Cronologia cercet�rilor efectuate �n zona Mun�ilor Or�tiei asupra cet��ilor dacice

Localizare:
Jude�ele Hunedoara �i Alba, provincia istoric� Transilvania.
Denumire:
Cet��ile dacice din mun�ii Or�tie
1. Sarmizegetusa Regia - capitala regatului dac - sat Gr�di�tea de Munte, comuna Or�tioara de Sus, jude�ul Hunedoara (cunoscut� �n literatura de specialitate �i sub denumirile de Gr�di�tea Muncelului sau Sarmizegetusa Regia).
2. Cetatea dacic� de la Coste�ti - “Cet��uie” - sat Coste�ti, comuna Or�tioara de Sus, jude�ul Hunedoara.
3. Cetatea dacic� de la Coste�ti - “Blidaru” - sat Coste�ti, comuna Or�tioara de Sus, jude�ul Hunedoara.
4. Cetatea dacic� de la Luncani - “Piatra Ro�ie” - sat Luncani, comuna Bosorod, jude�ul Hunedoara.
5. Cetatea dacic� de la B�ni�a - sat B�ni�a, comuna suburban� B�ni�a, municipiul Petro�ani, jude�ul Hunedoara.
6. Cetatea dacic� de la C�p�lna - sat C�p�lna, comuna S�sciori, jude�ul Alba.

Localizare pe hart� �i indicarea coordonatelor geografice ale perimetrului cet��ilor dacice.

* Cet��ile dacice se g�sesc �n zona de sud-vest a Transilvaniei, �n zona mun�ilor �ureanu (sau Or�tiei).

* Coordonate geografice: 45�27’ - 45�49’ latitudine Nord; 23�09’ - 29�31’ longitudine Est.

�inutul capitalei regatului dac, cu a�ez�rile �i fortifica�iile sale, se afl� situat pe versantul nordic al Carpa�ilor Meridionali, �n aripa de vest a Mun�ilor �ureanului, unde vestigiile dacice sunt r�sp�ndite pe aproximativ 200 km2. Zona aceasta mai restr�ns�, care abund� �n urme arheologice, poart� �n literatura arheologic� numele de Mun�ii Or�tiei. Principala sa caracteristic� este determinat� de relieful �nalt, cu v�rfuri de peste 1900 m, de unde �n�l�imile coboar� �n trepte spre est, sud, vest �i nord. Chiar cele mai �nalte v�rfuri sunt aplatizate, iar culmile care se desprind din zona alpin� sunt prelungi, cu spin�ri late �i pante domoale.

Numeroase sunt izvoarele, majoritatea ivite la limita inferioar� a zonei alpine �i toate alimenteaz� principalele cursuri de ap� care despic� Mun�ii �ureanului pentru a spori debitul Jiului �i mai ales al Mure�ului. Marea majoritate a a�ez�rilor �i a fortifica�iilor dacice se �n�iruie de o parte �i de alta a Apei Ora�ului, afluent de st�nga al Mure�ului, iar Sarmizegetusa Regia se afl� l�ng� �i �n dreapta ob�r�iei r�ului.

Mun�ilor �ureanului le este caracteristic climatul montan cu zonele sale etajate, a mun�ilor �nal�i �i mijlocii, ceea ce explic� num�rul mare al zilelor de �nghe� �i persisten�a z�pezii pe, sol de la peste trei p�n� la dou� luni.

Mun�ilor �ureanului le este caracteristic climatul montan cu zonele sale etajate, a mun�ilor �nal�i �i mijlocii, ceea ce explic� num�rul mare al zilelor de �nghe� �i persisten�a z�pezii pe, sol de la peste trei p�n� la dou� luni.

�ntre minereurile existente sunt de men�ionat �n primul r�nd cele feroase (exploatate �n nu mai pu�in de �apte locuri), de plumb, cupru, zinc �i mangan, iar �n vecin�tate, la nord �i peste Mure� acelea din Carpa�ii Metaliferi boga�i �n aur, argint, cupru �i plumb.

�n mun�ii �ureanului predomin� �isturile cristaline, dificil de fasonat sau friabile, iar cu excep�ia cet��ii de la Luncani - Piatra Ro�ie �i a fortifica�iei liniare de la Cioclovina - Ponorici �n toate celelalte locuri unde sunt amplasate �nt�riturile dacice se afl� mica�ist, care devine f�r�micios �n contact cu agen�ii atmosferici. Din aceast� pricin� calcarul pentru construc�iile din zona Sarmizegetusei a fost exploatat �i adus, cale de zeci de kilometri, de pe Dealul M�gura situat la est de C�lan, iar andezitul din cariera de la Bejan, l�ng� Deva.

Raritatea crestelor priporoase �i culmile prelungi cu sui�uri �i cobor�uri �n pant� domoal� au �nlesnit �n toate vremurile circula�ia �n masivul �ureanului, unde se poate umbla de la un munte la altul, chiar cu atelaje, f�r� impedimente deosebite. Principalele drumuri naturale, cu o mul�ime de ramifica�ii, porneau dinspre sud str�b�t�nd lan�ul muntos prin pasurile Urdele �i Vulcan dinspre sud - vest �i vest din bazinul Streiului pe la Cioclovina �i pe Valea Bo�orodului - Piatra Ro�ie, dinspre nord din valea Mure�ului �n amonte pe Apa Ora�ului, dinspre nord - est pe valea Sibi�elului �i de la Cugir, iar dinspre est din valea Sebe�ului. Cel mai lesnicios drum era acela care pornea de la Mure� spre sud, pe unde a atacat grosul armatei lui Traian.

1).Primele �tiri despre cet��ile dacice (sec. XVI - �nceputul sec. XIX)


* 1540 / 1551 - potrivit relat�rilor lui Wolfgang Lazius, ni�te ��rani au g�sit �n apele r�ului Strei, �n zona localit��ii S�nt�m�rie Orlea, �n apropierea ora�ului Ha�eg, un tezaur de 40.000 de monede cu efigia regelui Lysimachos; tezaurul ar fi intrat ini�ial �n posesia cardinalului Giorgio Martinuzzi, primul cancelar al principatului Transilvaniei, iar mai apoi o parte (cca. 10.000 de monede) ar fi fost trimis� de c�tre generalul imperial Giovanni Castaldo pentru colec�ia imperial� de la Viena. Cu aceea�i ocazie ar fi fost descoperite �i dou� statuete de aur, oferite de asemenea �mp�ratului Carol al V-lea, dar despre care ulterior nu mai exist� nici o �tire.
* 1575 - �n cronica lui G�sp�r Heltai - Chronica az magyarocnak dolgairol - exist� men�iunea c�: “... nu departe de Or�tie �i acolo se afla �n munte un ora� frumos, ale c�rui fundamente se mai p�streaz� toate. Incinta acestui ora� era �i ea din piatr� cioplit� ...”.
* mijlocul sec. XVII (1639 - 1686) - m�rturii ale cronicarului sas Mathias Miles, asupra aceleia�i descoperiri fabuloase de la mijlocul secolului al XVI-lea, precizau c� ar fi fost vorba doar despre 20.000 de monede de aur.
* a doua jum�tate a sec. XVII - �nceputul sec. XVIII (1663 - 1732) - informa�ii despre tezaurul din apele r�ului Strei apar �n cunoscuta lucrare a lui S. K�les�ri - Auraria Romano-Dacica; �n aceast� versiune, tezaurul ar fi fost descoperit �n anul 1545, o parte a sa fiind trimis� de c�tre cardinalul Giorgio Martinuzzi �mp�ratului Ferdinand I, iar o alt� parte ajung�nd �n proprietatea principelui Ioan Sigismund.
* 1785 - ��ranul David Albu din Chitid (ora�ul C�lan) �i poveste�te preotului Dumitru Cerbiceanu, c�-n anul precedente avusese un vis �n care la Gr�di�te ap�reau comori. Toponimele precum “Gr�di�te”, “Cet��uie”, “Cet��uia �nalt�”, “Blidaru”, “Cetatea Bolii”, “Piatra Ro�ie”, cunoscute cu certitudine din secolul al XVIII-lea, dovedesc c� legendele despre comori fabuloase �n zona mun�ilor Or�tiei fr�m�ntau de mul�i ani imagina�ia localnicilor.
* 1787 - preotul Dumitru Cerbiceanu, �mpreun� cu o seam� de cunoscu�i, urc� la ruinele de la Gr�di�te, cu speran�a c� va g�si comorile ce se ar�taser� �n visele lui David Albu. Din relat�rile preotului, se cunoa�te ast�zi, c� atunci nu au fost descoperi�i dec�t “... ni�te st�lpi rotunzi de piatr� ... “ sau “... butoaie de piatr� ...”, precum �i “... ni�te vechituri �ntr-o ascunz�toare �i multe figuri, un c�ine ce p�rea dul�u cu gura deschis� ...”.
* 1802 - la �nceputul lunii septembrie - a�a cum va consemna mai t�rziu ancheta oficial� - doi b�ie�i, unul dintre ei fiu al iobagului Arimie Popa, din satul V�lcelele Bune, p�sc�nd porcii pe �n�l�imea “Ceata” [zis� ast�zi a Com�rnicelului, com. Or�tioara de Sus, sat Gr�di�tea de Munte (Muncelului)], pe locul numit la “Dealul Anine�ului”, au descoperit un tezaur de monede de aur (peste 500 de monede) Lysimachos.
* 1803 prim�vara - zvonurile despre descoperirea tezaurului �n toamna anului trecut, declan�eaz� o febril� c�utare de comori pe �n�l�imea “Ceata” de c�tre ��ranii din Ocoli�ul Mic.
* 1803 iunie - �nceperea unei anchete oficiale de c�tre Paul T�r�k, procuratorul domeniului fiscal Hunedoara, �n leg�tur� cu descoperirile de monede de aur. �n ciuda acesteia, tat�l celui de-al doilea b�iat, porne�te �i el �n c�utarea comorilor �i dup� toate probabilit��ile, g�se�te �n zona proriu-zis� a Gr�di�tei Muncelului (dup� identific�rile actuale �n zona teraselor IX sau X de la Sarmizegetusa Regia), �i nu pe �n�l�imea “Ceata”, un nou tezaur con�in�nd cca. 450 de monede de tip Koson. Vestea despre descoperirea noului tezaur se r�sp�nde�te cu repeziciune �n toat� zona, astfel c� o m�rturie din epoc� consemneaz�: “... locuitorii din aproape toat� regiunea au alergat pe munte s� caute aur”, “... era o mul�ime mai mare poate dec�t �ase sate laolalt� �i to�i c�utau bani”.
* 1803 iulie - redactarea unui raport de c�tre Paul T�r�k, care semnaleaz� pentru prima dat� importan�a istoric� a ruinelor de la Gr�di�tea de Munte, necesitatea de a fi �ntreprinse �n zon� cercet�ri arheologice, dar propune �i instituirea unei paze militare care s� �mpiedice extinderea c�ut�rilor de comori de c�tre ��rani. �n urma acestui raport, Bernand Aigler, supraveghetor de min�, �i Iosif Bodoki, inspectorul hutei fiscului din Sibi�el, �ncep la 21 iulie, primele s�p�turi sistematice �n perimetrul ruinelor antice de la Sarmizegetusa Regia (dup� identific�rile actuale �n zona teraselor IV �i XI), cu scopul de a clarifica natura ruinelor, pentru a se putea decide dac� merit� sau nu s� se cheltuiasc� bani pentru continuarea s�p�turilor.
* 1803 august / septembrie - nou raport redactat de c�tre Paul T�r�k, cu o ampl� descriere a ruinelor de la Gr�di�tea Muncelului, precum �i a altor vestigii de pe v�rfurile “Fe�ele Albe”, “Muchea”, “La V�rtoape”, “Sub Cununi”, “Blidaru”, precum �i din alte puncte de pe Apa Gr�di�tei, platoul Luncanilor (Cetatea de la Piatra Ro�ie). Documentul mai propunea �ntocmirea unei h�r�i detaliate a ruinelor de la Gr�di�te, organizarea �n continuare a s�p�turilor, t�ierea p�durii �n zona respectiv� pentru o mai bun� desf�urare a cercet�rilor, paza ruinelor �mpotriva c�ut�torilor de comori prin p�durari ai ocolului silvic.

