Sf�rsitul primei v�rste a fierului (Hallstatt, sec.. VI—IV �.e.n.) si �ntreaga perioad� acelei de a doua epoci (LaTene) a noului metal, cu deosebire secolele_II �.e n., corespund afirm�rii si dezvolt�rii, �n spa�iul de la Nordul Dunarii a daco-getilor a caror cultura materiala si spiritual� �i istorie politic� este tot mai clar conturat� �i cunoscut�. In acest context -general trebuie privit� si prezen�a dacilor pe meleagurile jude�ului Alba.

Sta�iunile dacice de aici apar�in, �n marea lor majoritate, ultimei faze, a�a numit� clasic�, a civiliza�iei autohtone, secolele I �.e.n. — I e.n.
Cercet�rile �n domeniul culturii materiale si spirituale a autohtonilor au avut drept rezultat descoperirea de a�ez�ri rurale, de fortifica�ii (cet��i) din piatr� si, �n sf�r�it, sesizarea continuit��ii elementului local �n timpul provinciei romane Dacia (106—271 e.n.) si, mai ales, dup� p�r�sirea teritoriilor �n discu�ie de c�tre oficialit��ile imperiale �i armat�, �n cea de-a doua jum�tate a secolului al III-lea, pe timpul �mp�ratului Aurelian. In aceast� ordine de idei men�ion�m a�ez�rile dacice de la Cetea, Ciugud, Ghirbom, R�h�u, �elna �i altele, apoi cet��ile de la C�p�lna (pe Valea Sebe�ului) �i Piatra Craivii �i localit��ile �n care s-a atestat continuitatea, la Obreja, Sebe�-Podul Pricopului etc.
Dintre toate a�ez�rile de mai sus, se deta�eaz� ca cea mai important� sta�iunea de la Piatra Craivii, considerat�, ca urmare a cercet�rilor �ndelungate, a rezultatelor remarcabile �i a interesantelor concluzii istorice, drept cel mai �nsemnat succes al cercet�torilor albaiulieni, �n contribu�ia lor la cunoa�terea tuturor aspectelor ridicate de originala civiliza�ie a daco-ge�ilor.
Ap�rute incidental �n anul 1960 �i, apoi, ca urmare a campaniilor de s�p�turi arheologice (1961—1971) urmele de via�� material� de la Piatra Craivii au eviden�iat un bogat strat de cultur� dacic� (anterior acestuia s-au constatat urme de locuire specifice unor perioade preistorice, cultura Co�ofeni, faza final� �i Wietenberg, iar �ncep�nd cu secolul al XII-lea un castru feudal) �ncadrat din punct de vedere cronologic, pe baza materialelor arheologice si a analogiilor cu a�ez�ri �i fortifica�ii dacice din alte p�r�i, �n a doua jum�tate a secolului II �.e.n. — I. e.n. (p�n� la cucerirea roman�).
Sta�iunea de la Piatra Craivii s-a dezvoltat mai �nt�i ca o a�ezare dacic� cu caracter civil, pe cele 11 terase situate pe pantele st�ncii care domin� prin altitudinea sa (1083 m) �mprejurimile. Amenajate �n jurul masivului st�ncos (�ase pe versantul estic — terasele I—VI, dou� �n partea sudic� — terasele VII—VIII, trei �n col�ul de nord-vest — terasele IX—XI) terasele au, �n general, forma semicircular�, dimensiunile lor variabile fiind cuprinse �ntre 20 X 8 m (terasa III) �i 200 x 115 mi (terasa VI). Cele mai multe au rezultat �n urma degaj�rilor solului st�ncos, �nc�t, pe anumite por�iuni, s-a reu�it identificarea la partea inferioar� a zidului de sus�inere, format din blocuri din piatr� nefasonat�, dislocate direct din st�nc�.
