28. Despre acea parte a go�ilor, care era cu Filimer, se spune c� a trecut un r�u �i s-a mutat �n regiunea Oium, unde a pus st�p�nire pe p�m�nturile dorite. �i f�r� s� mai �nt�rzie, se aproprie de neamul spalilor. Lu�ndu-se la lupt� cu ace�tia, [go�ii] ob�in izb�nda, dup� care victorio�i se �ndreapt� spre partea cea mai �ndep�rtat� a Scitici, care se �nvecineaz� cu Marea Pontic�.
31. Sci�ia se �ntinde mult �n lung �i �n lat . . . , este �nconjurat� de Ocean ... de Pont �i de ultima parte a cursului Istrului, care este numit Dun�re, de la gurile sale �i p�n� la izvor.


33. �n aceast� Sci�ie primul neam care este a�ezat, pornind de la apus, este al gepizilor. Partea aceasta a Sci�iei este str�b�tut� de fluvii mari �icelebre. C�ci Tisa alearg� prin nordul �i vestul ei; �nspre sud se afl� �ns�i marea Dun�re, iar dinspre est o taie Flutausis care este repede si vijelios �i se vars� cu furie �n undele Dun�rii.
34. �n mijlocul or se afl� Dacia, ap�rat� de Alpii abrup�i, ca de o coroan�, �n partea lor sting�, spre nord, de la izvorul Vistulei se afl� a�ezat� pe un spa�iu imens numeroasa popula�ie a vene�ilor. De�i ast�zi numele lor variaz� dup� diferitele familii �i regiuni, ei poart� mai ales numele de sclavini si an�i. 35. Sclavinii locuiesc de la cetatea Noviodunum �i lacul care este numit Mursianus �i p�n� la Nistru, iar �n nord p�n� la Vistula: drept ora�e au p�duri �i mla�tini. An�ii �ns�, care s�nt cei mai viteji dintre ei, se �ntind de la Nistru la Nipru, acolo unde ] Marea Pontic� face un cot. Aceste r�uri se g�sesc la o distan�� de mai multe zile de drum unul de altul.
37. Dincolo de ace�tia, deasupra M�rii Pontice, se �ntind l�ca�urile bulgarilor, care au devenit foarte cunoscu�i datorit� consecin�elor nenorocite ale
p�catelor noastre. Urmeaz� de aici hunii...
38. Citim despre l�ca�ul acestora20 c� mai �nt�i a fost pe p�m�ntul Scitei l�ng� mla�tina Meotis, c� apoi au locuit �n Moesia, Tracia �i Dacia, iar la
urm� din nou �n Sci�ia deasupra M�rii Pontice.
39. ... �n cel de al doilea l�ca� al lor, adic� �n Dacia, Tracia �i Moesia, go�ii au avut drept rege pe Zamolxe, despre care cei mai mul�i scriitori de -
anale ne spun c� a fost un filozof cu o erudi�ie de admirat. C�ci �i mai �nainte au avut pe �nv��atul Zeuta, dup� aceea pe Deceneu �i �n al treilea
r�nd pe Zamolxe despre care am vorbit mai sus. Go�ii n-an fost deci lipsi�i de oameni care s�-i �nve�e filozofie. 40. De aceea go�ii au fost totdeauna supe
riori aproape tuturor barbarilor �i aproape egali cu grecii, dup� cum relateaz� Dio, care a compus istoria �i analele lor �n limba greac�. El spune c� acei
dintre ei care erau de neam s-au numit la �nceput Tarabostes, iar apoi Pilleati: dintre d�nsii se alegeau regii �i preo�ii. �i �ntr-at�t au fost de l�uda�i go�ii,
�nc�t se spun� c� la ei s-a n�scut Marte, pe care �n�el�ciunea poe�ilor 1-a f�cut zeu al r�zboiului. De aceea spune �i Vergilius: „Neobositul p�rinte, -
care st�p�ne�te c�mpiile ge�ilor". 41. Pe acest Marte, go�ii totdeauna 1-au �nduplecat printr-un cult s�lbatec (c�ci victimele lui au fost prizonierii
uci�i), socotind c� �eful r�zboaelor trebuie �mp�cat prin v�rsare de s�nge omenesc. Lui i se jertfeau primele pr�zi, lui i se at�rnau pe triunghiurile arborilor
pr�zile de r�zboi cele dint�i �i exista un simt�m�nt religios ad�nc �n compara�ie cu ceilal�i zei, deoarece se p�rea c� invoca�ia spiritului s�u era ca aceea
adresat� unui p�rinte.