* 1804 prim�vara / vara - descoperirea unui nou tezaur de monede de aur Koson (987 de piese), �n zona Gr�di�tea. Acest fapt determin� reluarea, �n vara acelui an, a s�p�turilor sistematice, sub conducerea lui Iosif Molitor, intendent pensionar de min�. Probabil numirea unui alt comisar al Tezaurariatului Cameral �n locul lui Paul T�r�k, precum �i descoperirea unui nou tezaur de monede de aur de c�tre c�ut�torii de comori au determinat ca ideea unor s�p�turi sistematice conduse de c�tre Tezaurariatului Cameral s� fie abandonat� �n favoarea celei prin care c�ut�torii de comori particulari urmau s�-�i desf�oare activitatea �n zon�, prin acordarea unei autoriza�ii pentru s�p�turi de c�tre Tezaurariat. Decizia acestuia a fost aprobat� de Curtea aulic� de la Viena, care a dispus �ncheierea s�p�turilor efectuate pe cheltuiala fiscului.
* 1805 - maiorul de geniu M. Pechy de P�ch�jfalu, �n calitate de director al serviciului de fortifica�ii, cunoscut �ns� �i drept cel mai bun arhitect neoclasic al Transilvaniei, viziteaz� ruinele de la Gr�di�te �i �ntocme�te un nou raport c�tre superiorii s�i. Principalele date ale acestui document sunt urm�toarele: fortifica�iile din zona Gr�di�te aveau caractersitici de a�ezare urban�, o descriere a sanctaurului circular, a zidului de incint� �i a apeductului, precum �i a ruinelor termelor romane de la sud de cetate, propunerea de a identifica ruinele de aici cu antica localitate Acquae, dup� datele furnizate de Claudios Ptolemaios. �n urma acestui raport, maiorul Pechy a fost considerat o bun� perioad� de timp, �n literatura de specialitate drept ini�iatorul cercet�rilor sistematice de la Gr�di�tea Muncelului, �n dauna lui T�r�k, Aigler, Bodoki �i Molitor.

Bibliografie:
1. C. Daicoviciu, Al. Ferenczi, A�ez�rile dacice din Mun�ii Or�tiei, Bucure�ti, 1951, p. 67 - 116.
2. S. Jak�, Cercet�rile arheologicve la cetatea Gr�di�tea Muncelului �n anii 1803 - 1804 (Contribu�ii la istoria arheologiei din �ara noastr�), ActaMN, III, 1966, p. 103 - 120.
3. S. Jak�, Date privitoare la cercet�rile arheologice de la Gr�di�tea Muncelului �n anii 1803 - 1804, ActaMN, V, 1968, p. 433 - 443.
4. S. Jak�, Date privitoare la cercet�rile arheologice de la Gr�di�tea Muncelului �n anii 1803 - 1804 (II), ActaMN, VIII, 1971, p. 434 - 455.
5. S. Jak�, Date privitoare la cercet�rile arheologice de la Gr�di�tea Muncelului �n anii 1803 - 1804 (III), ActaMN, IX, 1972, p. 587 - 602.
6. S. Jak�, Date privitoare la cercet�rile arheologice de la Gr�di�tea Muncelului �n anii 1803 - 1804 (IV), ActaMN, X, 1973, p. 615 - 640.
7. H. Daicoviciu, �t. Ferenczi, I. Glodariu, Cet��i �i a�ez�ri dacice �n sud-vestul Transilvaniei, Ed. �tiin�ific� �i Enciclopedic�, Bucure�ti, 1989, p. 121 - 132.

2).Cercet�rile dintre anii 1806 - 1914

* primul deceniu al sec. XIX - amatorii de antichit��i din Transilvania se dedic� �n special studiului monedelor de aur descoperite p�n� atunci la Gr�di�tea Muncelului, problema unor noi s�p�turi �n zon� r�m�n�nd �ntr-un plan secundar. Astfel la �nceputul acestui secol sunt publicate de c�tre Fr. Xav. Hene, J. C. Eder �i M. Kenderesi o serie de articole dedicate acestei chestiuni.
* 1838 - M. J. Ackner, pasionat cercet�tor de topografie arheologic�, viziteaz� ruinele de la Gr�di�tea de Munte, afirm�nd r�spicat c�: “... �n nici un caz nu pot fi de origine roman�”. De asemenea, el va vizita cu acela�i prilej �i ruinele cet��ii de la Piatra Ro�ie.
* 1844 - Andr�s Fodor, medicul �ef al comitatului Hunedoara, �ntreprinde s�p�turi de mic� amploare la baia roman� situat� la sud de cetatea mare de la Gr�di�tea Muncelului.
* 1847 - a doua vizit� a lui M. J. Ackner, �nso�it de A. Fodor �i J. F. Neigebaur, �n zona cet��ilor dacice din zona Mun�ilor Or�tie. Cu acest prilej sunt descrise: zidul de incint� �i zona sacr� de la Sarmizegetusa Regia, o serie de vestigii antice de la Meleia, �esul Plopilor, V�rtoape, Sub Cununi, Culmea Anine�ului, precum �i zidurile antice de piatr� fasonat� de la B�ni�a �i urmele castrului roman de mar� de la V�rfu lui P�tru.�i ace�tia vor afirma originea preroman� a construc�iilor din zona amintit�, opinie �mp�rt�it� mai apoi �i de c�tre C. Goo�.
* a doua jum�tate a sec. XIX - G. T�gl�s public� o serie de studii dedicate vestigiilor din zona Mun�ilor Or�tie. Astfel el considera c� cetatea cea mare de la Gr�di�tea de Munte a fost ultimul loc de refugiu al lui Decebal �nainte de cucerirea roman�, ea fiind �n acela�i timp ap�rat� de sistemul de fortifica�ii constituit de cet��ile de la Cugir, Piatra Ro�ie, Ponorici �i Coste�ti.
* 1910 - Comisiunea Monumentelor Arheologice din Budapesta organizeaz� perieghez� oficial� condus� de G�bor Fin�ly �n zona cet��ilor de la Gr�di�tea de Munte, �n vederea �nceperii unor noi s�p�turi sistematice �n acest perimetru. �n urma acestei vizite �n teren, el va afirma c� at�t cetatea de la Gr�di�tea de Munte, c�t �i cele de la Coste�ti �i Piatra Ro�ie dateaz� din perioada premerg�toare cuceririi romane. De asemenea, G. Fin�ly va vizita �i cele dou� castre de mar� de pe v�rful Com�rnicelul. Studiind o serie de h�r�i militare el va afirma c� sistemul de fortifica�ii din aceast� zon� are drept centru cetatea de la Gr�di�tea Muncelului, care de altfel prezint� �i esen�iale caracteristici oppidane. �n urma acestei vizite, o comisie format� din G. Fin�ly, B. Kuzsinszky �i N. L�ng, propune �i reu�e�te s� declare, prin Ministerul Agriculturii din Austro-Ungaria, c� perimetrul capitalei de la Sarmizegetusa Regia, cu un perimetru de cca. 591 iug�re de p�dure secular� (= ...) este monument al naturii.
* 1913, 26 octombrie - “Societatea istoric�, arheologic� �i de �tiin�e naturale a comitatului Hunedoara” �nainteaz� un memoriu Inspectoratului general al Muzeelor �i Bibliotecilor, prilej cu care era prezentat �i un plan de perspectiv� referitor la cercet�ri viitoare cu caracter arheologic, istoric, etnografic, botanic, zoologic, geologic �i mineralogic. �n acest context erau prev�zute �i: cercetarea �i dezvelirea vestigiilor dacice �i romane din zona Gr�di�tea Muncelului, determinarea traseelor de mar� ale trupelor romane pe parcursul celor dou� r�zboaie dacice, �n zona mun�ilor Or�tie; cercetarea castrelor romane din v�ile Sibi�elului Vechi, Beriului, Apei Gr�di�tei �i Streiului.