Inc� de la �nceputul sond�rii lor �i, �n continuare, p�n� la �ncheierea cercet�rilor, terasele (�n special terasa V) au surprins prin varietatea si bog��ia inventarului arheologic. Schi�area tabloului economic al a�ez�rii civile permite aceia�i constatare �n leg�tur� cu modul de via�� al popula�iei daco-getice. Ocupa�ia preponderent�, de altfel �ntreg fundamentul economiei dacilor, o constituie �i aici agricultura, practicat� �n locurile ce permiteau anumite culturi, ogoare situate, dup� c�te se pare, pe dealurile din apropiere. Cea mai elocvent� dovad� �n privin�a agriculturii const� �n descoperirea resturilor de cereale carbonizate si a unor fragmente de vase de provizii (dolia sau chiupuri) de mari dimensiuni, �n care se p�strau cerealele recoltate. Cultivarea p�m�ntului era �mpletit� cu cre�terea vitelor. A�ezarea geografic� favorabil�, �n apropierea bogatelor p�uni ale zonei montane, a permis apari�ia si dezvoltarea unor a�ez�ri sezoniere de p�stori �i cresc�tori de animale.
Analiza ceramicii, vase �ntregi, intregibile �i o mare cantitate de fragmente ceramice, ofer� probe suficiente despre ol�rit, ocupa�ie, 1a r�ndul ei tradi�ional� a dacilor. Ceramica de factur� autohton�, �mp�r�it� �n cele dou� mari grupe — ceramica rudimentara, grosolana cu impuritati �n past�, lucrata cu m�na si fin� (aspect �ngrijit, lucrat�_la roat�), cuprinde la Piatra Craivii toate categoriile �i formele, de la vase strecur�tori str�chini, ulcioare �.a. p�n� la elegantele fructiere cu corpul svelt, sprijinit pe un picior gol �n interior, castroane, cupe etc. Lucrate din past� de diferite nuan�e, ro�ie-c�r�mizie, cenu�ie, neagr�, vasele aflate pe terasele Pietrii Craivii con�in acelea�i elemente decorative predominante fiind br�urile alveolare, butonii simpli si ornamenta�i, motivele geometrice (linii paralele, drepte, curbe sau fr�nte) �ncizate pe pere�ii vasului, �nainte de ardere Studierea ceramicii a permis sesizarea, �n imensul material recoltat, a c�torva fragmente de ceramic� pictat�, apar�in�nd categoriei ce utilizeaz� ca decor motive geometrice. Pictat fie direct pe pasta vasului, fie pe un strat sub�ire de angob� de culoare roz� sau alb-g�lbuie repertoriul ornamental cuprinde linii drepte, fr�nte, cercuri, mici romburi etc. Ad�ug�ndu-se la ceramica pictat� din alte a�ez�ri autohtone (�n primul r�nd Gr�di�tea Muncelului), fragmentele pictate de la Piatra Craivii dovedesc c� �i aici, olarii au aplicat noua tehnic� �n intervalul dintre secolele I �.e.n. — I. e.n. �n urma unor influen�e externe, venite din lumea clasic�, influen�e resim�ite �i �n alte domenii ale artei �i civiliza�iei autohtone, cum ar fi bunoar� prelucrarea metalelor, emiterea de monede �.a. Pe bun� dreptate ceramica pictat� este considerat� unul din produsele cele mai rafinate ale olarilor daci. Tot din ceramic� s�nt executate �i obiecte ca lustruitoare, prev�zute cu m�ner si folosite pentru cu a_da vasului luciul dorit (mai ales in cazul ceramicii lucrat� la roat�), mai multe tipuri de fusaiole fie simple fie decorate cu cercuri sau alte motive incizate si greutati pentru razboiul de �esut, de form� piramidal�, prev�zute cu gaur� de prindere.
