Acum puteti citi revista Dacia Nemuritoare intr-o noua prezentare on-line

Intemeietorii Romei antice nu au fost altceva decit o adunatura de transfugi, in special din Alba-Longa, colonie a Lavinium-ului troian si in particular din intreg Latium, Etruria si din alte zonew limitrofe Latium-ului, colectati in asylum-ul creeat de Romulus. Originea eteroclita a componentilor primari ai Rome si-a pus pecetea definitiv asupra caracterului urmasilor, ca si asupra politicii lor de stat si economice, asupra organizarii administratiei, armatei etc."

Una din problemele privind istoria popoarelor Europene, ramine inca neelucidata, este aceea a originii etruscilor. Parerile cercetatorilor sunt foarte diferite, creeind controverse destul de puternice. Una din cauzele care au condus la aceste controverse este nestabilirea originii limbii etrusce, dat l;ipsei de texter scrise in aceasta limba, alaturi de nestudierea tuturor datelor care ar [putea sa concure la determinarea cu precizie a locului unde s-a format poporul etrusc inainte de stabilirea lui in italia. In ceea ce urmeaza vom cauta sa prezentam, pe scurt, rezultatele cercetatarilor unora dintre cei mai cunoscuti etruscologi."

Agatirsi-trib de origine iraniana , stabiliti , cu mult inainte de secolul 5 ien in spatiul intercarpatic devine propabil cu timpul un trib dacic cu oameni "foarte ferchesi , gatiti cu podoabe de aur" ceea ce corespunde perfect bogatiilor aurifere ale Daciei dupa cum mentioneaza Herodot.

Albocensi-trib din SV Daciei , numele li se trage probabil de la orasul Alboca din S Banatului mentionat de Ptolemeu
"

I. Preliminarii
1. Stramoasele si stramosii Daco-Romanilor
Iubite cititor, pasim cu mii de ani �napoi, pe vetrele umane, alpino-carpatine. Pe aripile g�ndurilor curate, urcam pe v�rfuri de dealuri, pe creste de munte, mai aproape de cer. Ajungem �n inima Daco-Romaniei, �n Corona Montium[1], �n Ardeal, �n Transilvania, strabuna vatra �n Coroana Muntilor. Ce frumoasa figura! Aici, �n adaposturi multimilenare, �n pesteri, �n mijlocul nesf�rsitelor paduri, focul sacru �si arata lumina si �si �nalta fumul, ducand p�na departe mirosuri de rasina, de jir sau v�nat fript pe carbuni, �n frigarii de corn, si picat cu sau. Femeia daca, muierea cea mai vestita a timpurilor arhaice, �ntretinea flacara vie a focului sacru. �n jurul ei, o droaie de copii, mai mari si mai mici, zburdau, c�ntau din fluiere si �ncercau flautul, faceau arcuri si sageti de scaete[2]. "

Ca sa ilustram afirmatia lui Herodot �n ceea ce priveste marele numar al populatiei tracice, �nsiram o parte din numele celor peste 100 de triburi, cunoscute documentar:
1.Agrianii; 2.Apulii; 3.Apsinthioi; 4.Astai; 5.Bebryoi; 6.Berecyntae; 7.Besii; 8.Bisaltai; 9.Bithyni; 10.Briantai; 11.Brisai; 12.Brygoi; 13.Carpi; 14.Corpilli; 15.Costabocii; 16.Crobyzii; 17.Dacii; 18.Daursioi; 19.Derronea; 20.Dioi; 21.Disorai; 22.Drosoii; 23.Drugerii; 24.Edonii; 25.Galaioi; 26.Getae; 27.Iaiai (Lai); 28.Maedi; 29.Maedobythini; 30.Mezeanoi; 31.Mygdones; 32.Mysoi (Moesii); 33.Nipsaioi; 34.Odomantii; 35.Odrysiai; 36.Oitensisi; 37.Olizones; 38.Paioplai; 39.Panaioi; 40.Piastai; 41.Piengitai; 42.Pienghigoi; 43.Pyrogeri; 44.Rondaicii; 45.Saboii; 46.Saiaii; 47.Samaioii; 48.Sapaioi; 49.Selletes; 50.Serdoi; 51.Sialetai; 52.Sintoi; 53.Singi; 54.Siriopaionos; 55.Sithones; 56.Sucii; 57.Sacii; 58.Terizii; 59.Thunataii; 60.Tilataioi; 61.Tintenoi; 62.Tranipsai; 63.Trausi; 64.Treres; 65.Tribalii; 66.Tiragetae; 67.Usdicesii; 68.Utii; 69.Zbalenoi; 70.Zeranioi; 71.Bolohovenii (tara valaha).
"