* 1913 - G. A. T. Davies viziteaz� castrele romane de pe V�rfu lui P�tru �i Com�rnicel �i face o serie de cercet�ri de topografie arheologic�, �n vederea studierii spa�iului geografic �n care se desf�uraser� cele dou� r�zboaie daco-romane.

Bibliografie:
1. C. Daicoviciu, Al. Ferenczi, A�ez�rile dacice din Mun�ii Or�tiei, Bucure�ti, 1951, p. 67 - 116.
2. H. Daicoviciu, �t. Ferenczi, I. Glodariu, Cet��i �i a�ez�ri dacice �n sud-vestul Transilvaniei, Ed. �tiin�ific� �i Enciclopedic�, Bucure�ti, 1989, p. 132 - 137.

3).Cercet�rile dintre anii 1921 - 1944

* 1921 - la �ndemnul �i cu sprijinul lui Vasile P�rvan, sec�iunea arheologic� a Institutului de Antichit��i clasice a Universit��ii din Cluj �i sec�ia pentru Transilvania a Comisiunii Monumentelor Istorice (�n fiin�at� �n martie 1921, ca urmare a Legii pentru conservarea �i restaurarea monumentelor istorice din 28 iulie 1919), organizeaz� prima campanie de cerect�ri topografice arheologice �n zona mun�ilor Or�tie sub coordonarea prof. D. M. Teodorescu. Obiectivul acesteia era: “... cercetarea am�nun�it� �n vederea unor viitoare explor�ri arheologice intensive, a importantelor �i p�n� la un punct enigmaticelor ruine de a�ez�ri �i �nt�rituri antice de pe culmile mun�ilor din partea de sud a jude�ului Hunedoara...”. Cu acest prilej au fost vizitate ruinele de la Coste�ti - “Cet��uia”, Blidaru, Gr�di�tea Muncelului, Fe�ele Albe, Luncani - “Piatra Ro�ie” �i a fost efectuat un mic sondaj la “troianul” de la Cioclovina - Ponor�ci. �n urma acestei campanii, D. M. Teodorescu va distinge trei grupuri �n cadrul sistemului de fortifica�ii din zona mun�ilor Or�tiei, respectiv: grupul Coste�ti - cel mai dinspre nord, grupul Gr�di�tea Muncelului spre sud-est �i grupul Luncani, spre vest.
* 1924 - D. M. Teodorescu �ncepe primele cercet�ri arheologice sistematice la Gr�di�tea Muncelului (Sarmizegetusa Regia) �i Coste�ti - “Cet��uia”, fiind vizitat �n cursul s�p�turilor de c�tre Vasile P�rvan. Aceste cercet�ri din perioada interbelic� se vor desf�ura cu sprijinul �i sub patronajul Comisiunii Monumentelor Istorice - sec�iunea pentru Transilvania. Aceste prime cercet�ri de la Coste�ti, au continuat p�n� �n anii 1928 - 1929, din colectiv f�c�nd parte Al. Ferenczi, �i mai apoi O. Floca. Cu acest prilej au fost identificate �i vestigiile celeilalte cet��i dacice de pe raza satului Coste�ti, respectiv cea de pe �n�l�imea Blidaru, �i au fost propuse primele m�suri de conservare a vestigiilor celor dou� cet��i.
* 1926 - D. M. Teodorescu coordoneaz� o scurt� campanie de cerect�ri la Gr�di�tea Muncelului, prilej cu care este sec�ionat marele sanctuar circular.
* 1928 - tot sub auspiciile Comisiunii Monumentelor Istorice, sunt ini�iate primele cercet�ri sistematice �n cetatea dacic� de la C�p�lna, din colectivuul de cercetare f�c�nd parte C. Daicoviciu, Al. Ferenczi, M. Macrea �i I. Berciu. �n acela�i an sunt f�cute primele demersuri pentru efectuarea ridic�rii topografice a zonei mun�ilor Or�tiei de c�tre Serviciul Militar Geografic al Armatei.

* 1930 - 1940 - memorii adresate de arheologii clasici�ti clujeni - printre care �i amintim pe D. M. Teodorescu, C. Daicoviciu, Th. Naum - Ministerului Educa�iei Na�ionale, pentru a determina implicarea financiar� a Universit��ii din Cluj �n amplu program de cercet�ri arheologice sistematice �n zona mun�ilor Or�tie, ini�iat �n deceniul trecut de Vasile P�rvan.
* 1939 - 1940 - noi campanii de s�p�turi �n cetatea dacic� de la C�p�lna, din colectiv f�c�nd parte C. Daicoviciu, Al. Ferenczi, M. Macrea �i I. Berciu.
* 1942 - 1943 - Universitatea din Cluj �ncepe s� fina�eze o serie de cercet�ri la cet��ile dacice din Transilvania (printre care cele de la Coste�ti �i Gr�di�tea Muncelului). Astfel �n 1943, C. Daicoviciu, �mpreun� cu O. Floca, va cerceta aproape �n totalitate cetatea de la Coste�ti, beneficiind �ns� de fonduri substan�iale din partea Comisiunii Monumentelor Istorice.
* 1944 - 1947 - continu� - sub conducerea lui C. Daicoviciu - cercet�rile de la Coste�ti (dezvelit� astfel integral), concomitent cu un studiu topografic de detaliu al vestigiilor antice din zona mun�ilor Or�tiei, din colectivul de cercetare f�c�nd parte M. Macrea, I. I. Russu, K. Horedt, I. Berciu.

Bibliografie:
1. C. Daicoviciu, Al. Ferenczi, A�ez�rile dacice din Mun�ii Or�tiei, Bucure�ti, 1951, p. 67 - 116.
2. H. Daicoviciu, �t. Ferenczi, I. Glodariu, Cet��i �i a�ez�ri dacice �n sud-vestul Transilvaniei, Ed. �tiin�ific� �i Enciclopedic�, Bucure�ti, 1989, p. 137 - 149.
3. I. Opri�, Unele probleme privind �nceputurile activit��ii Comisiunii Monumentelor Istorice - sec�ia pentru Transilvania, ActaMN, XIV, 1977, p. 547 - 562.
4. I. Opri�, Omisiunea Monumentelor Istorice, Sec�ia pentru Transilvania �i promovarea cercet�rii epocii dacice, ActaMN, XIX, 1982, p. 607 - 616.

Cercet�rile dintre anii 1949 - 1987

Conduc�torii �tiin�ifici ai colectivelor de cercetare din zona cet��ilor dacice din mun�ii Or�tiei:
* 1949 - 1972 - C. Daicoviciu
* 1973 - 1984 - H. Daicoviciu
* 1985 - 2001 - I. Glodariu

5).Cercet�rile dintre anii 1949 - 1959

* 1949 - obiectivele de cercetare din acel an au fost dezvelirea integral� a cet��ii de la Luncani - “Piatra Ro�ie” �i sondarea fortifica�iei dacice de la Cioclovina - Ponorici. Din colectivul de cercetare au f�cut parte: O. Floca, N. Gostar, N. Lascu �i N. Lupu.
* 1950 - au continuat cercet�rile de la Gr�di�tea Muncelului, �n zona zidului de incint� �i a sanctuarelor de pe terasele X �i XI. Din colectivul de cercetare au f�cut parte: O. Floca, �t. Ferenczi, M. Rusu �i E. Chiril�.
* 1951 - date fiind rezultatele campaniei precedente, cercetarea se va concentra tot �n zona Sarmizegetusei Regia, respectiv �n zona sacr�, prilej cu care a fost dezvelit complet marele sanctuar circular, precum �i a altor sanctuare de pe terasele VIII, X �i XI. De asemenea au fost �ntreprinse cercet�ri �n a�ezarea civil�, �n special asupra sistemului de aduc�iune �i canalizare a apei. Din colectivul de cercetare au f�cut parte: O. Floca, �t. Ferenczi, M. Macrea �i E. Chiril�.
* 1952 - cercet�ri s-au desf�urat tot la Gr�di�tea de Munte, viz�nd monumentele din zona sacr�, zidul cet��ii �i interiorul acesteia, terasele cu construc�ii civile - ateliere me�te�ug�re�ti (VIII, X, XI) �i pe�terile din zon�. Din colectivul de cercetare au f�cut parte: O. Floca, �t. Ferenczi, C. S. Nicol�escu - Plop�or, N. Gostar �i D. Radu.
* 1953 - au continuat cercet�rile din a�ezarea civil� �i cetatea de la Sarmizegetusa �i au fost ini�iate cele din cetatea de la Blidaru (unde �n anii 1942 - 1943, C. Daicoviciu efectuate sondaje de mic� amploare). La Gr�di�tea Muncelului s-au f�cut observa�ii asupra zidului de incint� �i asupra zonei din interiorul cet��ii (terasa IV). La Blidaru a fost pus� �n eviden�� existen�a a dou� incinte fortificate, precum �i a cisternei �i a turnului de paz� din “Poiana Per�ii”. Din colectivul de cercetare au f�cut parte: O. Floca, �t. Ferenczi, M. Macrea, N. Gostar.
* 1954 - obiectivele cercet�rii din acest an au fost mai numeroase: cet��ile de la Blidaru, Coste�ti �i Sarmizegetusa Regia �i zona din �mprejurimile acestora. Dintre principalele descoperiri ale campaniei ar fi de amintit: dezvelirea a�a-numitei “terase cu oale pictate”, unde au ap�rut numeroase fragmente de ceramic� dacic� de lux pictat�, vase de sticl� �i unelte de fier, dar �i celebrele fragmente din vasul cu inscrip�ia “DECEBALUS PER SCORILO”, precum �i investigarea “terasei atelier”, unde au fost g�site opt cuptoare pentru redus �i topit minereu. Din colectivul de cercetare au f�cut parte: O. Floca, �t. Ferenczi, M. Rusu, N. Gostar, I. H. Cri�an, A. Bodor �i I. Winkler.