Ultimele dou� produse din lut ars ilustreaz� ocupa�ii de natur� casnic�, legate de prelucrarea textilelor. Obiectele din metal, fier �i bronz, grupate �n jurul altor meserii completeaz� tabloul economic al a�ez�rii. Agricultura, practicat� cum am v�zut pe dealurile din �mprejurimi �i cre�terea vitelor este mai bine documentat� de unelte cum s�nt: un fier de plug, sape, s�p�ligi, coase, fragmente de seceri, cu�ite, foarfeci, de forme si dimensiuni apropiate de unelte agricole din restul a�ez�rilor dacice. Prelucrarea metalului, a lemnului sau diversele me�te�uguri legate de construc�ii cereau unelte specifice fiec�rei meserii. Aceast� specializare apare �i la simpla enumerare a uneltelor: ciocaner nicovale, d�l�i, tesle, cle�ti, forme variate de cuie, scoabe, piroane, precum �i produse ca verigi, lan�uri, fragmente de cremaiere, crampoane de munte (m��e) �.a. In sf�r�it armele: v�rfuri de s�ge�i, l�nci, suli�e si, bine�n�eles, nelipsita arm� a dacilor — falx dacica (cosor de lupt�, curbat), au fost lucrate tot din fier. Descoperirea unor buc��i de zgur� din fier — turte — pare s� eviden�ieze un atelier de prelucrare a fierului �i fabricare a uneltelor semnalate. Un alt metal r�sp�ndit la Piatra Craivii este bronzul. Din acest aliaj s�nt executate vase cu pere�i sub�iri, strecur�tori, recipiente prev�zute cu tor�i, ace subtiri pentru cusut, piese de harna�ament (catarame, sc�ri�e, pinteni, z�bale obiecte de podoab� — br���ri, simple spiralate cu nodozita�i (perlate), inele, pandantive, fibule decorate cu motive stilizate, geometrice' �i florale etc. Apari�ia printre obiectele de bronz a uneltelor — un ciocan de mici dimensiuni, talere u�or concave pentru balan�� (?), precum �i bare fragmentare, dovedesc prelucrarea pe loc a bronzului, cu pregnan�� a podoabelor. In al doilea r�nd, c�teva obiecte din acela�i aliaj — o palmet�_(reprezent�nd o frunz� de stejar), o masc� (ata� de vas) cu reprezentare mitologic�, piese miniaturale etc.

In compara�ie cu alte a�ez�ri dacice, la Piatra Craivii, argintul este foarte slab reprezentat. Cele c�teva obiecte, un cercel din fire sub�iri r�sucite �n mici bucle, o fibul� si dou� fragmente cu acul �ntreg, o pl�cu�� sub�ire (4X1 cm) s�nt singurele descoperiri de acest gen, fiind aduse ca urmare a schimburilor sau provenite din alte a�ez�ri autohtone. Prezen�a rela�iilor comerciale este reflectat� de apari�ia, in cadrul s�p�turilor �i fortuit, unor monede. Cele dacice, una schi�at�, de argint datat� la sf�r�itu ssecolului III — �nceputul sec. II �.e.n. si o alta b�tuta dup� modelul tetradrahmelor lui Filip al II-lea, regele Macedoniei (359—336 �.e.n.) s�nt completate de �ase monede romane republicane, denari din argint, data�i �ntre anii 175—168 �.e.n. (o pies�) si 87—46 �.e.n. (restul de cinci) si, o moned� preimperial�, as din bronz, emis la Roma �n anul 7 �.e.n. Leg�turile cu lumea clasic� mai s�nt ilustrate �i de piesele de import, fragmente ceramice sau imita�ii �n ceramic� dup� vase de import (un perete de cup� ornamentat� �n relief cu motive florale, imit� bolul (cupa delian�) �i bronzuri, �ncadrate cronologic �ntre sec. II �.e.n. — I. e.n. Materialele de import de la Piatra Craivii se adaug� la num�rul de piese importate, de natur� elenistic� �i roman�, g�site �n mediul autohton, constituind dovezi peremptorii ale leg�turilor dintre autohtoni �i negustorii veni�i din lumea clasic�. Cele c�teva exemple confer� a�ez�rii calitatea de sta�iune comercial� (chiar un centru de schimb) �n zona Mun�ilor Apuseni si a v�ii Muresului.
Materialele arheologice discutate mai sus, ceramic�, unelte din fier �i bronz, podoabe, monede, importuri, eviden�iaz� prin mul�imea �i varietatea lor o a�ezare dacic� deosebit�, ale c�rei �nceputuri pot fi plasate �n cea de-a doua jum�tate a secolului II �.e.n. �mprejur�rile prielnice de dezvoltare, faptul c� se g�se�te �ntr-o zon� bogat�, propice pentru practicarea unor ocupa�ii ce vor duce treptat la un nivel economic ridicat, i-au permis s� se deta�eze �ncep�nd cu secolul I �.e.n. din r�ndul a�ez�rilor similare din zon� �i s� ajung� �n secolele I �.e.n. — I. e.n. (de c�nd dateaz� cele mai multe din materialele semnalate) la situa�ia unui oppidum, centru al a�ez�rilor din aceast� zon�, si, mai mult. centrul unui trib sau uniuni de triburi, atestat �n regiunea central� a Daciei.
