Armata a fost unul din domeniile �n care dacii excelau. Ei tot timpul au constituit o for�� armat� care trebuia luat� �n calcul de to�i vecini inclusiv de Imperiul Roman, a�a cum recunoa�te Lucanus �n Pharsalia: "Feri�i-ne, zei cere�ti, ca printr-un dezastru care i-ar pune �n mi�care pe daci �i pe ge�i, Roma s� cad�, iar eu s� mai r�m�n teaf�r...".

Principalul avantaj al solda�ilor geto-daci era credin�a care-i f�cea s� lupte f�r� fric� de moarte, ei murind cu z�mbetul �i numele lui Zamolxe pe buze. Dar puterea militar� nu putea exista doar prin credin��, dacii aveau tactici de lupt� care destabilizau echilibrul luptei �i reu�eau s� �mpart� for�ele armatei adverse astfel �nc�t s�-i poat� face fa��, armele nu erau deosebite dar falxurile au determinat schimbarea caschetelor din armat� roman�, num�rul solda�ilor nu putea fi comparat cu cel al armatelor macedoneene sau romane, dar destul de mare s� formeze un centru de putere armat� �n lumea antic�.
Politica regilor daci impunea �n general o atitudine defensiv�, dar sunt numeroase exemplele de incursiuni incisive ale armatei dacice �n teritorii str�ine cu scopul de a sl�bi puncte de frontier� �n principiu cu Imperiul Roman. �n lupt� procedeul tactic de baz� este ordinea de b�taie �n unghi ascu�it, pentru a str�punge mai u�or liniile inamice, precum �i atacul dintr-o pozi�ie care expune flancurile armatei adverse. �n luptele defensive, dacii preferau lupta de gheril� care obosea armata advers� p�n� la b�t�lia decisiv�, �n plus obiceiul p�strat p�n� t�rziu �n ��rile Rom�ne de a p�rjoli lanurile din fa�� du�manului �i a otr�vi f�nt�nile, pentru a reduce resursele alimentare ale inamicului. De asemenea se foloseau tactici de intimidare a du�manului (scrisori de amenin�are) precum �i de inducere �n eroare (se spune c� Decebal a t�iat la liziera unei p�duri arborii de statul unui om �i �mbr�c�ndu-i �n haine "a creat" o armat� numeroas�). Nici de tentativele de asasinat nu sunt str�ini regii daci. �n ultim� instan�� cet��ile, refugiile supreme, erau astfel construite �nc�t "ge�ii erau invulnerabili" (Sidonius Appolinaris).
Armamentul care predomina �n armata dacic� era:

STINDARD DACIC
o fiin�� cu cap de lup (realizat din metal) �i corp de balaur (realizat din solzi metalici sau franjuri tricolore) care era astfel construit �nc�t �n b�taia v�ntului sau �n goana cailor producea un �uierat care afecta psihologic solda�ii inamici �i �mb�rb�ta o�tenii care luptau sub el. �n plus acest �uierat �i efectul de mi�care care �l producea, induceau o stare de nervozitate cailor cavaleriei adverse.

FALX
sabie curb� de dimensiuni mari care au determinat comandan�ii armatei romane s� schimbe coifurile solda�ilor. Aceast� sabie printr-o lovitur� dat� �n plin trecea prin coif �i r�nea mortal soldatul. Pentru a contracara acest efect, romanii au fabricat c�ti cu dou� benzi metalice rigide, dispuse �n cruce cu intersec�ia �n v�rful coifului, locul unde era aplicat� de obicei lovitura. S-a putut doar diminua efectul devastator al acestor arme.

SICA
sabia scurt� caracteristic� dacilor. Aceast� arm� de dimensiuni cuprinse �ntre m�rimea unui pumnal �i a unei s�bii mici, �ncovoiat�, ascu�it� pe exterior, se pare c� era foarte eficient� �n lupt�.

SABIE DE TIP CELTIC
sabia dreapt� de m�rime medie cu garda dreptunghiular� se afla cu preponderen�� �n dotarea nobilimii.

TOPORUL
arm� eficient�, folosit� pu�in �ns� din cauza gabaritului mare

M�CIUCA
ca �i �n cazul toporului m�ciuca era folosit� �n �nc�ier�rile accidentale, �i nu pe c�mpurile de lupt�, r�m�n�nd �ns� arme foarte eficiente.

COASA
uneori solda�ii care nu f�ceau parte din armata permanent�, agricultori fiind, schimbau pozi�ia lamei coasei astfel �nc�t aceasta f�cea un unghi de 180 de grade cu coada. Aceast� arm� nu avea for�� mare de lovire ca �i falxul, dar fiind foarte ascu�it� intrau ad�nc �n corp �i retezau u�or membre. Coasa era foarte periculoas� deoarece nu omora dar producea grave r�ni care scotea definitiv adversarul din lupt�. Acest rol al coasei s-a p�strat p�n� �n evul mediu la ��ranii rom�ni.