54 ... Apoi muntele form�nd cu creasta sa marginea popoarelor scitice, �nainteaz� p�n� la Pontul Euxin �i prin colinele �n�irate str�ns, el atinge chiar apele Istrului, �n locul �n care acest r�u, despic�ndu-se, se desface �i 4 Sci�ia se nume�te si Taurus.
58. Istoricul Dio . . . care a dat operei sale titlul de Getica, despre care ge�i am ar�tat mai sus c� s�nt go�i, dup� cum spune Paulus Orosius.
59. Regatul acestuia str�mo�ii 1-au numit Moesia. Provincia aceasta se m�rgine�te la r�s�rit cu gurile fluviului Dun�re, la Sud cu Macedonia, la apus cu Istria iar la nord cu Dun�rea... Regina Tomiris, lu�nd de la inamic at�ta prad� dup� ob�inerea victoriei, a trecut �n p�r�ile Moesiei, care acuma se cheam� Sci�ia Minor,
�mprumut�ndu-�i numele de la Sci�ia Mare, �i acolo pe ��rmul moesic al Pontului a zidit ora�ul Tomis c�ruia i-a dat numele s�u.
62. Mai apoi Darius, regele per�ilor, fiul lui Histaspe, a cerut �n c�s�torie pe fiica lui Antyrus, regele go�ilor, rug�ndu-1 �i �ngrozindu-1 �n acela�i timp, dac� nu i-ar �mplini voin�a. Go�ii �ns�, dispre�uind leg�tura de rudenie cu el, au �n�elat speran�ele soliei. Fiind refuzat, Darius s-a aprins de m�nie �i a preg�tit �mpotriva lor o armat� de �apte sute de mii de solda�i, �ncerc�nd s� r�zbune o ru�ine personal� cu pre�ul nenorocirii statului; dup� ce a a�ezat vase aproape de la Chalcedon �i p�n� la Bizan� �n chip de pod, el a intrat �n Tracia �i Moesia; construind �n acela�i fel un pod peste Dun�re �i fiind atacat necontenit , timp de dou� luni, a pierdut la Tape opt mii de solda�i �i, tem�ndu-se ca podul de peste Dun�re s� nu fie ocupat de adversarii s�i, a luat-o repede la fug� spre Tracia, f�r� a se mai opri �n Moesia vreun moment, deoarece nu se credea aici �n siguran��.
63. Dup� moartea sa, fiul acestuia, Xerxes, socotind c� el va r�zbuna insulta adus� tat�lui s�u, a pornit r�zboi �mpotriva go�ilor, cu �apte sute de de mii de solda�i �i cu trei sute de mii de trupe auxiliare, av�nd �i o mie dou� sute de vase de r�zboi �i trei mii de vase de transport. El n-a izbutit �n �ncercarea sa de a se lupta cu ei, fiind dep�it de curajul �i fermitatea go�ilor. �i s-a �ntors precum a venit, cu trupele sale, f�r� a da nici o lupt�.
64. Chiar �i Filip, tat�l lui Alexandru cel Mare, a luat �n c�s�torie pe Medopa, fiica regelui Gudila, leg�nd prietenie cu go�ii, �i fiind �nt�rit de o astfel de rudenie a consolidat regatul macedonian. �n vremea aceea, dup� cum spune : istoricul Dio, duc�nd Filip mare lips� de bani, s-a g�ndit s� jefuiasc� cu armat� regulat� cetatea Odessus din Moesia �i care pe atunci era supus� go�ilor din
cauza vecin�t��ii �n care se afla cu ora�ul Tomis. De aici, preo�ii go�ilor, aceia care se numesc cei cucernici, deschiz�nd �n grab� por�ile �i �mbr�ca�i �n haine albe i-au ie�it �nainte cu chitare �i au invocat prin c�ntce �i prin rug�ciuni pe zeii lor str�mo�e�ti s� le fie favorabili �i s� alunge pe macedonieni. Ace�tia, v�z�ndu-i pe cei care se apropiau de ei cu at�ta �ncredere, r�maser� �ncreme ni�i �i, dac� e permis s� spun a�a, ni�te oameni �narma�i s-au �ngrozit de unii ne�narma�i. �i f�r� �nt�rziere desf�c�nd forma�ia de lupt� pe care o ocupa ser�, nu numai c� s-au ob�inut s� d�r�me cetatea, dar au dat �napoi chiar �i pe acei care �i f�cuser� prizonieri �n �mprejurime, dup� dreptul r�zboiului �i �ncheindu-se pace, s-au re�ntors la casele lor.
