Originalitatea �i vitalitatea constituie tr�s�turile fundamentale ale muzicii dacilor, ca �i esen�a etnic� tracic�. Aceste atribute proiecteaz� datele majore ale problemei muzicii str�mo�ilor no�tri, care �nc� nu �i-a g�sit o rezolvare definitiv� �n muzicologie.



Evolu�ia muzicii �n preistoria poporului dac, c�t �i �n perioada organiz�rii sale statale nu pare s� ofere tr�s�turi deosebite. Dimpotriv�, probele �i sursele descoperite pledeaz� pentru tipuri constitutive, ce-�i p�streaz� profilul vreme �ndelungat�. Dac� este aproape imposibil s� se discearn�, �n actualul stadiu al cercet�rilor, faze succesive cu atribute stilistice riguros determinate, �n schimb se contureaz� drept plauzibil tipul de c�ntare veche : melodie de o riguroas� simplitate, desf�urat� pe un ambitus redus, de o sobrietate auster�, provenind din caracterul eminamente vocal. Vocea uman�, factorul primordial al inter�pret�rii, apeleaz� cu timpul la acompaniamentul instrumental, care nu se dep�rta prea mult de la linia melodic�. Nici tehnica instrumental� rudimentar� nu per�mitea un desen de sine st�t�tor. Vocea �i instrumentul reprezentau entit��i sonore ce se completau �ntr-un cadru muzical constituit. A�a cum a fost, muzica peri�oadelor vechi a exercitat un rol important �n via�a oamenilor, �nso�indu-i �n cele mai importante momente. Acest lucru ne permite s� vedem o anume diver�sificare a caracterului muzicii, precum �i atribuirea unor func�ii etico-estetice care justificau menirea sa.

Pentru muzic�, locuitorii din vechime ai ��rii noastre au p�strat un ade�v�rat cult. Atitudinea manifestat� a fost, chiar �i �n clipele de exuberan��, aceea de seriozitate �i gravitate. Muzica nu reprezenta un divertisment, ci o form� superioar� ce �ndeplinea rosturi bine precizate, �n concordan�� cu gradul asimil�rii �i supunerii mediului �nconjur�tor.

Muzicii i se atribuie �n concep�ia traco-ge�ilor un rol �nsemnat �n dominarea naturii. In practica magic�, unde muzica de�ine o func�ie esen�ial�, se credea c� un c�ntec, ca �i un gest, poate influen�a pozitiv asupra succesului unei ac�iuni, de munc�, lupt� sau v�n�toare. �nse�i for�ele supranaturale de care se leag� soarta uman� puteau fi �nduplecate prin muzic�. Fiorul duios al melopeii avea �anse de succes atunci c�nd se bucura de m�iestria interpretativ� a unui c�nt�re� iscusit. Ce oare reprezint� mitul lui Orfeu. �ntruchipare magistral� a for�ei de iradiere a c�ntecului, dac� nu �ns�i concep�ia etic� asupra rostului �i for�ei de influen�are a muzicii ? Prin iscusita lui c�ntare, Orfeu cucere�te for�e supraumane,

de asemenea, animalele, p�s�rile, copacii �i pietrele. Atribuind muzicii o asemenea putere de influen�are �i comunicare, �nsemna c� se bucura de o concep�ie extrem de favorabil� �n g�ndirea popoarelor antice. Spunem popoare, deoarece mitul grec al lui Orfeu se pare c� provine din fondul trac, atestat de numeroase m�rturii, care, de�i contradictorii, converg spre apartenen�a tracic� a acestui muzician.