In continuarea vom �ncerca s� prezent�m, cele c�teva descoperiri care, au ad�ugat a�ez�rii �i aspectul de centru al unor manifest�ri de natur� spiritual�, suprastructural�. Primul exemplu este oferit de terasa V, unde, pe ling� urmele ce indicau cel mai gros strat de cultur� material� de pe toat� �ntinderea Pietrii Craivei, au ap�rut mai mul�i tamburi de gresie, de form� rotund� �i patrulater�. Suprafa�a se �ntinde pe aproximativ 31,5 X 11,5 m, fiind orientat� NNE/SSV. �nc� de la �nceput subliniem c� singura dovad� cert� a sanctuarului patrulater este oferit� de un num�r de 7 tamburi, reprezent�nd tot at�tea aliniamente (�iruri), distan�ate la un metru unul de cel�lalt. Aliniamentele l, 2, 3 p�streaz� doar tamburul marginal �i ceea ce este mai curios aceast� prim� zon� se g�se�te la circa 0,50—0,60 m. mai jos fa�� de aliniamentul urm�tor. Diferen�a nu este brusc� pe toat� �ntinderea, ea pu�ind fi explicat� prin unghiul mare al pantei �n acest loc. Por�iunea inferioar� a terasei V a necesitat sus�inerea cu un zid de sprijin, prima �n urma sondajelor ini�iale. In suprafa�a cuprins� �ntre primele patru aliniamente s-au g�sit doar tamburi izola�i. Cercetarea locului a permis, �ns�, identificarea unor gropi, cu ad�ncime variabil� (0,60—1,20 m), de unde s-au scos fragmente ceramice, vase �ntregi, ceramic� pictat�, unelte si obiecte din bronz �i fier, oase de animale �i resturi de cereale carbonizate. Gropile respective au prin aspectul lor, un pronun�at caracter ritual. Situa�ia se schimb� de la aliniamentul 4. De-a lungul s�u se p�streaz� intac�i patru tamburi, afla�i la distan�e egale, de c�te 2 metri iar restul de tamburi, p�n� la cap�tul opus s�nt deranja�i (�n cel mai bun caz) sau lipsesc.
Aliniamentele 5, 6, 7 au la r�ndul lor acela�i num�r de tamburi (patru). In fa�a ultimului tambur (al patrulea) din aliniamentele 5 si 7 se g�se�te c�te un alt tambur (diametrul 0,50—0,60 m), plasat pu�in spre interior, d�nd impresia c� �nchide o �nc�pere (?) de 6 X 2 m, �n col�ul nord vestic al construc�iei religioase. Dezvelirea �n �ntregime a suprafe�ei, �n anii 1967 si 1969, a adus dup� sine descoperirea mai multor straturi de arsur� grupat�, �n partea vestic� a terasei, �n aproximativ 3—4 locuri. De sub straturile de arsur� s-a recuperat un bogat material de factur� autohton�, remarc�ndu-se c�teva r�sni�e, ceramic� specific�, unelte si obiecte din metal, m�rgele din past� sticloas�, cu decor pictat s.a. Aici au continuat s� apar� noi tamburi, corespunz�nd aliniamentelor 5, 6, �n special 7.
Dup� cum s-a putut observa din cauza distrugerii, nu poate fi stabilit cu exactitate num�rul tamburilor de pe cele 7 aliniamente.
Extremitatea sudic� a aliniamentelor a oferit o descoperire surprinz�toare. Aproximativ la acela�i nivel al tamburilor aliniamentelor centrale, au ap�rut, sub un strat de arsur�, 12 blocuri de st�nc�, neprelucrate, dispuse circular (diametru — 7 m) ce par s� fie o rotond� (?), cu caracter astronomic (probabil un calendar rudimentar).