* 1955 - au continuat cercet�rile la Blidaru �i Sarmizegetusa �i au fost efectuate o serie de sondaje pe terasele de pe �n�l�imea Pust�iosu, la confluen�a V�ii Mici cu Apa Gr�di�tei. Din colectivul de cercetare au f�cut parte: O. Floca, �t. Ferenczi, N. Gostar, I. H. Cri�an, A. Bodor, Gh. Cazimir.
* 1956 - au continuat cercet�rile la Blidaru, Sarmizegetusa �i Pust�iosu, au fost reluate cele de la Coste�ti, au �nceput cercet�rile de pe �n�l�imea de la Rudele �i s-au desf�urat numeroase periegheze �n zon�. La Sarmizegetusa au fost investigate zona sacr� - descoperirea sanctuarului patrulater A, pe terasa XI �i zona a�ez�rii civile. La Coste�ti s�p�turile au vizat zonele necercetate anterior de c�tre D. M. Teodorescu. La Rudele a �nceput investigarea celor cinci movile (probabil locuin�e sezoniere) observate aici anterior �i se�ionarea drumului paralel cu axa platoului. Din colectivul de cercetare au f�cut parte: O. Floca, �t. Ferenczi, N. Gostar, I. H. Cri�an, H. Daicoviciu.
* 1957 - cercet�rile din acel an au vizat �n continuare Sarmizegetusa (incinta sacr� �i a�ezarea civil�), cetatea de la Coste�ti, construc�iile sezoniere de la Rudele �i deschiderea cercet�rilor de la Meleia �i Or�tioara de Sus (castrul roman). Din colectivul de cercetare au f�cut parte: O. Floca, �t. Ferenczi, N. Gostar, I. H. Cri�an, H. Daicoviciu.
* 1958 - �n acel an au fost efectuate s�p�turi arheologice �n a�ezarea civil� aferent� cet��ii de la Coste�ti, �n cetatea proriu-zis� de la Coste�ti - “Cet��uie”, la Sarmizegetusa (zona sanctuarului patrulater A, “erasa cu vasul de bronz”, “terasa cu pavaj” �i “terasa cu depozitul de vase”) �i la Meleia (unde au fost identificate opt terase antropice). Din colectivul de cercetare au f�cut parte: O. Floca, I. H. Cri�an, H. Daicoviciu, A. Palk�, N. Vlassa, Gh. Cazimir.
* 1959 - s�p�turile acelui an s-au concentrat la Blidaru (investigarea turnurilor de paz� 2, 3, 5 �i 6, zona cisternei extramuros) �i �n �mprejurimile sale, la Sarmizegetusa (dezvelirea par�ial� a altarului de sacrificii de andezit, cunoscut mai apoi drept “soarele de andezit”), la Meleia, completate fiind de obi�nuitele periegheze. Din colectivul de cercetare au f�cut parte: �t. Ferenczi, H. Daicoviciu, N. Vlassa.

Bibliografie:
1. H. Daicoviciu, �t. Ferenczi, I. Glodariu, Cet��i �i a�ez�ri dacice �n sud-vestul Transilvaniei, Ed. �tiin�ific� �i Enciclopedic�, Bucure�ti, 1989, p. 149 - 159.
2. C. Daicoviciu �i colab, SCIV, I, 1, 1950, p. 137 - 148.
3. C. Daicoviciu �i colab, SCIV, II, 1, 1951, p. 95 - 126.
4. C. Daicoviciu �i colab, SCIV, III, 3, 1952, p. 281 - 310.
5. C. Daicoviciu �i colab, SCIV, IV, 1-2, 1953, p. 153 - 219.
6. C. Daicoviciu �i colab, SCIV, V, 1-2, 1954, p. 123 - 159.
7. C. Daicoviciu �i colab, SCIV, VI, 1-2, 1955, p. 195 - 238.
8. C. Daicoviciu �i colab, Materiale, III, 1957, p. 255 - 277.
9. C. Daicoviciu �i colab, Materiale, V, 1959, p. 379 - 401.
10. C. Daicoviciu �i colab, Materiale, VI, 1959, p. 331 - 358.
11. C. Daicoviciu �i colab, Materiale, VII, 1961, p. 301 - 320.
12. C. Daicoviciu �i colab, Materiale, VIII, 1962, p. 463 - 476.

6).Cercet�rile dintre anii 1960 - 1969


* 1960 - campania de cercet�ri diin acest an a fost una de scurt� durat�, ea concentr�ndu-se doar asupra vestigiilor de la Sarmizegetusa, �n special asupra “soarelui de andezit”, �i a unor construc�ii romane din apropierea termelor. Din colectivul de cercetare au f�cut parte: �t. Ferenczi, I. H. Cri�an.
* 1961 - cerect�rile din acest an au vizat a�ezarea civil� de la Coste�ti �i cetatea de la Blidaru, concomitent cu o serie ampl� de periegheze.
* 1962 - s�p�turile arheologice s-au concentrat �n special asupra vestigiilor de la Sarmizegetusa (zidul de incint� de la poarta de vest, sanctuarele de pe terasele X �i XI), precum �i unele de mai mic� amploare �n zona satului Coste�ti. Din colectivul de cercetare au f�cut parte: �t. Ferenczi, I. H. Cri�an, N. Vlassa.
* 1963 - �n acel an cerect�rile s-au concentrat doar asupra cet��ii de la Sarmizegetusa (degajarea zidului de incint� de la por�ile de sud, est �i vest) �i �n special asupra sanctuarului patrulater de calcar din apropierea sanctuarului A �i a unor elemente de canalizare roman� din zona acestuia. Din colectivul de cercetare au f�cut parte: �t. Ferenczi, I. H. Cri�an, I. Glodariu, G. Ferenczi.
* 1964 - s�p�turile din aceast� campanie au vizat turnurile din Poiana Per�ii �i Poiana Chi�etoarei, din apropierea cet��ii de la Blidaru, precum �i castrul roman de la Or�tioara de Sus. Din colectivul de cercetare au f�cut parte: �t. Ferenczi, I. Glodariu, H. Daicoviciu.
* 1965 - cercet�rile s-au desf�urat la Coste�ti (�n a�ezarea civil� aferent� cet��ii), Sarmizegetusa (degajarea �i consolidarea zidului cet��ii, prilej cu care au fost decsoprite noi blocuri de calcar cu litere grece�ti, provenite tot din incinta sacr�) �i Fe�ele Albe (s�p�turi de amploare pe terasele antropogene de pe aceast� �n�l�ime). Din colectivul de cercetare au f�cut parte: �t. Ferenczi, I. H. Cri�an, I. Glodariu, H. Daicoviciu, V. Vasiliev.
* 1966 - �n acest an cercet�rile s-au desf�urat la Sarmizegetusa (identificarea traseului zidului de incint� pe tronsoanele de pe terasele VIII, IX �i X, precum �i dezvelirea zidului de sus�inere a terasei a XI-a) �i la Fe�ele Albe (cercetarea locuin�ei poligonale de pe “�esul lui Br�nz�”). Din colectivul de cercetare au f�cut parte: �t. Ferenczi, I. H. Cri�an, I. Glodariu, H. Daicoviciu, V. Vasiliev.
* 1967 - s�p�turile arheologice din acest an s-au concentrat doar la Fe�ele Albe (zidurile de sus�inere ale teraselor, cercetarea locuin�ei poligonale, studiul celor trei nivele de locuire). Din colectivul de cercetare au f�cut parte: I. Glodariu, H. Daicoviciu.
* 1968 - s�p�turile arheologice din acest an s-au concentrat doar la Fe�ele Albe (dezvelirea integral� a locuin�ei poligonale, continuarea investig�rii zidurilor de sus�inere ale teraselor, studiul sanctuarului). Din colectivul de cercetare au f�cut parte: I. Glodariu, H. Daicoviciu.
* 1969 - cercet�rile arheologice au vizat �n acea campanie obiectivele de la Coste�ti (cercetarea valului de p�m�nt) �i Fe�ele Albe (traseul zidurilor de sus�inere a teraselor �i investigarea locuin�elor sitaute la sud-vest de sanctuar). Din colectivul de cercetare au f�cut parte: �t. Ferenczi, I. H. Cri�an, I. Glodariu, H. Daicoviciu, T. Soroceanu, I. Piso, Gh. Lazin.