66. Aduc�ndu-�i aminte, dup� mult timp, de aceast� f�r�delege, Sitalces, str�lucitul rege al go�ilor, str�ng�ndu-�i o sut� cinci zeci de mii de solda�i, a pornit r�zboi �mpotriva atenienilor, �i anume contra lui Peridiccas, regele macedonenilor, pe care Alexandru �l l�sase ca succesor cu depline drepturi asupra principatului atenienilor, atunci c�nd a b�ut la Babilon veninul de moarte, prin uneltirile unui ofi�er de-al s�u. D�nd o mare b�t�lie cu ace�tia,
go�ii au ie�it �nving�tori �i astfel, pentru nedreptatea pe care o f�cuser� aceia �n Moesia de mult, ace�tia n�v�lind �n Grecia au devastat �ntreaga Macedonie. Apoi, �n timpul domniei la go�i a lui Buerebista, a venit �n Go�ia Deceneu, pe vremea c�nd Syla a pus m�na pe putere la Roma. Primindu-1 pe Deceneu, Buerebista i-a dat o putere aproape regal�. Dup� sfatul acestuia go�ii au �nceput s� pustieasc� p�m�nturile germanilor pe care acuma le st�p�nesc francii.
67. Caesar �ns�, care cel dint�i dintre to�i a luat asupra sa conducerea statului roman, care a supus puterii sale toat� lunua, care a subjugati toate ��rile p�n� �ntr-at�t, �nc�t a ocupat �n afar� de cetatea noastr� p�n� �i insulele a�ezate departe �n s�nul Oceanului, �i care a f�cut tributari romanilor chiar �i pe aceia care �nc� nu auziser� de numele de roman, totu�i pe go�i, de�i a �ncercat �n repetate r�nduri, n-a putut s�-i supun�. Gaius Tiberius era de acum al treilea �mp�rat al romanilor; totu�i go�ii au r�mas independen�i si �n timpul domniei sale. Ei socoteau ca noroc �i c�tig, drept unica lor dorin��, �ndeplinirea �n orice chip a lucrurilor pe care le sf�tuia �ndrum�torul lor Deceneu, judecind
c� este folositor s� realizeze aceasta. El, observ�nd �nclinarea lor de a-1 asculta �n toate, �i c� ei s�nt din fire de�tep�i, i-a instruit �n aproape toate ramurile filozofiei; c�ci era un maestru priceput �n acest domeniu. Iii i-a �nv��at etica, dezv���ndu-i de obiceiurile lor barbare, i-a instruit �n �tiin�ele fizicii, f�c�ndu-i s� tr�iasc� conform legilor naturii; transcriind aceste legi, ele se p�streaz� p�n� ast�zi, sub numele de belagines; i-a �nv��at logica, f�c�ndu-i superiori celorlalte popoare, �n privin�a min�ii ;d�ndu-le un exemplu practic i-a �ndemnat s� petreac� via�a �n fapte bune; demostr�ndu-le teoria celor dou�sprezece
semne ale zodiacului, le-a ar�tat mersul planetelor �i toate secretele astronomice �i cum cre�te �i scade orbita lunii �i cu c�t globul de foc al soarelui �ntrece m�sura globului p�m�ntesc �i le-a expus sub ce nume �i sub ce semne cele
trei sute �i patruzeci �i �ase de stele trec �n drumul lor cel n pede de la r�s�rit : p�n� la apus spre a se apropia sau dep�rta de polul ceresc.
70. Vezi ce mare pl�cere, ca ni�te oameni prea viteji s� se �ndeletniceasc� cu doctrinele filozofice, c�nd mai aveau pu�intel timp liber dup� lupte. Putem vedea pe unul cercet�nd pozi�ia cerului, pe altul �nsu�irile ierburilor �i ale fructelor, pe acesta studiind descre�terea �i sc�derea lunii, pe cel�lalt observ�nd eclipsele soarelui �i cum, prin rota�ia cerului, (astrele) care se gr�besc s� ating� regiunea oriental� s�nt duse �napoi spre regiunea occidental�, odihnindu-se apoi dup� o regul� prestabilit�.