In g�ndirea traco-ge�ilor, muzica de�ine resurse mirifice, av�nd o for�� supranatural� de �nr�urire, o putere de vraj�, capabil� s� purifice sufletul �i totodat� s� vindece organismul. Efectul terapeutic al muzicii consta �n �nt�rirea moralului, ridicarea factorului psihologic al bolnavilor, ceea ce corespunde �n mare m�sur� unei situa�ii reale. Pentru a dep�i criza l�untric� pricinuit� de o boal�, se recomand� un moral s�n�tos. Platon scrie (�n Charmide) c� la oaste a �nv��at de la un vraci trac, discipol al lui Zamolxis, o epod�, o melodie care avea puterea s�-1 fac� pe om nemuritor. L�rgind cadrul acestui context, vom ajunge la viziunea antic� asupra educa�iei, la teoria despre etos, conform c�reia muzica are rostul s� modeleze firile, caracterele. �ns�i natura uman�. Astfel, �ntre caracterul �i structura muzicii �i natura st�rilor afective pe care le genereaz� se realizeaz� o leg�tur� cauzal�, stabilindu-se interac�iuni controlate �i riguros urm�rite �n procesul instructiv. Prin c�ntec �i poezie omul poate ajunge la virtute. Cu alte cuvinte, muzicii i se atribuie o important� func�ie educativ� �i social�, aceea de a �nnobila caracterul, de a-1 ridica pe piedestalul superior al demnit��ii �i umanismului.

Muzica exercit� o ac�iune pozitiv� asupra omului �n momentul decisiv al vie�ii, �n fa�a mor�ii. C�ntecul traco-dacilor avea menirea s� fortifice voin�a pe c�mpul de lupt� �i �n serviciile divine, c�nd se aduceau jertfe umane zeit��ilor. Cultul �nchinat lui Zamolxis se bucura de ceremonii �n prezen�a marelui preot �i a mul�imii. Se oficiau rug�ciuni, se c�nta. Apropierea de zeu prin intermediul muzicii reprezenta o modalitate de invocare �i sl�vire a for�elor supranaturale, al�turi de care, se credea, s-ar afla sufletul dup� moarte. Muzica se considera sacr�, iar slujitorii ei, care aveau harul crea�iei de la zei, se bucurau de aleas� pre�uire.

�i serb�rile dedicate zeului trac Dionysos. cu caracter orgiastic, aveau darul s� contribuie la desprinderea de existen�a cotidian�. �n�l��nd spiritul �n comunitatea zeului �i a cetei sale. In sunetele instrumentelor de suflat �i de percu�ie, mul�imea c�nta �i dansa la lumina tor�elor, colind�nd mun�i �i v�i, p�n� la istovire. Aceast� ceremonie orgiastic� urm�rea �n principal, cu ajutorul artei sunetelor, s� creeze o stare de extaz, de beatitudine �i devo�iune. In felul s�u, cultul dionisiac se circumscrie, �ntr-o manier� mai expansiv�, c�tre acela�i �el : purificarea spiritului, fortificarea caracterului �i modelarea temperamentului.

Muzica era �i purt�toarea unui mesaj de pace. de �nfr��ire �ntre popoare. Acest rol atribuit artei sonore de c�tre str�mo�i ni-1 relev� dou� izvoare. Primul, Teopomp, �n cartea 46 a Istoriilor sale, arat� c� „Ge�ii fac soliile cu citare (chitare — n.n.) �i c�nt�nd tot timpul din aceste instrumente". Al doilea, ni-1 ofer� Jordanes, ar�t�nd c� atunci c�nd Filip, regele Macedoniei, se afla la por�ile cet��ii Odyssus (Varna) st�p�nite de ge�i „...a fost impresionat de preo�ii ge�ilor, care i-au ie�it �n cale cu chitare �i ve�minte albe, rug�nd �n c�ntece pe zeii patriei s� se �ndure de ei..." . Ambele surse confirm� o singur� idee : muzica e chemat� s� �mbl�nzeasc� nu numai fiarele, ci �i pe du�mani. Prin c�ntece �i sunete de chitare se cere clemen��. Totodat�, c�ntecul este aici un mesaj activ de pace, o punte de leg�tur�, o arm� pa�nic� pentru st�vilirea �naint�rii o�tirilor du�mane.

Mai deducem din pasajul lui Jordanes c� rug�ciunile ge�ilor erau c�ntate. Adic�, �n aceast� perioad�, locuitorii de atunci ai patriei credeau �n for�e oculte, aveau preo�i �i, ceea ce este important pentru noi, muzica intra organic �n configura�ia rug�ciunilor. Aceasta, �ntr-un dublu sens, pentru a spori for�a textului poetic �i pentru a servi ca suport memor�rii lui. G�sim �ntr-o asemenea relatare o situa�ie analog� cu ceea ce ne transmite Aristoteles despre agat�r�i, locuitori ai podi�ului transilv�nean : „...verific� legile �i le c�nt� spre a le �ine bine minte...".