Bibliografie:
1. H. Daicoviciu, �t. Ferenczi, I. Glodariu, Cet��i �i a�ez�ri dacice �n sud-vestul Transilvaniei, Ed. �tiin�ific� �i Enciclopedic�, Bucure�ti, 1989, p. 159 - 164.
2. I. H. Cri�an, �t. Ferenczi, N. Vlassa, Materiale, X, 1973, p. 62 - 68.
3. �t. Ferenczi, Materiale, X, 1973, p. 73 - 74.
4. H. Daicoviciu, I. Glodariu, Materiale, X, 1973, p. 78 - 81.
5. H. Daicoviciu, Apulum, 1971, p. 257 - 262.
6. H. Daicoviciu, I. Glodariu, ActaMN, VI, 1969, p. 465 - 473.
7. I. Glodariu, Arhitectura dacilor, Cluj-Napoca, 1983, passim.

7).Cercet�rile dintre anii 1970 - 1979

* 1970 - cercet�rile au vizat tot a�ezarea de la Fe�ele Albe, respectiv sistemele de construc�ie a teraselor �i Meleia, unde a fost s�pat� o nou� movil�. Din colectivul de cercetare au f�cut parte: I. Glodariu, H. Daicoviciu, T. Soroceanu, Al. Vulpe, M. B�rbulescu.
* 1971 - datorit� descoperirii �nt�mpl�toare la Sarmizegetusa, �n prim�vara acelui an, a unor unelte dacice de f�ur�rie, pe terasa de la est de incinta sacr�, �n locul numit “C�pr�rea�a”, cercet�rile sistematice s-au concentrat �n acel punct, fiind descoperit un mare atelier me�te�ug�resc. De asemenea au continuat cercet�rile la Fe�ele Albe, �n nivelele de locuire de pe terasele �nconjur�toare �i a fost efectuat� o periegehz� �n zona satului Cucui�. Din colectivul de cercetare au f�cut parte: I. Glodariu, H. Daicoviciu, I. Piso, M. B�rbulescu.
* 1972 - �n camapania din acel an au fost continuate cerect�rile de la Fe�ele Albe �i Meleia �i au fost f�cute noi periegheze la Cucui�. Din colectivul de cercetare au f�cut parte: I. Glodariu, H. Daicoviciu, I. Piso, M. B�rbulescu.
* 1973 - s�p�turile arheologice din acel an au vizat c�teva terase de la Fe�ele Albe �i au fost f�cute c�teva sondaje la cap�tul de jos al piciorului Muncelului pe care se afl� cetatea de la Sarmizegetusa Regia. Din colectivul de cercetare au f�cut parte: I. Glodariu, A. Rusu, E. Iaroslavschi, M. B�rbulescu.
* 1974 - campania din acel an a avut �n vedere doar vestigiile de la Sramizegetusa, respectiv �n incinta sacr� s-au reluat cerect�rile la zidul de sus�inere al terasei a XI-a �i a putut fi observat� existen�a unui nou turn de paz�, patrulatre, �n acel perimetru, iar �n a�ezarea civil� cerect�rile s-au concentrat �n zona “terasei cu gr�u”. Din colectivul de cercetare au f�cut parte: I. Glodariu, E. Iaroslavschi.
* 1975 - cerect�rile din acel an au fost efectuate doar pe raza satului Coste�ti, �n locurile numite “Putinei”, “P�rul”, “�n N�p�r�i” �i “La Cur�i”. Cu excep�ia ultimului sondaj, care a relevat existen�a unei locuin�e dacice �n acel punct, �n rest au fost descoperite doar materiale arheologice sporadice. Din colectivul de cercetare au f�cut parte: I. Glodariu, E. Iaroslavschi, A. Rusu.

* 1976 - �n acel an cercet�rile au vizat zona incintei sacre (terasele IX �i X) �i a a�ez�rii civile de la Sarmizegetusa (locuin�a de pe terasa de sub baia roman�). Din colectivul de cercetare au f�cut parte: I. Glodariu, E. Iaroslavschi, �t. Ferenczi.
* 1977 - s�p�turile din acea campanie au fost efectuate doar �n incinta cet��ii de la Coste�ti, fiind reluat� cercetarea la sanctuarul intra vallum. Din colectivul de cercetare au f�cut parte: I. Glodariu, E. Iaroslavschi.
* 1978 - cercet�rile au vizat doar incinta sacr� de la Sarmizegetusa (zona de la vest de marele sanctuar de andezit, a fost efectuat� sec�iunea magistral� care taie transversal terasa XI), fiind stabilite o serie de etape de construc�ie ale sanctuarelor din aceast� zon�. Din colectivul de cercetare au f�cut parte: I. Glodariu, E. Iaroslavschi, �t. Ferenczi.
* 1979 - cercet�rile s-au concentrat tot la Sarmizegetusa, iar toamna t�rziu au �nceput primele amenaj�ri �n vederea amplelor lucr�ri de restaurare a monumentelor preconizate acolo. Din colectivul de cercetare au f�cut parte: I. Glodariu, E. Iaroslavschi, �t. Ferenczi, A. Rusu, I. Andri�oiu.

Bibliografie:
1. H. Daicoviciu, �t. Ferenczi, I. Glodariu, Cet��i �i a�ez�ri dacice �n sud-vestul Transilvaniei, Ed. �tiin�ific� �i Enciclopedic�, Bucure�ti, 1989, p. 164 - 167.
2. I. Glodariu, ActaMN, XII, 1975, p. 107 - 134.
3. I. Glodariu, Arhitectura dacilor, Cluj-Napoca, p. 21 - 31.
4. H. Daicoviciu, I. Ferenczi, I. Glodariu, E. Iaroslavschi, Materiale, XI, 1979, p. 135 - 137.
5. H. Daicoviciu, I. Andri�oiu, A. Rusu, Materiale, XII, 1980, p. 161 - 163.
6. H. Daicoviciu, �t. Ferenczi, I. Glodariu, E. Iaroslavschi, A. Rusu, I. Andri�oiu, Materiale, XIII, 1983, p. 232 - 234.

8).Cercet�rile dintre anii 1980 - 1987

* 1980 - �n acest an cercet�rile s-au desf�urat doar la Sarmizegetusa Regia �i numai �n m�sura �n care erau indispensabile lucr�rilor de restaurare. Din colectivul de cercetare au f�cut parte: I. Glodariu, E. Iaroslavschi, �t. Ferenczi, A. Rusu, I. Andri�oiu.
* 1981 - �n acest an s-au �ntreprins cercet�ri restr�nse �n cetatea de la Coste�ti �i la Sarmizegetusa, cele din urm� legate direct de lucr�rile de consolidare �i restaurare. Din colectivul de cercetare au f�cut parte: I. Glodariu, E. Iaroslavschi, �t. Ferenczi, A. Rusu, A. Sion.
* 1982 - lucr�rile din acel an au fost subordonate, de asemenea, celor de restaurare �i consolidare aflate �n curs de desf�urare sau proiectate pentru anii urm�tori, at�t la Coste�ti, c�t �i la Sarmizegetusa. Din colectivul de cercetare au f�cut parte: I. Glodariu, E. Iaroslavschi, H. G. Seiwerth, A. Sion.
* 1983 - �n campania acelui an s-a procedat �n continuare la verific�ri �n cetatea de la Coste�ti �i s-au reluat cerect�rile �n a�ezarea civil� a Sarmizegetusei. Lucr�rile de conservare �i restaurare nu au putut fi continuate. Din colectivul de cercetare au f�cut parte: I. Glodariu, E. Iaroslavschi, H. G. Seiwerth, A. Sion.
* 1984 - �i �n acest an au continuat verific�rile �n cetatea de la Coste�ti �i au continuat investiga�iile la Sarmizegetusa. Din colectivul de cercetare au f�cut parte: I. Glodariu, E. Iaroslavschi, A. Rusu, H. G. Seiwerth, A. Sion.
* 1985 - pe baza unor observa�ii din 1980, la poarta de est a cet��ii de la Sarmizegetusa, au fost f�cute cercet�ri pentru precizarea traseului zidului dacic �n aceast� zon�. De asemenea, s-au f�cut noi sondaje de verificare �n zona sanctuarelor �i a fost cercetat castrul roman de mar� de la V�rful lui P�tru. Din colectivul de cercetare au f�cut parte: I. Glodariu, E. Iaroslavschi, A. Rusu, H. G. Seiwerth, A. Sion.
* 1986 - �n campania din acel an verific�rile au vizat cetatea de la Coste�ti, unde s-au precizat fazele de construc�ie �i a fost cercetat un val care bara accesul �n zona dintre Cet��uie �i Ciocu�a. De asemenea au fost f�cute noi observa�ii �n cetatea de la Blidaru. Din colectivul de cercetare au f�cut parte: I. Glodariu, A. Rusu, H. G. Seiwerth, A. Sion.
* 1987 - �n acel an au fost reluate lucr�rile de conservare �i restaurare la Sarmizegetusa Regia. S�p�turile au vizat zidul roman al cet��ii �i terasa a IX-a, unde �n extremitatea de nord a fost cercetat un atelier de sticl�rie. Din colectivul de cercetare au f�cut parte: I. Glodariu, E. Iaroslavschi, A. Rusu, H. G. Seiwerth.