LANCEA
arm� aflat� �n dotarea cavaleriei, folosit� �n b�t�liile statice deoarece era greu de folosit dar �n aceste cazuri era foarte eficient�. Ea era alc�tuit� din v�rf �i coad�. V�rful era lucrat dintr-o singur� bucat� de fier �i sunt de dou� feluri: cu corpul �n form� de frunz� de salcie str�b�tut de o nervur� median� dubl� sau cu lam� �ngust� �i plat�, f�r� nervur�.

SULI�A
similar� cu lancea ca �i construc�ie, era �ns� de dimensiuni mai mici pentru a fi folosit� de pedestrime, ca arm� de aruncat cu m�na sau cu balista.

ARCUL
arma care a ajuns �n armata dacic� la performan�e deosebite, fiind m�nuit� cu mult� m�iestrie de arca�i. Tehnicile de realizare a arcurilor (alegerea lemnului, fierberea lui pentru a-l �ncovoia) erau foarte dezvoltate, s�ge�ile avea trei tipuri de v�rfuri: majoritatea cu trei muchii, altele conice �i cu dou� muchii. Uneori �nmuiate �n otrav� erau p�strate �n tolba frumos ornamentat�. Arcul cu o b�taie �n jurul a o sut� de metri era folosit ca arm� ofensiv� at�t �n atacuri statice de c�tre pedestrime c�t �i �n atacuri rapide de c�tre cavalerie, c�l�re�ii daci tr�g�nd foarte bine din goana calului.

PRA�TIA
arm� b�nuit� ca foarte mult folosit� �n armata dacic� dar neatestat�, era alc�tuit� din s�cule�ul pentru �nc�rc�tur� �i dou� sfori din care una se lega de ar�t�tor iar cealalt� se �inea �ntre degete eliber�ndu-se la momentul oportun pentru a elibera piatra. Aceast� arm� de distan�� avea avantajul muni�iei care se afla din bel�ug.

SCUTUL
arma defensiv� a dacilor era �n marea majoritate a cazurilor de m�rime medie, de form� oval�, realizat din lemn �i acoperit cu piele tare, rareori cu metal. S-au descoperit scuturi placate cu aur �i frumos ornamentate, cel mai probabil, scuturi de parad�. �n partea central� cu rezisten�� minim� era aplicat� o semisfer� de metal numit� "umbo". Scuturile erau ornamentate cu diferite modele.

COIFUL
purtat mai mult de nobilime, era realizat din metal cu form� cilindric� pentru rico�area s�ge�ilor, �i cel mai adesea cu ochi �ncrusta�i �n dreptul frun�ii �i g�uri pentru urechi, uneori cu protuberan�e pe partea superioar�.

C�MA�A DE ZALE
asem�n�toare cu modelul sarmatic, era purtat� mai mult de cavalerie �i mai pu�in de pedestrime.

Num�rul armatei cu excep�ia perioadei �n care a domnit Burebista a fost �n jurul cifrei de 50.000 de solda�i. �nainte de Burebista �tim de la Arrian c� imediat dup� sosirea lui Alexandru Macedon la Dun�re, pe malul nordic al fluviului �i-a f�cut apari�ia �n scurt timp o armat� (probabil cea permanent� a tribului care domina �n acele regiuni) alc�tuit� din circa 4000 de c�l�re�i �i 10000 de pedestra�i. �n aceast� perioad� c�nd nu exista o uniune de triburi, o armat� de 15.000 de solda�i a unui singur trib, era un lucru de remarcat. Odat� cu f�urirea marelui regat, Burebista putea s� ridice �n caz de r�zboi o armat� de 200.000 de solda�i a�a cum ne spune Strabon. Pe vremea lui Decebal num�rul solda�ilor din armat� a sc�zut la 100.000 �i �n primul r�zboi din 101-102 d.Ch, o armat� roman� de 150.000 de solda�i, specializat� �n cuceriri nu a reu�it s� �nfr�ng� armata dacic�. �n al doilea r�zboi cu for�e sporite, chiar ajuns� la Sarmizegetusa, capitala Daciei nu a reu�it s� fie �nvins� dec�t prin tr�dare, fiind l�sat� f�r� conductele de alimentare cu ap�.

Dacii tr�ind la grani�a cu cel mai mare Imperiu al antichit��ii, �ntr-un spa�iu geografic aflat la intersec�ia traseelor triburilor migratoare, �i dup� un mod de via�� mereu �n contact cu animalele s�lbatice �i �ndrept��eau pe Dio Chrysostomul s� spun� "acolo la ei [ge�i] puteai s� vezi peste tot s�bii, plato�e, l�nci, peste tot cai, peste tot arme, peste tot oameni �narma�i" �i pe Lucian "de c�te ori am privit �ara ge�ilor, i-am v�zut r�zboindu-se".

Note: Articol preluat de la adresa: http://www.dacia.ro/"