Cum va fi ar�tat acel str�lucit b�rbat, care, acum dou� milenii, ridic�ndu-se dintre ai lui, a unit triburile geto-dace, f�urind un imperiu dacic? Care vor fi fost �nsu�irile lui morale �i fizice? Documentele vremii nu spun nimic despre acest lucru sau cele care spun s-au pierdut, �n schimb �n cele r�mase se fac aprecieri admirative despre faptele �i izb�nzile sale �i ale neamului sau, ceea ce oblig� s� credem c� BUREBISTA avea neobi�nuite virtu�i ost�e�ti, politice �i diplomatice.

BUREBISTA - REGELE REGILOR DACI

Strabon, contemporan cu marele rege dac, spune: "Burebista, b�rbat get, lu�nd conducerea neamului s�u, prin abstinen�a �i ascultare de porunci, a ridicat pe oamenii ace�tia, a�a �nc�t, �n numai c��iva ani, a �ntemeiat o mare �mp�r��ie �i a supus ge�ilor pe aproape to�i vecinii; ba a ajuns s� fie temut chiar �i de romani pentru c� trecea Istrul f�r� fric�, pr�d�nd Tracia p�n� �n Macedonia �i Iliria, iar pe cel�ii cei ce se amestecaser� cu tracii �i iliriii - a pustiit cu totul, iar pe boii de sub conducerea lui Cristasiro, precum �i pe taurisci i-a nimicit cu des�v�r�ire"

Burebista a fost un rege pe m�sura cerin�elor �i virtu�ilor neamului s�u, geto-dacii, care reprezint� ramura nordic� a marelui popor trac, care la r�ndul s�u are r�d�cini ad�nci �n spa�iul carapato-danubiano-pontic. Despre traci Herodot spune: "Neamul tracilor este cel mai numeros din lume dup� cel al inzilor. Dac� ar avea un singur c�rmuitor sau dac� tracii s-ar �n�elege intre ei ,el ar fi de nebiruit �i cu mult mai puternic dec�t toate neamurile. Dar acest lucru este cu neputin�a �i niciodat� nu se va �nf�ptui. De aceea sunt ace�tia slabi"

Statul dac ,sub BUREBISTA a fost rezultatul dezvolt�rii vie�ii materiale �i spirituale, prelucrarea fierului, roata olarului, ol�ritul �n sine, agricultura practicat� intens �i organizat de�i cunoscute din vechime, acum au luat o deosebit� amploare.Ca dovad� a acestor dezvolt�ri este �i sporirea popula�iei, c�nd pe l�ng� cre�terea num�rului de localit��i se pot observa �i �nfiin�area unor a�ez�ri de tip protourban - centre militare, religioase, politice pe care dacii le numeau �n limba lor DAVA.

Lumea geto-dac� se caracteriza prin continuitate, particularitate transmis� �i rom�nilor. Izvoarele istorice, la care se adaug� numeroase m�rturii arheologice, vorbesc de existen�a, �nc� din veacurile precedente, a unor c�petenii iscusite: DROMIHETE (300), OROLES (sec.2 �.Ch.), RUBOBOSTES (sec.2 �.Ch.) �i al�ii nenumi�i care �n fruntea o�tirilor dace au �nfruntat pe sci�i, per�i, germani, cel�i, romani. �n preajma cre�rii statului dac condus de BUREBISTA, existau 4 mari uniuni de triburi, care aveau moned� proprie, cu o arie de r�sp�ndire foarte mare de la Morava (r�u ce desparte Moravia de Slovacia) �i p�n� la Bug �i Olbia �i din Rodopi p�n� la Vistula. Dezvoltarea intern� a societ��ii geto-dace ajunsese la un stadiu ce impunea trecerea la un sistem de organizare social� superioar�. BUREBISTA ,prin marea sa opera de unificare ,a raspuns acestei cerin�e istorice, �ntemeind un stat centralizat, puternic pe care l-a condus timp de 4 decenii!

Unirea triburilor geto-dace a fost posibil� datorit� premiselor etnice, culturale, lingvistice, spirituale �i geopolitice. Unitatea etno-lingvistic� este explicit ar�tat� de autori antici (Strabon, Sallustius, Trogus Pompeius, Cassius Dio) iar Ptolemeu din Alexandria �n "�ndreptar geografic" men�ioneaz� c�teva triburi dace (albocensi, buri, costoboci, piefigi, ratacensi, saboci) iar poemul anonim "M�ng�ierea Liviei "consemneaz� tribul dacilor apuli. Unitatea religioas� se baza pe credin�a �n acela�i zeu ZAMOLXE �i pe credin�a �n nemurire a tuturor tracilor �i era de asemenea �nt�rit� de prezen�a pe tot teritoriul locuit de geto-daci a anahore�ilor numi�i KAPNOBATAI �i KTISTAI. C�ile unirii sunt doar dou�: pe calea diploma�iei, care a str�ns �n jurul lui Burebista acele c�petenii care au �n�eles necesitatea unei singure autorit��i politice �i calea r�zboiului, a armelor pentru cei ce �ncercau s�-�i p�streze privilegiile regionale. Exista posibilitatea ca �nsu�i Burebista s� fi condus cetele geto-bastarne care l-au �nfr�nt pe C. Antonius Hybrida �n b�t�lia de l�ng� Histria.