Bibliografie:
1. H. Daicoviciu, �t. Ferenczi, I. Glodariu, Cet��i �i a�ez�ri dacice �n sud-vestul Transilvaniei, Ed. �tiin�ific� �i Enciclopedic�, Bucure�ti, 1989, p. 167 - 170.
2. H. Daicoviciu, �t. Ferenczi, I. Glodariu, E. Iaroslavschi, A. Rusu, I. Andri�oiu, Materiale, XIII, 1983, p. 232 - 234.

9).�antierul arheologic Sarmizegetusa Regia
campaniile 1983 -1992
- raport sintetic -


Obiectivele de cercetare l-au constituit a�ez�rile �i fortifica�iile dacice �i romane, databile de la sf. Sec. II / �nc. Sec. I a. Chr. P�n� �n sec. II p. Chr. Au fost efectuate cercet�ri sistematice �i de salvare, de c�tre un colectiv format din: Ioan Glodariu, Eugen Iaroslavschi, Adriana Rusu, Gelu Florea, Gabriela Gheorghiu.
A. Coste�ti - “Cet��uie”; s-au cercetat valul �n form� de potcoav�, databil la sf.sec.II a.Chr., “valul ro�u” care are trei faze, ultimele dou� const�nd din palisade complexe �i s-au adus preciz�ri pentru e�alonarea construc�iilor din cetate (turnurile-locuin��, zidul de incint�).
B.-C“ste�ti ” "Blidaru"; la f-r“ifica�i” s-a precizat o faz� de construc�ie �ncadrat� cronologic �n intervalul dintre cetatea I �i cetatea II (sec. I p. Chr.) �i, �n "Pietroasa lui So“omon", s-a cercetat t”rasa cu sanctuarul patrulater care are dou� niveluri: �n primul se afla un atelier metalurgic, �n cel de al doilea sanctuarul cu plinte de calcar.
C. Dealul Gr�di�tii - Sarmizegetusa R-gia; la fortifica�ie s-au stabilit traseul zidului de incint� dacic, propor�iile extinderii ei dup� 106 �i s-a cercetat valul roman care porne�te de la poarta de sud. �n zona sacr� s-au cercetat primul nivel de pe terasa a X-a (consta dintr-un sanctuar patrulater cu pila�tri �i coloane de calcar �i din construc�ii complementare), cele dou� niveluri de pe terasa a IX-a (unul dacic, cel�lalt roman), s-a descoperit intrarea �n sanctuarul mare circular �i s-au f�cut preciz�ri sratigrafice �i cronologice. �n a�ezarea civil� s-au cercetat locuin�e �i construc�ii complementare (hambare mai ales) databile �n sec. I p. Chr.

Materialele descoperite se p�streaz� la Muzeul Na�ional de Istorie a Transilvaniei - Cluj-Napoca �i -a Muzeul Civiliza�iei Dacice �i Romane - Deva.

Bibliogr-fie:
H. Daicoviciu, �t. Ferenczi, I. Glodariu, Cet��i �i a�ez�ri dacice �n sud-vestul Transilvaniei, Bucure�ti, 1989, (capitolul Istoricul cercet�rilor, p�n� inclusiv �n1989);
G.Florea, ActaMN, 26-30, I/1, 1989-1993, p.33-38;
G.Gheorghiu, Studii de istorie a Transilvaniei, Cluj, 1994, p.43-45;
I.Glodariu, E.Iaroslavschi, A.Rusu, Cet��i �i a�ez�ri dacice �n Mun�ii Or�tiei, Bucure�ti, 1988;
idem, EphemNap, 2, 1992, p.57-68;
I.Glodariu, ActaMN, 26-30, I/1, 1989-1993, p.19-25; 32, 1, 1995, p.119-134; E.Iaroslavschi, ActaMN, 26-30, I/1, 1989-1993, p.27-32;
A.Sion, RMI, 2, 1985, p.3-12.

10).�antierul arheologic Sarmizegetusa Regia
campaniile 1983 -1993

Colectiv: Hadrian Daicoviciu, Ioan Glodariu, Gelu Florea (UBB Cluj); Eugen Iaroslavschi, Gabriela Gheorghiu (MNIT Cluj); Adriana Rusu (MCDR Deva)

Investiga�iile arheologice �n zona Sarmizegetusei Regia �n anii 1983-1992 au fost mult mai restr�nse dec�t �nainte tocmai �n folosul termin�rii sau aprofund�rii cercet�rii la obiective vizate de s�p�turile mai vechi, fie r�mase neterminate, fie cu observa�ii neconcludente. Pentru �nlesnirea urm�ririi rezultatelor s�p�turilor, ele vor fi tratate global pentru fiecare dintre cele trei situri (Coste�ti-Cet��uie, Coste�ti-Blidaru, Sarmizegetusa-Dealul Gr�di�tii) indiferent de e�alonarea lor �n timp.


Coste�ti-Cet��uie
La cetatea construit� pe malul "Cet��uia" cercet“rile au ”ompletat elementele de fortificare cu alt� construc�ie defensiv�, au adus complet�ri la altele cunoscute �i modific�ri de detaliu ale fazelor de construc�ie a cet��ii.

1. Dup� preciz�rile f�cute �n urma s�p�turilor din anii 1943 �i 1944 de c�tre C. Daicoviciu �i Oct. Floca era cunoscut traseul drumului antic: el urca �n pant� domoal� pe versantul de est al mamelonului �i cotea apoi spre vest pentru a ajunge �n �aua dintre Cet��uie �i Ciocu�a, la sud-sud-vest de turnul-locuin�� 3 fiind amenajat �n debleu �i av�nd spre vale un rambleu continuu. S�p�turile din anul 1986 au demonstrat c� rambelul amintit constituie de fapt un tronson al altui val de ap�rare �n form� de potcoav�, cu unele por�iuni alunecate �i altele par�ial aplatizate. Cert este c� lungimea p�strat� a valului este de 281,50m �i c� �n antichitate nu putea dep�i 338-340 m pentru c� la ambele capete se termin� �n pante abrupte. Cum �n una dintre sec�iuni s-au descoperit �i dou� fragmente ceramice databile la sf�r�itul sec. II a. Chr.-�nceputul sec. I a. Chr., datarea valului este fie aceea�i cu a fragmentelor ceramice, fie imediat dup� ea.

2. In urma verific�rilor f�cute la bastioane �i la zidul de incint� e�alonarea lucr�rilor de construc�ie ar fi urm�toarea: a) ridicarea bastioanelor I-IV; b) unirea bastioanelor I-III cu zidul de incint� �i construirea contraforturilor �i c) refacerea bastioanelor II-III, renun�area la bastionul I, refacerea �i lungirea contraforturilor, blocarea por�ii de l�ng� bastionul II. Aceste trei categorii de construc�ii, luate ca etape de construc�ie se reduc la dou�, cea dint�i cuprinz�nd ridicarea bastioanelor �i unirea lor cu zidul de incint� cu contraforturi �i a doua const�nd din refacerea celor dou� bastioane, refacerea zidului de incint�, a contraforturilor �i blocarea por�ii. Prima etap� a lucr�rilor se dateaz� �n timpul lui Burebista, dac� nu cumva numai dup� campania sa �mpotriva ora�elor grece�ti dar este dificil de precizat c�t au durat lucr�rile de construc�ie. Toate aceste elemente de fortifica�ie au fost afectate �n r�zboiul din 101-102 �i trebuiau cel pu�in par�ial demantelate �n conformitate cu stipula�iile p�cii din 102, �nc�t faza a doua a lucr�rilor este de plasat �ntre cele dou� r�zboaie ale lui Traian.

3. Dou� faze de construc�ie s-au constatat �i la cele dou� turnuri-locuin�e de pe platoul cet��ii, cea de a doua fiind ulterioar� sc�rii monumentale de l�ng� turnul locuin�� 2 �i const�nd din m�rirea fiec�rui turn pe o latur�. Perioada de existen�� a cet��ii nu dep�e�te sf�r�itul sec. II a. Chr. �i anul 106, �nc�t �n acest interval se �nscriu toate fazele de construc�ie. E�alonarea lor ar fi dup� cum urmeaz�

- faza I-a: construirea valului exterior �n potcoav� �i a primei faze a valului circular �ntre sf�r�itul sec. II a. Chr. �i expedi�ia pontic� a lui Burebista (circa 55 a. Chr.);
- faza a II-a: construirea bastioanelor I-IV, a zidului, a primei faze a turnurilor-locuin�e, a zidului de teras� (�ntocmai ca �i celelalte �n tehnic� elenistic�, cu butise), probabil a turnurilor izolate �i a sc�rii, toate �ncep�nd de pe la 55 a. Chr. �i f�r� posibilitatea s� preciz�m c�nd anume s-au �ncheiat aceste lucr�ri;
- faza a III-a: construirea fazei a II-a a "valului ro�u", i“plicit renun”area la refacerea bastionului I, refacerea bastioanelor II-III, a zidului de incint� �i a contraforturilor, toate �n intervalul dintre cele dou� r�zboaie cu Traian. Faza a doua a turnurilor- locuin�� poate fi datat� c�ndva pe durata fazei a II-a de fortificare (mai degrab�) sau a III-a.