In partea vestic� terasa era sus�inut� de un al doilea zid, format din piatr� de st�nc�, ce se prelunge�te pe distan�a de 25 metri. Descrierea urmelor de pe terasa 7 dovede�te la prima vedere un sanctuar de tip patrulater. Semne de �ntrebare, ridic�, totu�i, prezen�a masiv� a straturilor de arsur� (provenite de la coloanele din lemn, a�ezate deasupra tamburilor din piatr�?) �i, mai ales, a bog��iei inventarului arheologic ce poate s� indice, �ns�, si construc�ii civile (locuin�e). Av�nd �n vedere analogiile cu sanctuarele patrulatere de la Gr�di�tea Muncelului, �n special sanctuarul vechi de pe terasa a XI-a, unde �n afara ultimului aliniament de tamburi s-au g�sit fragmente ceramice si cuie de fier, ne punem �ntrebarea dac� �i la Piatra Craivii avem de-a face cu o anex� a sanctuarului sau, doar cu locuin�e civile, a c�ror temelie era tot dini piatr�, de forma tamburilor. In acest ultim caz, doar presupusa rotond� ar fi �ndeplinit �i rolul unui mic loc de cult.
Pe o alt� teras�, a�a numita teras�-balcon, situat� �n partea de sud-vest a st�ncii, cu dimensiunile de 80 X 10 metri si prev�zut� la partea inferioar� cu un �an� ad�nc, s�pat �n st�nc�, se cuno�teau, �n urma sondajului ini�ial, trei tamburi rotunzi. Reluarea cercet�rilor �n anii 1969—1971 �i descoperirea altor tamburi a dus la identificarea unui nou sanctuar. Suprafa�a lui aproximativ� este de 17 X 8 m, iar orientarea NNV/SSE. Tamburii, rotunzi, patrulateri �i de form� neregulat� s�nt dispu�i pe patru �iruri. Distan�a dintre �iruri este de circa 1,10— 1,30 m, iar �ntre tamburii aceluia�i �ir de 1,10—1,20 m. Singurul �ir (aliniament) ce pare s� fie complet cuprinde 10 tamburi, ceea ce duce la concluzia c� sanctuarul a avut �n momentul utiliz�rii lui 40 tamburi. Pe restul aliniamentelor se p�streaz� �ntre patru si opt tamburi. O �ngr�m�dire de blocuri din piatr� de st�nc�, u�or arcui�i poate fi interpretat� drept intrare. Latura sudic�, dinspre vale, a terasei este �nchis� cu un zid din piatr� rudimentar�, zdrobit� �i amestecat� cu p�m�nt. In incinta sanctuarului, cu prec�dere �n por�iunea dinspre masivul st�ncos �i primul �ir de tamburi, s-au recuperat fragmente ceramice �i o mare varietate de cuie. Al�turi de ceramica de tip LaTene, din faza clasic�, au ap�rut �i fragmente apar�in�nd culturilor Co�ofeni, faza final� si Wietenberg, dovedind urme de locuire a terasei, mai precis a por�iunilor din sanctuar, cu mult timp �naintea plas�rii tamburilor. Analogiile cu construc�ii de acela�i tip, sanctuare patrulatere, din Mun�ii Or�tiei, mai ales cele de la Costesti �i Gr�di�tea Muncelului (Sarmizegetusa Regia) permit acelea�i constat�ri referitoare la caracterul religiei dacilor.
Cele dou� sanctuare pot fi socotite contemporane cu a�ezarea de pe terase, cu precizarea c� perioada lor de maxim� �nflorire corespunde fazei clasice a civiliza�iei autohtone. A�ezarea civil�, cu un �nalt nivel al dezvolt�rii economiei, cu intense leg�turi de schimburi intertribale �i cu lumea din jur, se �mplete�te cu acest aspect, mai pu�in sesizat, a� unor manifest�ri de ordin suprastructural, de centru spiritual al locuitorilor care populau zona central� a Transilvaniei. Cu timpul a�ezarea va trece �ntr-o alt� ipostaz�, mai important�, aceea de fortifica�ie (cetate) din piatr� fiind, de altfel, prima cetate dacic� descoperit� �n dreapta. Mure�ului �n apropierea bogatelor z�c�minte din Mun�ii Apuseni.