Dup� ce a reu�it sa unifice triburile geto-dace �i le-a impus disciplina �i respectul fa�� de legi, BUREBISTA �i-a consolidat statul �i �i-a extins st�p�nirea, folosind iscusin�a sa militar�, politic� �i diplomatic�, a distrus puterea cel�ilor, p�n� �n Slovacia, apoi a cucerit ora�ele grece�ti de pe coasta de vest �i de nord a M�rii Negre de la Apollonia (Szopol - Bulgaria) p�n� la Olbia (la limanul Bugului). �ntr-un timp relativ scurt, marele rege, a izbutit s� �ntemeieze un mare regat care se �ntindea spre vest �i nord-vest p�n� la Dun�rea de mijloc �i Morava, spre nord p�n� la Carpa�ii P�duro�i spre est p�n� la Bug �i Marea Neagr� iar spre sud, peste Dobrogea, p�n� �n Balcani. Toate p�r�ile locuite de geto-daci, de la cursul superior al Dun�rii p�n� la mare, formau un adev�rat imperiu getic, a�a cum �l nume�te Strabon, put�nd ridica la lupt�, potrivit aceluia�i autor, o armat� de 200000 de oameni, cifr� impresionant� pentru acele timpuri!

Primele expedi�ii organizate de Burebista asigur� flancul estic �i sud-estic al regatului s�u, �ntre Carpa�i �i Nistru unde �i supune pe bastarni �i �i �nfr�nge pe sci�i apoi se ocup� de ora�ele traco-cel�ilor scordisci. Urmeaz� apoi campania �mpotriva ora�elor grece�ti de la Pont. Se supun f�r� lupt�: Tyras, Tomis, Callatis, Dyonisopolis, Apollonia �n timp ce Olbia, Histria, Odessos �i Mesembria sunt atacate violent �i supuse. Expedi�iile apusene au ca scop asigurarea flancului vestic, unde dup� celto-tracii scordisci din SV, sunt atacate triburile celtice ale Boiilor �i Tauriscilor din NV.

St�p�nind o Dacie a�a de mare �i puternic�, BUREBISTA a intervenit �i �n politica Romei, care st�p�nind acum Macedonia constituia un pericol pentru statul dac. Pentru a pre�nt�mpina un atac roman, BUREBISTA a luat partea lui Pompei �n confruntarea acestuia cu Cezar. Dup� b�t�lia de la Dyrrachium (Durazzo, Durreo - Albania), regele dac a trimis �nving�torului o solie cu misiunea de a negocia o alian��. Regele Daciei oferea lui Pompei ajutor militar �n schimbul recunoa�terii de c�tre acesta a cuceririlor sale. Dar �nainte ca oastea dac� s� ajung� la locul b�t�liei, teatru de lupt� aflat la o a�a mare distan��, Pompei a fost �nvins de Cezar �n b�t�lia de la Pharsala. Cu toate acestea amenin�area getic� a continuat s� produc� �ngrijorare la Roma, �nc�t �nsu�i Cezar se preg�tea s� porneasc� asupra Daciei, �n fruntea unei mari armate pe care o concentrase �n Macedonia. Planul nu a mai fost pus �n aplicare deoarece �n 44 �.Ch. Cezar este asasinat �n senat.

�n ce prive�te politica intern�, sub marele rege dac se stabilesc norme juridice �i etice prin �ndemnarea la sobrietate �i abstinen�� �i desigur prin puterea exemplului. Noul mod de via�� are ca centru spiritual Muntele sf�nt KOGAION dar s-au men�inut �i incintele sacre locale. Pe plan local, Burebista men�ine �n conducere pe �efii de trib locali care s-au supus, �n timp ce pe plan central recruteaz� oameni noi, �ns�rcina�i cu administrarea activit��ilor productive, str�ngerea d�rilor �i supravegherea muncilor ob�te�ti. Astfel se realizeaz� sistemul de fortifica�ii din mun�ii Surianul �ntre v�ile Sebe�ului, Mure�ului, Streiului �i Jiului, cuprinz�nd cet��ile de la Coste�ti, Blidaru, Piatra Ro�ie, Bani�a, C�p�lna, Cugir �i V�rful lui Hulpe. Exist� trei tipuri de cet��i astfel construite:

- cet��i de piatr� ecarisat� (blocuri de calcar fasonate)
- cet��i de piatr� nefasonat� legate cu lut
- cet��i simple de p�m�nt �i lemn.

