Diversitatea arhitecturii militare a geto-dacilor este dovedit� de sistemul ingenios de fortifica�ii �i de materialele folosite la construirea acestuia.
Dac� tehnicile de fortifica�ie �i au originea �n prima parte a epocii fierului, pe parcursul evolu�iei lor geto-dacii au preluat �i alte modele sau elemente exterioare, adapt�ndu-le propriilor concep�ii sau necesit��i. �n primul r�nd exist� acest echilibru �ntre tradi�ie �i inova�ie, care confirm� continuitatea etnic� �i cultural�.
Civiliza�ia geto-dacic� a fost �n leg�tur� cu paradigmele culturale ale tracilor sudici, ilirilor, cel�ilor (�n�untrul arcului carpatic) �i mai cu seam� ale grecilor �i romanilor.
O compara�ie �ntre civiliza�ia clasic� a cel�ilor �i cea a dacilor din stadiul “oppidan” sugereaz� o serie de elemente comune.
Rela�ia dintre cele dou� civiliza�ii pe durata domina�iei celtice �n Transilvania (secolele IV - II a. Chr.), c�t �i pe durata expansiunii geto-dacice de-a lungul bazinului panonic al Dun�rii (secolul I a. Chr.) a luat forma unei coabit�ri str�nse, prin vehicularea conceptelor �i a practicilor culturale comune: metalurgia fierului, remarcabila proliferare a emisiunilor monetare locale din secolele III - II a. Chr., obiceiurile funerare.


Civiliza�ia dacilor a fost creat� de ramura nordic� a tracilor, poporul cunoscut �n istorie sub numele de ge�i, dup� vechii greci sau daci, dup� autorii latini (a se compara cu Keltoi �i Galli). �ncep�nd cu mijlocul secolului al II-lea a. Chr., �nflorirea economic� �i cultural� caracterizat� �n modul cel mai veridic de formula lui Trogus Pompeius, "incrementa Dacorum per Rubobostem regem", a fost ilustrat� �ndeosebi de apari�ia �i dezvoltarea a�ez�rilor fortificate �i de construc�ia cet��ilor �nt�rite, ap�rate de ziduri de piatr� (fort�re�ele dacice din Mun�ii Or�tiei). F�r� a oferi fie �i un scurt rezumat al istoriei Daciei, dou� evenimente de importan�� major� se cer, totu�i, men�ionate: - �ntemeierea regatului dac sub domnia regelui Burebista (82-44 a. Chr.) �i expansiunea teritorial� a ethnosului geto-dac a avut un puternic impact asupra modului �n care Dacia a ap�rut �n con�tiin�a istoric� a lumii greco-romane. De�i divizat de c�tre succesorii s�i, �n patru, apoi �n cinci p�r�i, statul lui Burebista a marcat sf�r�itul puterii tribale, cristalizarea lumii geto-dace �n forme noi, coerente, �n�untrul unui spa�iu geografic dat, un nou centru al puterii barbare, bazat pe o for�� economic� semnificativ� �i pe un poten�ial demografic important (Strabon, Geographia, VII, 3, 13). - al doilea eveniment �l constituie restaurarea statului dac �n cea de a doua jum�tate a primului secol p. Chr., sub domnia regelui Decebal (87-106); mai restr�ns dar mai bine organizat, statul a �ncetat s� existe dup� cucerirea roman� (106), c�nd Dacia a devenit una din provinciile imperiului. �n intervalul dintre domnia lui Burebista �i cea a lui Decebal, �n cet��ile din Mun�ii Or�tiei, a fost creat un sistem de ap�rare unic �n arhitectura european�. �n jurul acestor a�ez�ri fortificate s-au ridicat sanctuare, oarecum similare ca form�, care sunt expresia unei religii puternice �i prestigioase, bine �nr�d�cinate �i �nchegate. Toate elementele vie�ii cotidiene �n micile a�ez�ri diferind doar �n privin�a c�torva detalii de alte a�ez�ri barbare, par ne�nsemnate �n fa�a puternicului impact al arhitecturii militare �i religioase a dacilor, mai cu seam� �n a�ez�rile din Mun�ii Or�tiei. Sanctuarele, martore ale ceremoniilor din trecut, precum �i sistemul de ap�rare, sugereaz� str�nsa leg�tur� dintre spiritul r�zboinic �i cel religios, dintre religie �i stat (Strabon, Geographia, VII, 3, 5, Iordanes, Getica , 71-72). �n timpul domniilor lui Burebista �i Decebal, dacii au �nceput s� construiasc� fort�re�e (citadele sau cet��i fortificate). Chiar dac� se cunosc acropolele �nt�rite ale multor a�ez�ri, fortificate sau nu (davae), Mun�ii Or�tiei au meritul de a fi adev�rate repere ale unui sistem defensiv unic �n complexitatea sa: o vast� regiune (�n jur de 500 km2) este ocupat� de fortifica�ii, mici forturi, turnuri de observa�ie. Preferin�a dacilor pentru ornamenta�ia �n piatr� se observ� �n decora�iunile cu motive militare, dar �i �n lucr�rile de construc�ie din interiorul a�ez�rii (ziduri de sus�inere a unor duzini �ntregi de terase antropogenetice), sanctuare, drumuri, canale, reprezent�nd, toate acestea reprezent�nd - poate - muntele sacru al dacilor - Kogaionon. M�rimea �i propor�iile, gra�ia sculptural� a aerului sacru impregnat de spiritualitatea mediat� de credin�a �n nemurire, confer� sitului Sarmizegetusei valoarea sa excep�ional�. Fortifica�iile cu func�ie pur militar� constituie obiectul studiului nostru �i reflect� faza clasic� a civiliza�iei dacice sau „v�rsta de aur” a acesteia."