Sondajele arheologice pe terasele I, VII �i XI au scos la iveal� mai multe blocuri din piatr� prelucrate (cele mai numeroase �n sudul st�ncii pe terasa VII). Toate au pe una din laturi, caracteristicul �an� „coad� de. r�ndunic�" (sau bab�), t�iat �n bloc, �n scopul introducerii unei grinzi din lemn ce lega transversal un alt bloc cu baba. In apropierea �ngr�m�dirii de blocuri surprins� pe terasa VII, blocuri ocup�nd o suprafa�� de 24 m2, a ap�rut �i o lentil� din praf (pulbere) calcaros care, provine de la un atelier specializat �n fasonarea blocurilor. Majoritatea lor au pe l�ng� babe mici scobituri, pe margini, ce dovedesc c� erau preg�tite pentru transport �n zona unde urmau s� se ridice ziduri sau turnuri de paz�. Zidul_cetatii dacice de la Piatra Craivi a avut initial o grosime, de 3 metri, blocurile sale fiind asezate pe un pat rezultat din s�parea viitorului traseu a soliului st�ncos. Distrus �n cea mai mare parte, datorit�, mai ales, alunec�rilor de teren, traseul zidului a putut fi urm�rit pe mici distan�e. In col�ul de nord-vest �i nord al st�ncii s-au g�sit in situ blocuri, aranjate pe distan�a de 7 X 0,50 m �i 13,60 X l m. Toarte f�ceau parte din paramentul interior al zidului de incint�. De la acesta, mai precis de la babele fiec�ruia, porneau grinzi longitudinale spre paramentul exterior care, din p�cate, nu se mai p�streaz�. Ca �i �n cazul celorlalte cet��i dacice din piatr�, spa�iul r�mas liber �ntre cele dou� fe�e ale zidului (interior �i exterior), prins cu ajutorul unor grinzi longitudinale �i transversale, era umplut cu buc��i de st�nc�, amestecat� cu pam�nt �i apoi b�tucit (emplecton). Multe din blocurile orizontale s�nt legate prin crampoane de mari dimensiuni. Tehnica original� de construc�ie a zidului dacic (murus dacicus) este identic� cu cea a zidurilor_ Cetatiilor de la Bani�a, C�p�lna. Tili�ca, fortifica�ii dacice din sudul Transilvaniei, prrecum �i cu cele din. Mun�ii Ora�tiei, ea prezent�nd aici anumite particularit��i. Din loc �n loc la o distan�� de aproximativ 1,5 metri, corespunz�toare a trei lungimi dintr-un bloc orizontal (0,54 X 0,32 X 0,36 m) s-au introdus st�lpi din piatr�, verticali (1,20 X 0,28 X 0,36 m) �n vederea unei mai mari siguran�e �i aderen�e la terenul pe care �l urma zidul. Maniera de execu�ie deosebit� apare de la sine, ea �in�nd cont de configura�ia abrupt� a locului. Incinta astfel delimitat�, avea forma patrulater� (67 X 36 m) �i ocupa o suprafa�� de circa 2400 m2.
Situat� pe cea mai �nalt� cot�, chiar pe v�rful st�ncii, acropola Pietrii Craivei oferea un admirabil post de observa�ie general�. Cetatea a mai fost prev�zut� �i cu alte locuri de supraveghere, s�pate direct �n st�nc�, cu aspectul de platforme (de mic� dimensiune) si balcoane suspendate, surprinse �n cadrul cercet�rilor pe majoritatea versantelor masivului st�ncos. Se poate conchide, �n baza tuturor acestor considera�ii, c� cetatea dacic� ridicat� la Piatra Craivii poate fi socotit�, cu siguran��, un important obstacol �n apropierea Mure�ului care, ad�ugat la cet��ile din piatr� anterior semnalate, juca un important rol strategic. Transformarea a�ez�rii civile �ntr-o cetate, prin ridicarea zidului de incint� �i a acropolei, poate fi plasat� �n ultimele decenii ale secolului I �.e.n., moment �n care pericolul roman la grani�ele Daciei libere se dovedea deja o realitate iminent�. Dup� c�te se pare cetatea a apar�inut unui dinast local �i suitei sale de nobili, eventual conduc�torul uniunii tribale atestate aici; ea putea oferi, oric�nd, �n cazul unor atacuri �i un ad�post temporar popula�iei din jur.
Coroborarea descoperirilor arheologice cu pu�inele m�rturii, p�strate lacunar, la unii autori antici, greci �i latini, permite formularea c�torva concluzii de ordin istoric. Informa�iile respective au f�cut cunoscute numele unor triburi autohtone, precum si localit��ile lor de re�edin��, cet��i, fortifica�ii din p�m�nt de tipul a�ez�rilor �nt�rite etc., pe care s�p�turile arheologice, din ultimele decenii, le-au identificat.