Coste�ti-Blidaru
1. �n "Pietroasa lui So“omon" (la cca 1 km de”cetate), pe platoul de acolo s-au descoperit dou� niveluri de locuire. Primul con�inea resturile unor construc�ii civile - inclusiv un ate-ier metalurgic datate �n a doua jum�tate a sec. I a. Chr., eventual �i la �nceputul veacului urm�tor. Al doilea nivel consta dintr-un sanctuar patrulater cu plinte de calcar, distrus integral de proprietarii locului. Se dateaz� pe durata sec. I a. Chr.
2. La cetate s-a constatat c� la l�rgirea ei s-a �ncercat mai �nt�i unirea bastionului I (de intrare �n cetatea I) cu turnul izolat (VI �n numerotarea general�). Proiectul a fost abandonat recurg�ndu-se la unghiul cet��ii II din pricina st�ncii. Datarea primei faze este dup� 55 a. Chr. f�r� a putea preciza c�nd s-a �ncheiat. Cert este c� tehnica este �n murus Dacicus. �nceperea fazei a II-a, de l�rgire a cet��ii, este t�rzie, probabil pe durata sec. I d.Chr. Tot atunci a fost construit� cisterna.

11).�antierul arheologic Sarmizegetusa Regia
campania 1994


Colectiv: Ioan Glodariu - responsabil, Ge-u Florea (UBB Cluj), Eugen Iaroslavschi, Gabriela Gheorghiu,(MNIT)


Cercet�rile �ntreprinse la Sarmizegetusa Regia �n anul 1994 s-au desf�urat �n trei sectoare distincte: pe terasa a VII-a A din zona hambarelor �i atelierului de f�ur�rie, pe terasa a XIV-a situat� mai jos �i la est de zona sacr� �i pe terasa a IV-a aflat� �n interiorul fortifica�iei. S�p�turile efectuate pe prima �i pe ultima dintre terasele men�ionate le-au continuat pe acelea din anii preceden�i. Terasele VII A �i VII B au fost amenajate mai sus �i spre sud-vest de terasa a VIII-a, cunoscut� gra�ie marelui atelier de f�ur�rie.

Cercet�rile recente au afectat numai terasa VII A. Corobor�nd rezultatele s�p�turilor efectuate pe terasa amintit� se poate conchide c� toate construc�iile descoperite acolo se e�aloneaz� �n trei etape. Primele, care apar�in nivelului I, au fost demontate de daci, �nc�t din ele nu s-a p�strat aproape nimic �n pofida stratului distinct c�ruia �i apar�in. �n faza a doua s-a procedat la o nivelare masiv� a terasei soldat� �i cu �n�l�area ei. Pe acest nivel s-a construit marele hambar cu pere�ii din lemn �i cu blocuri de calcar la baz�. Inventarul lui, care consta cu prec�dere din vase de provizii, mei �i gr�u carbonizate, se dateaz� pe durata secolului I e.n. �i la �nceputul celui urm�tor. Hambarul a fost distrus prin incendiere, foarte probabil la cucerirea Sarmizegetusei. Contemporan� cu el este o construc�ie ad�ncit� �n p�m�nt (circa 0,40 m.), cu pietre de mica�ist la baz� �i cu pere�ii din lemn, amenajat� la vest de hambar. Ea a fost cercetat� doar par�ial, �nc�t deocamdat� se poate afirma c� m�soar� circa 8 m. �n lungime �i c� �n partea de sud avea probabil un pridvor larg de 2 m.

Alt� construc�ie abia sesizat� �n 1994 se afl� la sud de hambar �i, spre deosebire de precedentele, pe l�ng� obi�nuita ceramic�, con�inea un lingou de fier, patru topoare, o tesl� mic� �i un v�rf de pilum. Par�ial pe aceast� construc�ie �i �n afara ei, spre vest �i sud s-a g�sit o aglomerare de piatr� de mica�ist contemporan� cu ultimul nivel (al treilea) existent �i cu cele dou� cuptoare cercetate �n anul precedent. Constat�rile succinte expuse p�n� acum impun extinderea s�p�turilor pe �ntreaga suprafa�� a terasei. Pe terasa a XIV-a a �nceput cercetarea unei locuin�e incendiate, cu pere�ii din lemn �i cu c�teva blocuri de calcar la baz�.

Stratigrafia terasei indic� o amenajare de anvergur� a terenului �nainte de ridicarea locuin�ei, iar materialele descoperite demonstreaz� c� din ea au fost evacuate piesele de inventar de care proprietarii aveau nevoie �nainte ca ea s� fie distrus� prin incendiu. P�n� la s�parea ei integral� este de ad�ugat doar c� din d�r�m�turi s-au recuperat fragmente de tencuial� cu decor �n relief, cu caneluri �i chiar vopsite. Ceramica apar�ine sec. I e.n.
Pe terasa a IV-a a continuat s�parea cisternei amenajate �n apropierea zidului de incint� al cet��ii dacice stabilindu-se dimensiunile sale: lungimea de circa 9 m., l��imea de 7,20 m. �i �n�l�imea pere�ilor c�ptu�i�i cu lemn de minimum 1,20 m. Podina cisternei cu placajul din lemn urmeaz� s� fie dezvelit� integral �n anul viitor. Cele dou� nivel�ri romane ale terasei au antrenat odat� cu p�m�ntul provenit din interiorul cet��ii o mul�ime de obiecte: ceramic� dacic� �i roman� (inclusiv pictat�, amfore fragmentare, opai�e fragmentare), �igle, olane, lupe de fier, fragmente de vase din sticl�, un altar fragmentar, foi de mic� utilizate la ferestre �.a.m.d. Capacitatea cisternei �n condi�iile �n care �n�l�imea pere�ilor ei era minimum de 1,20 m. ajunge la circa 70 mc. Constructiv, ea se apropie de aceea de pe Valea Chi�etoarei, iar amenajarea ei s-a f�cut �n perioada dintre cele dou� r�zboaie cu Traian.

12).�antierul arheologic Sarmizegetusa Regia
campania 1995

Colectiv: Ioan Glodariu - responsabil, Ge-u Florea (UBB Cluj); Eugen Iaroslavschi, Gabriela Gheorghiu (MNIT)

S�p�turile arheologice efectuate la Sarmizegetusa Regia, �n anul 1995, le-au continuat pe acelea din anul precedent, sold�ndu-se cu �ncheierea cercet�rii unor obiective �i l�rgirea cercet�rii altora, �n func�ie de �ntinderea complexelor descoperite. Tot ele au evitat abordarea tuturor obiectivelor care implicau conserv�ri de propor�ii, �nc�t au vizat doar pe acelea care, prin natura lor, nu pot fi p�strate. Dou� au fost sectoarele unde ele s-au desf�urat: a�ezarea civil� �i interiorul fortifica�iei.

�n a�ezarea civil� a continuat cercetarea teraselor a VII-a A, a VIII-a A �i a XIV-a. Pe terasa a VII-a A, sec�iunea I/1994 a fost prelungit� cu 12 m spre E �i paralel� cu ea s-a deschis o alt� sec�iune tot de 12 x 2 m. Ambele au urm�rit s�parea, �n sistem de covor, a hambarelor de acolo, e�alonate pe dou� secven�e cronologice, ambele pe durata sec. I p. Chr.

Elementele constructive descoperite (dispunerea blocurilor de calcar de la baza construc�iilor, a st�lpilor �i a b�rnelor carbonizate) au completat planul general f�r� �ns� s�-l contureze �nc� �n detalii. Descoperirile sunt similare cu cele anterioare: mult� ceramic� (mai ales fragmente de vase de provizii), �igle �i olane fragmentare, cuie, un v�rf de s�geat� �i cereale carbonizate.

Descoperirea �nt�mpl�toare a c�torva unelte pe terasa a VIII-a A (situat� sub terasa VIII cu marele atelier de f�urire cercetatat �n anii "50) a determinat“�nceperea cercet�rilor �i acolo. Pe teras� exist� un singut nivel de locuire, marcat de o construc�ie f�r� lipitur� de lut pe pere�i, incendiat�, �nc�, doar par�ial afectat� de s�p�turi. Descoperirile constau din ceramic� �i alte c�teva unelte din fier (sape, tesle, un topor, un dorn masiv), toate databile la sf�r�itul sec. I p. Chr. �i la �nceputul veacului urm�tor.

Pe terasa a XIV-a s-a �ncheiat cercetarea locuin�ei cu pere�i ornamenta�i. S-a constat c� ea, dup� ce fusese p�r�sit�, a fost distrus�, de a�a manier�, �nc�t planul nu a putut fi precizat. Pe l�ng� fragmentele de lipitur� de perete ormnamentat�, sunt de remarcat fragmentele unor vase ce imit� situla celtic� �i fragmentele unei conducte de ap� cu diametrul mare, aflat� �n imediata apropiere a locuin�ei.

�n cetate s-a incheiat cercetarea cisternei �i a continuat cercetarea unui segment din zidul de S al fortifica�iei romane. La cistern� s-a constat c� podeaua de lemn a acesteia �i pere�ii erau segmenta�i �n patru, pe laturile lungi. Dimensiunile ei sunt de 10 x 7,10 m, marcate de cavitatea dreptunghiular� s�pat� �n st�nca nativ�, �nc�t cubajul ei este de calculat �in�ndu-se seama �i de grosimea pere�ilor. Cum, cisterna s-a umplut �n dou� r�nduri, �n ea au ajuns cele mai felurite piese: lupe de fier, �igle �i olane, ceramic�, un bulg�re de sticl�, un catillus de r�ni��. Prima faz� de umplere con�ine, mai ales, materiale dacice, cea de-a doua, materiale dacice �i romane.