DR. TONI VICTOR MOLDOVAN

Tr�im un �nceput de mileniu tehnic, care ne permite s� avem acces la codurile textelor vechi, l�sate de zei omenirii. De abia acum putem s� p�trundem mesajele zeilor. �n lucrarea intitulat� “Programul Terra - un atentat extraterestru asupra omenirii” - Editura Conexiuni - 2000, am �ncercat �i se pare c� am reu�it s� decodez o bun� parte dintre aceste mesaje. Genetica ne ajut� �n bun� parte �n aceast� munc� deoarece programele zeilor legate de noi sunt �n esen�� programe de inginerie genetic�. Proiectul “genomul uman”, �nc� �n desf�urare ne aduce surprize mari. Evolu�ia genetic� natural� produce indivizi hibrizi, cu o ascenden�� genetic� bogat�. Ar fi fost de a�teptat ca un organism complex cum este cel al omului s� aib� o un num�r de gene semnificativ mai mare comparativ cu cel al unui vierme (aproximativ 20.000). �i totu�i, num�rul de gene al omului, estimat la aproximativ 30.000, se apropie de cel al vie�uitoarelor simple. De ce? "

Elemente de cronologie, onomastica si toponomastica din zona CARPATO-DANUBIANO-PONTICA, identificate in textele biblice

de Constantin N. Barbulescu

S-a stabilit ca etnogeneza, ca proces de formare, nu este conditionata de locul unde s-a nascut un popor, loc ce poate fi diferit de acela unde acesta traieste, urmare unei migrari, si este sustinuta de etnogenealogie, care studiaza geneza popoaelor, a legaturilor etnice ale acestora si derivarea lor istorica. Cercetarile au mai stabilit ca geneza - cel putin a popoarelor la care ne vom referi - este o continuitate, inceputul constituindu-l poporul conventional numit, de J.Oppert (1855), "sumerian", a carui istorie scrisa de ei insisi incepe pe la 40.000 i.H., cu o evolutie proprie p�na pe la 2.000 i.H.

De la acesti "sumerieni" s-a mostenit ciclul de mituri despre creatia lumii (Cosmogonie) prezent in toate mitologiile, in conditiile unei religii politeiste continuata in religia henoteista si mentinut in cea actuala, monoteista. Din aceasta ultima etapa, sau era, crestinismul considera "Facerea lumii" la 5508 i.H.; episcopii irlandezi Usher (1654) si Ligfoot au "stabilit" ca acelasi eveniment s-a produs in anul 4004 i.H. (oct.23, ora 9 a.m.); "Era evreiasca" indica "Facerea lumii" in anul 3761 i.H., ceea ce ar corespunde perioadei de aparitie a celor "50 de zei" condusa de triada sacra constituita din zeii ANU, ENLIL-II si EA, si a primelor materiale arheologice specifice descoperite la Ur, in Mesopotamia; babilonienii, in Enuma Elis, considerau ca "Facerea lumii" a avut ca autori pe marele zeu EA - "Zeul intelepciunii" si fiul sau, MARDUK, si a avut loc prin sec.XVIII i.H."

Herodot spune ca "neamul tracilor este, dupa acela al inzilor, cel mai numeros din lume. Daca ar avea un singur carmuitor sau daca tracii s-ar intelege intre ei, el ar fi de neinvins si, dupa socotinta mea, cu mult mai puternic decat toate neamurile".
"

Gheorghe Zbuchea

Auzim adesea, si pe buna dreptate, ca Rom�nia este o tara �nconjurata de
rom�ni. Un numar important de rom�ni traiesc �n statele vecine: Ucraina,
Bulgaria, Iugoslavia, Slovacia, Ungaria, dar si �n cele mai �ndepartate - cazul
mai putin cunoscut al istrorom�nilor.
Izolat la extremitatea occidentala a blocului rom�nesc rasfirat de-a lungul
veacurilor �n �ntregul spatiu sud-est european se afla astazi minusculul grup
de descendenti ai romanitatii orientale, numiti �n mod curent istrorom�ni. "