Tribul dacilor de la Piatra Craivii este men�ionat doar intr-un singur izvor, a�a �ncit vom �ncerca s� desprindem, �n cele ce urmeaz�, contextul apari�iei sale. In noianul de evenimente politice �i militare cu care este confruntat direct imperiul roman, �n ultimul secol dinaintea erei noastre, zona dun�rean�, prin numeroasele ac�iuni militare, ocup� un loc aparte. La atacurile repetate �mpotriva autorit��ilor romane, �mpreun� cu alte semin�ii „barbare" particip� �i dacii, ce provoac� �n dese r�nduri panic� �n sudul Dun�rii, de-al lungul fluviului.
O cunoscuta poezie latin� (p�strat� fragmentar) — Consolaitio ad Liviam — redactat� la �nceputul secolului I e.n. aduce �n discutie activitatea prin�ilor romani Tiberius �i Drusus, victorio�i �n mai multe opera�iuni militare purtate �n ultimul deceniu al secolului I �.e.n. Dou� din versurile poeziei, viu comentate de istorici, filologi si lingvi�ti dau informa�ii �n problema pe care o dezbatem.


„Danuviusque rapax et Dacius orbe remoto Appulus (huic hosti perbreve Pontus iter)"

„Dun�rea cea violent� �i �ndep�rtatul Appulus dacic, un du�man care nu e dep�rtat de Pontul Euxin"


Intr-un studiu dedicat onomasticii traco-dacice si illirice profesorul I. I. Russu, relu�nd versurile afirma c� „Dacius Appulus este tribul care locuia �n zona cet��ii cunoscute mai t�rziu, sub ocupa�ia roman� Apulum". (remarc� f�cuta �naintea descoperirilor de la Piatra Craivii).
Rezult� c� tribul sau uniunea tribal� de aici purta numele appuli si c� atacul �n care apar men�iona�i a; avut loc �n jurul anului 15 �.e.n., undeva �n regiunea Dobrogei. Incursiunile dacilor (f�r� s� se cunoasc� numele tribului din care fac parte) �i a altor neamuri se �ndreapt� apoi spre vest la grani�ele �i pe teritoriul provinciei Panonia. Urmarea acestei situa�ii critice pentru romanii const� �n ini�ierea de c�tre ei a unei ac�iuni de pedepsire, condus� de generalul Marcus Vinicius. ale c�rui trupe, urm�rindu-i pe atacatori p�trund �n Dacia, �naint�nd pe Valea Mure�ului. F�r� s� se cunoasc� �n mod cert sf�r�itul expedi�iei, to�i cercet�torii s�nt de acord c�nd admit, pe baza informa�iilor transmise de geograful Strabon c� „pe r�ul Marisos (Mure�) , romanii �i f�ceau aprovizion�rile pentru r�zboi". Nu putem �ti dac� trupele romane au ajuns p�n� �n apropierea Pietrii Craivii, dar un lucru cel pu�in �l b�nuim, acum �ncepe s� se pun� temelia cet��ii, prin ridicarea zidului- �i acropolei, devenit� ulterior, �n secolul I e.n. o stavil� �n fa�a du�manilor. Analiza �n detaliu a altui izvor literar, completeaz� �n mod fericit, primele date.
