�n confruntarile razboinice dintre Traco-Daci si Romani, este necesar ca �n prealabil sa precizam: care dintre ei sint agresorii?
Dacia Mare a �nceput sa fie amputata de Imperiul Roman „la sf�r-situl sec.III �.Hr.”. Aceasta expansiune romana „�n Peninsula Balcanica �si atinsese culmea la �nceputul sec.II d.H., dupa care a urmat cotropirea unei parti din Dacia nord-dunareana. Ceva mai mult. Armata romana (asa-zisii legionari) era formata din elemente compo-zite, din robi, condusi de sefi de oaste, Romani, si chiar de robi ageri la minte, �n majoritate recrutati din Traco-Daci. Acest procedeu antic, de a lupta cu robii, s-a perpetuat �n evul mediu, ca si �n epoca contemporana.


Necunoasterea tuturor izvoarelor istorice, despre agresiunea Roma-nilor, a dus la o concluzie de doua ori gresita: aceea ca agresorii ar fi fost Dacii si aceea ca Dacii au disparut si ar fi ramas numai colonistii romani. Aceasta urmare a fost generalizata de Petru Maior, �n Istoria pentru �nceputul romanilor �n Dachia, tiparita la Buda �n 1812. El reia parerile adversarilor continuitatii si scrie ca „dachii … at�ta era grei �mparatiei romanilor cu cele dese ale lor razbateri si prazi ce facea �n Thrachia, �n Illiric si �ntru alte �nvecinate tari ale �mparatiei romanilor” sau „dachii care trecuse Dunarea �n partile �mparatiei romanilor a prada” etc. El citeaza scriitori dusmani ai Dacilor[237].
Se vorbeste �n studiile istorice despre luptele ce au avut loc �ntre Daci si Romani din peninsula italica. Se afirma chiar ca Dacii faceau incursiuni �n sudul Dunarii si tulburau linistea imperiului roman. Daca regatul Hestiei, anterior anilor 1900 �.Hr., daca regatul lui Zamol-xis si al celorlalti regi p�na la Burebista, cuprindea vastul teritoriu, de la Marea Nordului la Marea Mediterana si de la Nipru p�na dincolo de Vesprem (cetatea de mai t�rziu a ducelui Morut - princeps maior), cum a ajuns, cum a fost redus teritoriul Regatului Dac doar la nordul Dunarii? Marele tracolog Iosif C.Dragan, coment�nd pe Herodot, spune ca Tracii erau cel mai numeros popor din lume dupa acela al indienilor? „s’est �tendue à l’Est jusqu’au Niepr, au Nord jusqu’au Mer Baltique, au Sud dans la peninsule de Haemus et dans celle d’Anatolie et à l’Ouest, dans Pannonie et l’Italie et, à travers la mer, jusque dans la Peninsule Ib�rique”.[238]
Prin Traci, asa cum vom vedea, se �nteleg �n general Dacii. Romanii din peninsula, dupa ce au cotropit Macedonia, asa cum am aratat, au robit Dacia subdunareana[239]. Aceasta concluzie este o certitudine. Eutropius spune ca Lucullus[240] consul si apoi guvernator al Macedoniei, robita �n anul 71 „a triumfat asupra bessilor (care erau o ramura a traco-dacilor), cucerind Cabyle, Tomis si celelalte orase vecine”[241]. G. Popa-Lisseanu, traduc�nd Istoria romana a lui Eutropius, are urmatorul text: „Celalalt Lucullus, �nsa, care se gasea ca guver-nator al Macedoniei, �i cel dint�i dintre romani, care a avut sa poarte razboiu cu Bessi (ante 71 �.Hr.). �i �nvinge �ntr-o mare batalie pe mun-tele Haemus (Balcanii de azi); cuprinde Uscudama orasul bessilor, chiar �n ziua ciocnirii lor, cuprinde si Cabyle si patrunde p�na la Dunare. Apoi ataca mai multe cetati de l�nga Pontus. Dar�ma Apollonia, cucereste Calatis, Parthenopolis, Tomi, Histrus si Buziaon, si sf�rsind razboiul se �ntoarce la Roma.”[242]
Este de la sine �nteles ca Dacii nord-dunareni treceau la sud de Dunare, apoi ei �ncercau sa-si dezrobeasca fratii. �n anul 85, Diuroaneus (Duras), regele Dacilor, porneste razboi �mpotriva invadatorilor romani, �n Moesia. Rezultatul a fost fatal pentru armatele romane conduse de guvernatorul Oppius Sabinus, �n lupte a pierit chiar acest mare guvernator si capul lui a constituit - dupa obiceiul timpului - cel mai mare trofeu[243]. Ceea ce trebuie retinut este faptul ca prin Getia minor (Scitia Mica) Grecii si-au �nsusit tacit toata cultura geto-daca.
�n ultimii ani ai lui Decebal, armatele romane urcasera p�na la Carpati. si atunci, ne �ntrebam cine sint agresorii? Dacii care �ncercau sa elibereze mormintele parintilor lor de sub cotropitori, sau Romanii din peninsula italiana, �n special �mparatul Traian care s-a �ntins �ntocmai asa cum facuse Darius al lui Histaspe �n anul 514 �.Hr.? Razboaiele dintre Daci si Romani din vremea lui Domitian, si mai ales cele din vremea lui Traian, se �nscriu, dupa cum spune si Radu Florescu „�ntre cele mai importante conflicte armate din toata antichitatea”[244]. Ele scot �n evidenta clara forta militara a celor doua mari popoare ale antichitatii: Dacii si Romanii.
Este clar ca agresorii, Romanii, au fost beneficiarii, cotropitorii, p�na la urma jefuitorii Marelui Regat Dac. Nu toti, ci numai clasa dominanta care traia din munca robilor. Dar nu numai at�t. Din barbatii Traco-Daci, �mparatii romani si-au facut armate cu ajutorul carora au instaurat unul din cele mai mari imperii ale lumii. Nu este de prisos sa adaugam constatarea ca sclavii latini �mpartaseau aceeasi soarta, ca toti robii imperiului. Declararea �n anul 212 d.H. a locuitorilor liberi din imperiu ca cetateni romani, nu a fost dec�t un paleativ �n �ncercarea de a consolida imperiul compozit. �n acest timp, care a durat secole, veniturile �ntregii Europe, ale Africii de nord si ale Asiei Mici, „toate ademenitoarele bogatii ale lumii, toate rafinamentele vanitoase ale Orientului” au �nceput „sa curga” spre Roma, un centru de aristrocati profitori.
Iata deci cine erau agresorii.


de Preotul Balasa"