71. Comunic�nd acestea �i alte multe go�ilor cu m�iestrie, Deceneu a devenit �n ochii lor o fiin�� miraculoas�, �nc�t a condus nu numai pe oamenii de r�nd, dar chiar �i pe regi. C�ci atunci a ales dintre ei pe b�rba�ii cei mai de seam� �i mai �n�elep�i pe care i-a �nv��at teologia, i-a sf�tuit s� cinsteasc� anumite divinit��i �i sanctuare f�c�ndu-i preo�i �i le-a dat numele de pilea�i, fiindc�, dup� cum cred, av�nd capetele acoperite cu o tiar�, pe care o numim cu un alt nume pilleus, ei f�ceau sacrificii; 72. restul poporului a dat ordin s� se numeasc� capillati, nume pe care go�ii �l reamintesc p�n� ast�zi �n c�ntecele lor, deoarece i-au dat o mare considera�ie.
73. Iar dup� moartea lui Deceneu, ei au avut aproape �n aceia�i venera�ie pe Comosicus, fiindc� era tot a�a de iscusit. Aceasta era considerat la ei �i ca rege �i ca preot suprem �i ca judec�tor, datorit� priceperii sale, �i �mp�r�ea poporului dreptate ca ultim� instan��. P�r�sind �i acesta via�a, s-a urcat pe tron, ca rege al go�ilor, Corilus care a condus timp de patruzeci de ani popoarele sale �n Dacia. 74. Am �n vedere Dacia cea veche pe care ii acum o ocup� popoarele gepizilor. Aceast� �ar�, a�ezat� �n fa�a Moesiei, dincolo de Dun�re, este �nconjurat� de o cunun� de mun�i, av�nd numai dou� intr�ri, una pe la Boute �i alta pe la Tape. Aceast� Go�ia pe care str�mo�ii no�tri au numit-o Dacia �i care acum se nume�te Gepidia, dup� cum am spus, se m�rgine�te la r�s�rit cu roxolanii, la apus cu iazigii, la miaz�-noapte cu sarma�ii �i bastarnii �i la miaz�zi cu fluviul Dun�rea. Iazigii s�nt desp�r�i�i de roxolani numai prin riul Aluta.
75. �i fiindc� s-a f�cut men�iunea Dun�rii, cred c� mi e �nafara subiectului s� dau c�teva indica�ii despre acest fluviu at�t de �nsemnat. C�ci el izvor�te din c�mpiile alamanilor �i prime�te de la izvorul s�u �i p�n� la gura sa care se vars� �n Pont �asezeci de r�uri din dreapta �i din st�nga, pe o �ntindere de l 200 mile, av�nd forma unei spin�ri de pe�te, �n care se �nfig fluviile ca ni�te coaste �i �n general este cel mai mare fluviu. El se nume�te Hister �n limba bessilor �i are ad�ncimea apei, �n albia unde este mai ad�nc�, numai de dou� sute de picioare. Dun�rea �ntrece �n m�rime toate celelalte fluvii, �n afar� de Nil. Ajunge c�t am spus despre Dun�re.
76. Dup� un interval de timp �ndelungat, sub domnia �mp�ratului Domi�ian, go�ii, de teama zg�rceniei sale, desf�cur� tratatul ce-1 �ncheiaser� odinioar� cu al�i �mp�ra�i �i �ncepur� s� devasteze, �mpreun� cu �efii lor, malurile Dun�rii care erau de mult �n st�p�nirea Imperiului roman, distrug�ndu-le armatele �mpreun� cu comandan�ii lor. �n fruntea acestor provincii se g�sea pe atunci ca guvernator, dup� Agrippa, Oppius Sabinus, iar la go�i conducerea o avea Durpaneus. D�ndu-se lupta, romanii au fost �nvin�i, iar lui Oppius Sabinus i s-a t�iat capul �i go�ii, n�v�lind asupra mai multor castele �i cet��i, au pr�dat regiunile care �ineau de imperiu. 77. Din cauza nenorocirii celor ai s�i, Domi�ian a plecat cu toate for�ele sale �n Illyria �i �ncredin��nd conducerea aproape �ntregii armate generalului s�u Fuscus �i c�torva b�rba�i ale�i, i-a obligat s� treac� peste Dun�re �mpotriva armatei lui Durpaneus, pe un pod din cor�bii legate �ntre ele. 78. Atunci go�ii, care n-au fost lua�i pe nea�teptate, au pus m�na pe arme �i chiar la prima ciocnire au �nvins pe romani, omor�nd �i pe comandantul acestora Fuscus �i au jefuit bog��iile din lag�rul solda�ilor. Pentru dob�ndirea acestei victorii mari ei i-au numit pe conduc�torii lor semizei, adic� „anzi" �i nu simpli oameni, ca �i cum ar fi �nvins datorit� norocului lor.
