DAVA-denumire geto-daca pentru oras.
Era de fapt un centru tribal ,o asezare mai
insemnata ,de obicei intarita.
Dava apare ca sufix la cele mai
multe localitati din Dacia si adesea
dadea numele tribului care locuia in prejurul cetatii


Urmare a perfection�rii si generaliz�rii uneltelor de metal, av�ntul economic si explozia demografic� au impulsionat, �n secolele XII - IV �.e.n. trecerea la realizarea unor lucr�ri de fortificare de mari proportii, suprafete de p�n� la 30 hectare fiind amenajate ca fortificatii de refugiu ( S�ntana, Cornesti, Ciceu-Corabia - jud. Bistrita-N�s�ud). Ridicate pe �n�ltimi greu de atins, constructiile se adaptau perfect terenului, �ndeosebi �n zona muntoas� si deluroas�, pe directiile slab protejate natural fiind amenajate santuri de ap�rare de mari dimensiuni (ad�ncime de 4 m si l�time de cca. 13 m la S�ntana) si valuri de p�m�nt puternice (25 m l�time la 7 m �n�ltime tot la S�ntana), �nt�rite, �n functie de materialul existent �n zon� cu miez de piatr� nefasonat�, cu ziduri de sprijin de piatr� (Seica Mic�, jud. Sibiu, Sona, jud. Alba, Ciceu-Corabia jud. Bistrita-N�s�ud), sau placate cu lespezi de piatr� acoperit� cu lut ars (Babadag jud. Tulcea). �n zonele de c�mpie, unde, adesea, era necesar� ridicarea circular� a fortificatiilor, se utilizau lutul si lemnul, tehnica const�nd �n realizarea unui nucleu de arsur� prin ardere deschis� sau aplicarea "turtelor" de p�m�nt pe un schelet de pari si b�rne transversale ( Popesti, jud. Giurgiu; Bucov�t, jud. Dolj) .


�n secolele VIII - IV �.e.n. conceptia si executia fortificatiilor se perfectioneaz� generaliz�ndu-se asez�rile tip pinten barat, ap�rate de santuri, valuri de p�m�nt cu palisarde de mari dimensiuni, cu ziduri de piatr� sau c�r�mid�, "bastioane" si poart� cu intrare "�n cleste" reprezentative fiind cele de la Seica Mic� (jud. Sibiu), Cotofenii de Jos (jud. Dolj). Apar ca o dovad� a evolutiei sociale si politice, a acceler�rii procesului de constituire a statului, cet�tile puternice de mare important� strategic�, cu ziduri, valuri de p�m�nt cu miez de piatr�, santuri succesive etc. ca cele de le Cotnari si St�ncesti �n Moldova, Voievodeni (jud. Mures), Bodoc (jud. Covasna) etc. �n epoca urm�toare, a afirm�rii statale la geto-daci (sec. III �.e.n. - I e.n.) asez�rile fortificate si cet�tile de resedint� ale c�peteniilor sau cele cu rol de acropol� �nchiz�nd incinte restr�nse vor �ncepe s� se constituie �n sisteme de fortificatii, ridicate prin munca colectiv� a obstiilor uniunilor politice regionale. Centre politice pot fi identificate �n zonele complexului fortificat Jigodin (jud. Harghita), la Poiana (Piroboridava) - Barbosi (jud.Galasi), Cozla-B�tca Doamnei (Petrodava?)(jud. Neamt), Piatra Craivii-Cugir-Sona (jud. Alba), Polovragi (jud. Gorj), Ocnita (Buridava - jud. V�lcea), Cet�teni (jud. Arges), Pietroasele(jud. Buz�u), C�mpuri-Surduc (jud.Hunedoara), Tilisca - Arpasu de Sus (jud. Sibiu), etc. Inegalabil r�m�ne �ns� sistemul de fortificatii incluz�nd cca 200 Km.2 din Muntii Or�stiei av�nd ca punct de plecare centrul politic de la Costesti si cel religios (Kogaionon) din zona Gr�distei Muncelului, unde se va ridica Sarmizegetusa Regia capitala statului unificat al geto-dacilor, ap�rat� de fortificatiile de la Faeragu, V�rful lui Hulpe, Prisaca, Cet�tuia si cet�tile Blidaru, Piatra Rosie, B�nita, C�p�lna.
Piatra se impune ca principal material de constructie si acolo unde aceasta lipsea (la ses), c�r�mizile (lupe) de lut . Majoritatea cet�tilor dacice �ns� au fost ridicate �n tinuturi muntoase printr-o perfect� integrare a constructiilor �n peisajul specific montan, imaginea contemporanilor fiind aceea sugerat� de Florus, a dacilor "aninati de munti".



Constructorii daci au adaptat particularit�tilor terenului nu numai planul cet�tilor ci si tehnica de inspiratie elenistic�, rezultatul fiind aparitia genului original de zid-murus Dacicus: gros de la 1 la 3 metri (prin dublare la cet�tile ref�cute de Decebal) cu dou� fete (exterioar� si interioar�) din blocuri variabile(0,6-0,8 m lungime, 0,4-0,6 m �n�ltime, 0,3-0,4 m grosime) de piatr� t�iat� regulat (opus quadratum), �ntre care se tasa un emplecton de p�m�nt si pietris; pentru realizarea coeziunii p�rtilor componente (piatra legat� cu mortar a fost identificat� doar la Dava de la Cet�teni-Arges, ca m�rturia leg�turilor culturale cu lumea roman�) �n partea superioar� ale blocurilor se t�iau jgheaburi ("babi") �n care se introduceau capetele b�rnelor care, str�b�t�nd emplectonul, f�ceau leg�tura �ntre cele dou� fete ale zidului. Dublate uneori de valuri de p�m�nt si santuri, zidurile de incint� �nchideau la colturi bastioane patrulatere de ap�rare, �n timp ce, �n interior se aflau sub supravegherea turnurilor locuint�. Astfel construite, cet�tile dacilor s-au dovedit �n m�sur� s� reziste masinilor de r�zboi romane soldatii lui Traian fiind nevoiti s� �nfrunte "multe primejdii" �n "muntii cei �nt�riti cu ziduri", s� fac� mari sacrificii ca s� poat� lua "cu pericole, munte dup� munte".







"