Teama c� armatele lui BUREBISTA ar putea ocupa provinciile romane a continuat s� �ngrijoreze Roma. La un moment dat s-a r�sp�ndit zvonul c� dacii au invadat Macedonia, oblig�nd senatul roman s� trimit� o delega�ie la fa�a locului pentru a cunoa�te adev�rul. Marc Antoniu, fostul adjunct a lui Cezar, s-a folosit de zvonurile care circulau pentru a ob�ine conducerea unei mari armate - lucru ini�ial refuzat de senat - �n vederea unei confrunt�ri cu o�tile lui BUREBISTA. Odat� ajuns la comand�, Marc Antoniu, �i-a adus armata �n Italia �i a pornit al doilea r�zboi civil.

Statul geto-dac �ntemeiat de BUREBISTA, prima forma�iune politic� de a�a amploare at�t �n istoria noastr� c�t �i printre primele �n Europa, a avut o puternic� �nr�urire asupra urma�ilor, favoriz�nd o intens� circula�ie economic� �i o rapid� r�sp�ndire a formelor culturii geto-dacice �n tot arealul st�p�nit de marele rege, contribuind prin marea oper� politic� a lui BUREBISTA la formarea unui statornic �ndemn la unitate �i independen��, at�t de necesar�, deziderat �mplinit de-a �ntregul abia 1842 de ani mai t�rziu.

NUMELE MARELUI REGE

Textele antice �i m�rturiile epigrafice cu privire la BUREBISTA sunt pu�ine �i nici m�car toate nu sunt �n deplin acord cu numele s�u. Ele ni l-au transmis ortografiat �n diferite variante. Astfel �n textul lui Strabon, �l g�sim men�ionat de 4 ori. Cel mai des folosit este BUREBISTAS. �n unele manuscrise �nt�lnim �ns� Burebistas apoi Boirebistas �i chiar Beirebistas. �n inscrip�ia dedicat� de dionysopolitani lui Acornion numele figureaz� �n dou� feluri: �n r�ndul 22 �n grafia Burebista �i �n r�ndul 33 apare sub forma Burabeista. Forma Burebeistas se �nt�lne�te �i pe un epigraf, p�strat par�ial, descoperit la Mesembria (Nesebar - Bulgaria), ridicat �n onoarea unor comandan�i locali care s-au distins "conduc�nd oastea �n r�zboiul �mpotriva lui Burebeistas".

Trec�nd la autori antici de limb� latin� numele regelui dac apare la: Iordanes (Getica 11,67) sub forma Buruista (Dehinc regnante gothis Buruista), la Trogus Pompeius (Historiae Philippicae �n prologul c�r�ii XXXII �ntocmit� de Iustinus) se spune de o increment� Dacorum per Rubobostem regem pe care unii autori moderni afirm� ca ar fi o transcriere gre�it� a numelui Burebista. Ultimele cercet�ri �ns� arata ca cre�terea puterii dacilor a avut loc cu mai mult de un secol �nainte de Burebista ca o contra pondere la sl�birea puterii cel�ilor, �i deci este vorba de dou� personalit��i diferite.

Ca oricare geto-dac BUREBISTA avea un singur nume, obicei vechi aryan, �i ca atare este specific traco-dac �i face parte din grupa acelor antroponime ce nu se �nt�lnesc la alte neamuri. Aceste nume sunt alc�tuite din sufixe �i elemente lexicale, curente �n vorbirea uzual�, apar�in�nd fazei �n care au luat na�tere numele proprii. Astfel de nume, compuse din dou� teme sunt numite de lingvi�ti nume compuse, pline (zweistammige Vollnamen).

