n razboiul troian - circulau legende, �nsusi Ulysses ajung�nd, potrivit Iliadei, sa-I invidieze pe regii traci pentru bogatia echipamentului si pentru caii lor "frumosi cum nu aumai vazut vreodata".


http://dacia.8m.net/Cultura/
"