Săpăturile �n situl de la Tărtăria au fost reluate anul acesta după 21 ani. Arheologii speră să găsesască aici c�t mai multe mărturii materiale ale aşezărilor omeneşti dat�nd din epoca preistorică şi vor să realizeze un parc arheologic. După 21 ani de pauză arheologii au re�nceput săpăturile �n situl de la Tărtăria unde pe perioada comunistă s-au făcut o serie de săpături care au scos la lumină aşezări umane care au aparţinut mai multor culturi din milenile V, VI şi III �.Hr.

"Săpăturile din acest an au avut rolul de a ne racorda la stratigrafia cercetării din 1989", a spus arheologul Muzeului Naţional al Unirii din Alba Iulia, Cristinel F�nt�neanu. Terenurile unde s-au desfăşurat aceste săpături de-a lungul timpului aparţin localnicilor. "Este posibil ca �n viitor terenul acesta de 2,78 hectare să fie răscumpărat, iar aici să fie realizat un parc arheologic", a precizat arheologul. Decopertarea unui nivel de locuire Anul acesta săpăturile au �nceput pe 23 august şi au durat două săptăm�ni, scopul primei campanii fiind acela de racordare la vechile săpături. Iniţiativa aparţine Muzeului Naţional Brukenthal Sibiu şi Muzeului Naţional al Unirii Alba Iulia. Colectivul de cercetare este condus de către profesorul universitar doctor Sabin Adrian Luca, directorul muzeului din Sibiu. "Tărtăria este una dintre cele mai complexe şi importante aşezări preistorice. Anul acesta am săpat pe o suprafaţă de 16/8 metri unde am reuşit decopertarea unui nivel de locuinţe aparţin�nd culturii Petreşti", a spus arheologul muzeului albaiulian. Cercetătorii au scos la lumină, după 21 ani, locuinţe, vetre, r�şniţe, gropi de provizii şi menajere. �n următorii ani cercetările se vor extinde pe o arie mai mare pentru ca ulterior aici să fie reconstituit un sat preistoric. "�n următorii ani campaniile de săpături, cel mai probabil, vor dura şi ele mai mult. Săpăturile se vor extinde pe tot terenul de 2,78 hectare �n ideea �n care acesta ar putea fi răscumpărat cu premisele realizării unei rezervaţii arheologice. Din vechile cercetări arheologii au certitudinea că aici există materiale arheologice aparţin�nd unor culturi preistorice cum sunt: cultura Coţofeni, Basarabi sau Petreşti. Tăbliţele de lut de la Tărtăria Tărtăria este renumită pentru săpăturile realizate aici �n anul 1961 de un arheolog clujean, care aveau să scoată la lumină nişte �nscrisuri care bulversau lumea. Nicolae Vlassa a găsit �n situl de la Tărtăria, trei tăbliţe de lut, cu semne care scoteau la iveală cea mai veche scriere a umanităţii, pe care specialiştii au datat-o �n mileniul al V-lea �.Hr., cu o mie de ani mai devreme dec�t scrierea sumeriană. Descoperirea lui Vlassa a st�rnit controverse puternice �ntre arheologii din Rom�nia şi din lume. Sursa: Adevarul.ro"