Primul dintre elementele numelui Burebista, Bur-Bure-Buris - se �nt�lne�te �i la alte antroponime sau toponime tracice: Bur-re-nus, Bur-ena, Bour-keistos, Bur-gaena, Bour-feitos, Bor-brefa, Piro-Bori-Dava. Cea de-a a doua parte, final�, �i g�se�te numeroase analogii: numele proprii din lumea traco-geto-dac� sunt numeroase: Zaeri-vista, Aulu-beista �i altele c�t �i �n numele compus Tara-bostes sau Costo-bostes. R�d�cina cuv�ntului poate proveni din sanscritul -bhuri-h- care �nseamn� bogat, puternic, mult, iar a doua parte are r�d�cini �n bho-s-k care �nseamn� "str�lucit" "nobil" sau "prea cunoscut"! Majoritatea cercet�torilor sunt �ns� de acord ca numele BUREBISTA ar �nsemna: "str�lucit, nobil, binecunoscut, primul �ntre b�rba�i, puternic"

Faptul c� numele marelui rege apare �n at�tea ipostaze unele pe acela�i monument sugereaz� c� acest nume are �n componen�� vocale tracice care nu aveau corespondent �n limba greac� sau latin� ori are sunete ca "a" sau "i" pe care evident autorii antici sau lapicizii sculptori �n piatr�, �ncercau �n zadar s� le redea �n alfabetul latin sau grecesc, dar care sunete se reg�sesc �n limba rom�n�.

Cele dou� mari realiz�ri ale lui Burebista, pe l�ng� alte multe alte �nf�ptuiri, sunt realizarea primul stat al dacilor �n accep�iunea modern� a cuv�ntului �i unificarea triburilor geto-dace �n cadrul acestui stat. Acest stat va supravie�ui creatorului s�u �i numai timpul scurt pe care l-a avut pentru a se �nt�ri a f�cut ca Roma s� cucereasc� Dacia �i nu invers.

BUREBISTA a fost singurul om capabil ca �ntr-un timp relativ scurt s� uneasc� toate semin�iile cert�re�e ale traco-daco-ge�ilor, s� supun� pe to�i vecinii �i du�manii Daciei, s� st�p�neasc� toate ora�ele de pe ��rmul Pontului Euxin. Dacii sub domnia de 40 de ani a regelui, fiind ne�nvin�i �n toate b�t�liile, realiz�nd ceea ce lui Herodot �i p�rea imposibil dar confirm�ndu-l pe acesta.

Tot el este cel ce a pus s� se cl�deasc� �n piatr� formidabilul sistem de cet��i din Mun�ii Or�tiei, a ridicat temple �n care preo�ii daci au timp �i se �i dedic� cercet�rilor astronomice, de botanic�, farmaceutic� �i medicina, �i tot sub �ndelungata lui domnie num�rul davelor cre�te vertiginos.

Unirea tuturor geto-dacilor a transformat neamul getic �ntr-o mare putere european�, f�c�nd din Burebista "cel dint�i �i cel mai mare rege dintre cei ce au domnit c�ndva peste Tracia", st�p�n a ambelor maluri ale Dun�rii pe aproape �ntreg cursul acesteia. Marea for�� pe care neamul getic a pus-o �n slujba regelui, i-a permis acestuia s� porneasc� lupta �mpotriva cel�ilor �i s�-i alunge din Dacia, ajung�nd astfel vecin cu neamurile germanice de sub conducerea suebului Ariovist. Victorios �n luptele cu Boii �i Tauriscii, apoi supun�nd pe cel�ii scordisci, va face incursiuni �n teritoriile romane din Balcani, va supune pe Bastarni �i va cuceri ora�ele-state grece�ti de pe malul m�rii. St�p�n pe un imens teritoriu, dispun�nd de forte uria�e, militare �i economice, Burebista �i putea permite s� se amestece �n politica Romei. Numai norocul a f�cut ca armata lui Cezar s� nu ajung� s� dea piept cu o�tile dace, o�elite prin disciplin� �i fanatism religios. Alta ar fi fost soarta viitorului st�p�n al Romei.

Amenin�area uria�ei puteri de la nord de Dun�re a continuat s� obsedeze Roma �i dup� moartea lui Burebista. Lucanus, contemporan cu Nero, �n opera sa intitulat� "Pharsalia", �n care a descris r�zboiul dintre Caesar �i Pompei pune �n gura lui Cato urm�toarele "feri�i-ne, zei cere�ti, c�, printr-un dezastru care i-ar pune �n mi�care pe ge�i �i pe daci, Roma s� cad�, iar eu s� mai r�m�n teaf�r"!

Burebista �i geto-dacii vor r�m�ne �n istoriografia erudit� a evului mediu occidental fiind revendica�i ca str�mo�i de diferite popoare: go�ii, danezii, spaniolii. �n "Cronica Generala" regele Alfonso el Sabio poveste�te cu entuziasm �i admira�ie despre ZAMOLXE, BUREBISTA �i DECENEU. Faptele marelui rege �i �ntreaga istorie a dacilor au constituit motive de m�ndrie pentru at��ia care s-ar fi vrut urma�ii lor!.

DAR URMA�II SUNTEM NOI, DACO-ROM�NII!"