Geograful alexandrin__Ptolomeu(a tr�it �i scris �n a doua jum�tate a secolului II e.n., inspirindu-se si din lucr�rile luiMarinos din Tyr, de la �nceputul aceluia�i secol II e.n.) �n lucrarea Geographia Indreptar geografic) vorbind_despre Dacia si locuitorii acesteia ofera o list� a oraselor_djn vremea c�nd provincia nu fusese organizat� �i locait�tile ei mai p�strau �nc� vechea denumire autohton�. Incep�nd lista din nordul Daciei si urm�rind centrele din calea sa, autorul alexandrin men�ioneaz� la 49�15' longitudine si 46�40' latitudine .ora�ul Appulon, Apulum. Compar�nd coordonatele geografice ale Geographiei cu cele actuale ale municipiului Alba Iulia (23�26'13" longitudine estic� si 6�4'17" latitudine nordic�) �i f�c�nd abstrac�ie de longitudinea care este total diferit� de cea real�, observ�m c� datele de pe latitudine s�nt relativ apropiate (acela�i grad, diferen�� la minute). Descoperirile arheologice de la Piatra Craivii, precum �i plasarea ei geografic� la nord de Alba Iulia, corespund, �n linii generale, cu latitudinea centrului Apoulon. toate acestea converg spre concluzia c� la Piatra Craivii a existat un centru oppiden care nu este altul dec�t cel �nscris �n lista lui Ptolomeu. Numele tribului, mai precis r�d�cina —_ apol, apel — apartine grupului indoeuropean de cuvinte �nsemnind putere, t�rie, a�a �nc�t termenul — appuli — are drept corespondent atributul de "cei viteji", .cei puternici. De la aceast� baz� (r�d�cin�) s-a format �i numele centrui locuit de appuli, Apoulon. Sf�r�itul Apoulon-ului dacic se confund� cu �ns�i soarta statului dac condus de viteazul Decebal. In �naintarea lor romanii au incendiat, distrus �i transformat �n ruine toate a�ez�rile �i cet��ile dacice. Asemenea distrugeri a suferit �i Piatra Craivii. De abia �n epoca feudal�, �n cu totul alte condi�ii, st�nca de la Piatra Craivii va deveni locul unui castru feudal, relu�ndu-se, astfel, noi forme de via�� materiala
A�a cum s-a petrecut �i cu celelalte centre dacice, romanii voi �ntemeia, pu�in �nspre sud. pe locul actualului ora� Alba Iulia, un puternic si deosebit centru urban, militar, economic, rutier �i spiritual, cunoscut inscrip�ii cu numele de Apulum. Toponimicul s�u p�streaz� aceia�i r�d�cin�, apoi, transformat�, �ns�, �ntr-un cuv�nt de origine latin�, do vedind un aspect sesizat �n �ntreg Imperiul roman (implicit �n Dacia) al p�str�rii de c�tre romani a vechilor nume autohtone, transformate �i modelate dup� caracterul limbii latine.
In concluzie, a�ezarea dacic� de tip urban Apoulon de la Piatra Craivii, este atestat� �n secolul I �.e.n., at�t de izvoare scrise, c�t �i de un bogat �i valoros material arheologic.
Astfel, �n izvoarele literare, existen�a acestei a�ez�ri este men�ionat� �n Consolatio at Liviam �i Geographia lui Ptolomeu. Informa�iile pe care le d� Ptolomeu �n aceast� lucrare au fost luate de la cunoscutul geograf Marinos din Tyr, contemporan cu �mp�ratul Traian, care a men�ionat centrele urbane din Dacia �nainte de cucerirea roman�, adic� �n timpul regelui Burebista — secolul I �.e.n. Intre aceste localit��i este men�ionat �i centrul de tip urban Apoulon.
Cercet�rile arheologice �i studiile efectuate pe baza materialului rezultat �n urma s�p�turilor — ceramic�, monede republicane romane �i dacice, obiecte de podoab�, unelte etc. — confirm� cu rigurozitate �tiin�ific� datarea acestei a�ez�ri �n secolul I �.e.n.
In urma celor dou� r�zboaie dintre Traian si Decebal, cea mai mare parte a Daciei a fost cucerit� si transformat� �n provincie roman�. La fel ca �i celelalte a�ez�ri �i cet��i dacice �i a�ezarea de tip urban Apoulon. de la Piatra Craivii, a suferit pierderi �nsemnate. Marea majoritate a popula�iei dacice a continuat �ns� s� tr�iasc� sub st�p�nirea roman�. Pe p�m�nturile tribului dacic al appulilor, cuceritorii romani au ridicat �n anul 106 un castru la o distan�� de circa 20 km, pe malul Mure�ului, de a�ezarea dacic� Apoulon de la Piatra Craivii. In jurul acestui castru., sediul Legiunii a XIII-a Gemina, s-a dezvoltat o nou� a�ezare urban� care poart� mai departe nume dacic —- Apulum, denumire derivat� de la vechiul nume dacic Apoulon pe care cuceritorii au adoptat-o de la popula�ia autohton� dacic� pe ale c�ror p�m�nturi se a�ezaser�. Continuitatea centrului urban dacic Apoulon �n marele ora� daco-roman Apulum este evident� p�n� �i �n lingvistic� si toponimie.

"