La zidul roman s-a continuat �i s-a �ncheiat o s�p�tur� mai veche pe o lungime de 6 m. Cercetarea a confirmat existen�a paramentelor duble, a emplectonului cu p�m�nt, piatr� �i materiale dacice (ceramic�, zgur� de fier etc.), ca �i inexisten�a, �n acest sector, a unor construc�ii dacice sub zidul roman, cum se constatase anterior �n sectorul din vecin�tate. Zidul a fost ref�cut integral dup� s�p�tur�.

13).�antierul arheologic Sarmizegetusa Regia
campania 1996

Colectiv: Ioan Glodariu - responsabil, Ge-u Florea (UBB Cluj); Eugen Iaroslavschi, Gabriela Gheorghiu (MNIT)

S�p�turile arheologice au vizat numai obiective care, prin firea lucrurilor, nu pot fi conservate, anume zona atelierelor �i hambarelor situate pe terasele VII B �i VIII A (ambele la V de zona sacr�) �i terasa Sub Baie (situat� pe versantul sudic al piciorului de munte).

Pe "terasa VII B" s-“u deschis se”�iunile I/96 �i III/96, trasate paralel cu acelea din anii anteriori, �n vederea cercet�rii integrale a terasei. �n acest sector stratigrafia se prezenta dup� cum urmeaz�: humus-ul actual, stratul de cultur�, umplutura terasei (practic steril�) �i, spre marginea dinspre V a terasei, st�nca nativ�. Planul construc�iilor de acolo, sus�inute at�t de pari �nfip�i �n umplutura terasei, c�t �i de blocuri de calcar fasonate, va fi clar abia dup� dezvelirea �ntregii terase. Materialele arheologice constau din mult� ceramic� (mai ales chiupuri ro�ii cu buza �n trepte �i castroane cu picior scund), cuie cu floare mare, gr�u carbonizat �i un v�rf de suli��.

Pe "terasa VIII A" s“au cercetat s”c�iunile II/96 �i IV/96, paralele, cu martorul firesc �ntre ele �i cele anterioare.

Stratigrafia (de sus �n jos): 1. humus-ul actual (�n S IV/96 �i mult p�m�nt aruncat de pe terasa VIII); 2. nivelul II dacic marcat �n acest an doar de o groap� �i un bloc de calcar; 3. nivelarea �i �n�l�area terasei (pentru nivelul II); 4. nivelul I dacic; 5. umplutura terasei. Spre vale umplutura terasei era sus�inut� de un parapet ce const� fie din st�nc� cru�at�, fie dintr-un "zid" din lespezi“de ”ica�ist legate cu p�m�nt. �i aici planul construc�iilor (sigur un atelier �n nivelul II) urmeaz� s� fie completat �n anii urm�tori.

Materialele arheologice constau din ceramic� (mai ales chiupuri), un fragment din fundul unei butelii de sticl�, piese de fier (verigi de coas�, o dalt� mic�, etc.) �i inventarul ascuns �ntr-o groap� a unui atelier (�ntre ele un cioc�nel, un cle�te, nicoval�, d�l�i, punctatoare, o cute �i piese �n curs de prelucrare, �n total 50 de piese).

Pe "terasa Sub Baie"“s-a reluat o s�”�tur� anterioar� r�mas� neterminat�, proced�ndu-se la dezvelirea construc�iei dacice din nivelul I al terasei. Ea era o locuin�� circular� cu - deocamdat� - do-� �nc�peri c-ncentrice, cu pere�i din lut b�tu� �i armat cu pari, din care s-au p�strat por�iuni de 6-6,5 m lungime, podina cu f��uiri succesive, mult� ceramic� �ntregibil�, maz�re, mei �i usturoi, ultimele trei carbonizate. Dup� incendierea ei, d�r�m�turile au fost nivelate �i peste ele s-a ridicat o construc�ie roman�, sus�inut� de st�lpi a�eza�i pe pavaje cu piatr� cu fire�tile lentile de lut dedesubt.

Cercetarea va continua �i �n campaniile viitoare.


14). �antierul arheologic Sarmizegetusa Regia
campania 1997


Colectiv: Ioan Glodariu, Gelu Florea (UBB Cluj); Eugen Iaroslavschi, Gabriela Gheorghiu, Darius Sima (MNIT Cluj); Adriana Pescaru Rusu, Liliana Dana Suciu (MCDR Deva)

Cercet�rile la SARMIZEGETUSA REGIA din anul 1997 au avut ca obiectiv finalizarea s�p�turilor din anii preceden�i pe terasele VII B, VIII A �i de Sub Baie.

Pe prima teras�, unde s-au descoperit hambare dacice, ultimele dou� sec�iuni �i o caset� au demonstrat c� interven�ia roman� (dup� cucerirea capitalei dacice) a fost de anvergur�, �nc�t reconstituirea planurilor hambarelor din lemn cu baze din blocuri de calcar este imposibil�. �n nivelul roman s-au descoperit resturile unui paviment roman, mici gropi cu gr�u �i mei carbonizate, ceramic� �i un sester�. Datarea nivelului roman este �n intervalul 106 - 117.

Pe terasa-VIII A cea de-a patra sec�iune (de 18/2,50 m) a urm�rit delimitarea ei spre vest �i recuperarea eventualelor materiale �mpr�tiate la d�r�marea atelierului de f�ur�rie de acolo. S-a confirmat c� �ntreaga construc�ie era din lemn, de fapt o barac� cu baza din blocuri de calcar. Materialul recuperat const� din ceramic� dacic�, o d�lti�� �i o s�p�lig� cu dou� coarne.

Pe terasa Sub Baie s-a terminat de cercetat construc�ia circular� cu dou� �nc�peri, incendiat� �i nivelat� de romani. Dintre fragmentele ceramice s-au remarcat, prin frecven��, cele provenite de la vase inspirate din cele celtice de tip situla.

La COSTE�TI - VALEA REA s-au -ntreprins s�p�turi de salvare, �n urma unor interven�ii recente, �n vederea amplas�rii unor construc�ii moderne. Nivelarea, f�cut� de localnici cu buldozerul, a afectat o locuin�� dacic� �i un hambar, situate pe dou� terase antropogene aflate la 4 km �n amonte de confluen�a V�ii Rele cu Apa Gr�di�tii. S�p�turile au reu�it s� precizeze planul locuin�ei (dou� �nc�peri cu o dependin��) cu o podin� ornamentat� cu dou� tipare de lemn �i cu tencuial� colorat�. Din materialul arheologic, foarte abundent, men�ion�m ceramica t�rzie (sf�r�itul sec. I - �nceputul sec. -I), materialul de construc�ie din fier, placa din fa�� a unei broa�te de u�� �i cheia ei. Planul hambarului nu a putut fi reconstituit. Ambele construc�ii au fost mistuite de un incendiu de propor�ii.

Pe mamelonul CET��UIE investiga�iile f�cute cu sonda de metale �n anul 1996, au determinat, �ntre altele, necesitatea unei s�p�turi de anvergur� pe terasa de deasupra turnului locuin��-izolat.

Dou� sec�iuni �n cruce �n sectorul de sud al terasei, au dus la descoperirea unui morm�nt tumular de r�zboinic, cercetat deocamdat� par�ial. Din inventarul lui men�ion�m o cea�c�, o can� �i o fructier�, o pafta fragmentar� din fier placat cu argint aurit, un pumnal, o sica, un v�rf de lance, o buc�� �i scoabe de fier de la un car, fragmente de oase �i 13 monede histriene de bronz, toate trecute prin foc. Cercetarea va continua �n anul 1998.



15).�antierul arheologic Sarmizegetusa Regia
campania 1998


Colectiv: Ioan Glodariu, Gelu Florea, Liliana Suciu (UBB Cluj); Eugen laroslavschi, Gabriela Gheorghiu (MNIT Cluj); Adriana Pescaru (MCDR Deva)

La Coste�ti - Cet��uie a cont-nuat cercetarea morm�ntului tumular descoperit anul precedent, dar s�parea lui nu este �nc� �ncheiat�. Principalele nout��i constau �n prezen�a unor fragmente ceramice �ntre pietrele mantalei �i �n apari�ia �n inventar a unei piese de bronz care indic� datarea cert� in a doua jum�tate a sec. I. p. Chr.

�n cetatea de la Sarmizegetusa a �nceput s�parea �n sistem covor a platoului superior, cercetat �nainte doar prin patru sec�iuni. Zona investigat� prin patru sec�iuni paralele apar�ine integral nivel�rii romane. Materialul descoperit const� din ceramic� dacic� �i roman�, material feros dacic de construc�ie (cuie, piroane, ����ni, arm�turi), fragmente de �igle �i c�r�mizi, fragmente de pere�i de vase de sticl� �.a. Deocamdat� nu s-a g�sit nici un complex �nchis.
�n acela�i sit s-a cercetat par�ial "Terasa Drum", si“uat� mai jo” de zidul roman al cet��ii de pe latura de sud. Acolo nivelarea roman� s-a f�cut spre sf�r�itul prezen�ei deta�amentului din Legiunea IV Flavia Felix, pe un teren neamenajat anterior de daci. Materialul arheologic este �n propor�ie de 90% dacic.
�n urma unor informa�ii locale s-au sondat dou� locuin�e pe dealul Leurzea, la Luncani �i a �nceput verificarea turnului din punctul "La V�mi", situat“�n apro”ierea cet��ii de la Blidaru. Constatarea major� const� �n utilizarea unor blocuri de calcar de foarte mari dimensiuni, ceea ce impune g�sirea drumului pe care ele au putut fi transportate din cariera de la M�gura C�lanului.