82 ... Istoricul Ablavius relateaz� c� acolo pe ��rmul Pontului, unde, dup� cum am spus, s-au a�ezat go�ii, o parte dintre ei, care ocupau regiunile r�s�ritene �i se aflau sub conducerea lui Ostrogotha, au fost numi�i ostrogo�i, adic� „r�s�riteni", fie din cauza numelui conduc�torului lor sau a locului; iar ceilal�i au fost numi�i vizigo�i, adic� „din partea apusean�".
83. �i deoarece am spus mai sus c� dup� ce au trecut Dun�rea ei au tr�it un timp �n Moesia �i Tracia, dintre r�m�i�ele lor a fost �i Maximinus, un �mp�rat dup� Alexandru fiul lui Mamea.
89. C�ci neamul acesta a str�lucit �ntr-un chip uimitor �n regiunea �n care tr�ia, adic� pe malul scitic al Pontului ... �n timpul domniei �mp�ratului Filip 32, mai sus-amintit, . . . go�ii, suport�nd cu greu retragerea ajutoa- li relor lor b�ne�ti, cum se obi�nuie�te, din prieteni au devinit du�mani. C�ci ei, de�i tr�iau retra�i sub regii lor, erau totu�i federa�i ai statului roman �i primeau �n fiecare an daruri de la acesta. 90. Ce s� mai vorbim? Ostrogo�ii trec�nd atunci cu oamenii s�i peste Dun�re, a �nceput s� jefuiasc� Moesia �i Tracia. Filip a trimis �n contra sa pe senatorul Dedus. Acesta, venind �n fruntea trupelor sale �i neob�in�nd nici un succes contra go�ilor, si-a concediat solda�ii, trimi��ndu-i pe la vetrele lor ca simpli particulari, ca �i cum go�ii ar fi trecut Dun�rea din neglijen�a lor si v�rs�ndu-�i r�zbunarea astfel asupra oamenilor s�i, se �ntoarce la Filip. Solda�ii �ns�, v�z�ndu-se concedia�i dup� at�tea chinuri, alergar� de sup�rare �n ajutorul lui Ostrogotha, regele go�ilor. 91. Acesta primindu-i s-a �nfl�c�rat de vorbele lor �i a alc�tuit de �ndat� o armat� de treizeci de mii de oameni dintr-ai s�i �n vederea r�zboiului; au fost inclu�i �i taifali �i unii dintre asdingi, dar �i trei mii de carpi, un neam de oameni totdeauna gata de r�zboi �i care adesea au fost du�m�no�i romanilor; totu�i pe ace�tia, �n urm�, pe vremea �mp�ra�ilor Diocle�ian �i Maximianus, cezarul Galerius Maximus i-a �nvins �i i-a supus statului roman. Ad�ug�nd deci Ostrogotha acestora pe go�ii s�i �i pe peucinii din insula Peuce, care se g�se�te la gurile Dun�rii, la v�rsarea �n Pont, a pus �n fruntea lor pe Argait �i pe Gunteric, cei mai vesti�i comandan�i din neamul lor. Ace�tia, trec�nd pe dat� Dun�rea �i devast�nd Moesia pmtru a doua oar�, iu atacat Marcianopolis, faimoasa metropol� a acestei regiuni, �i dup� un ung asediu au p�r�sit-o, primind bani de la cei ce se aflau �n cetate.
94. De aici ge�ii, dup� cum spuneam, dup� un lung asediu, s-au �ntors acas� �mbog��i�i de pe urma banilor primi�i. V�z�ndu-i pe ace�tia deodat� si pretutindeni �nving�tori �i boga�i din cauza pr�zilor, neamul gepizilor, mpins de invidie, �ndreapt� armele �mpotriva unor rude.
97. Dup� cum spuneam deci, Fastida, regele gepizilor, �mboldind poporul s�u lini�tit cu armele a m�rit hotarele patriei sale. Cari a distrus aproape cu totul pe burgunzi �i a supus �i alte c�teva popoare. �i provoc�nd proste�te �i pe go�i, a c�lcat el mai �nt�i printr-un atac nedrept leg�turile de rudenie �i, �mpins de o trufie nem�rginit�, �n timp ce ad�uga noi �inuturi pentru poporul s�u, r�rea num�rul locuitorilor patriei sale. 98. Trimi��nd deci soli la Ostrogotha, sub conducerea c�ruia se g�seau �nc� �i ostrogo�ii �i vizigo�ii, adic� ambele ramuri ale aceluia�i neam, deoarece el se g�sea �nchis de mun�i �nal�i �i str�mtorat de p�duri, i-a cerut una din dou�: sau s� se preg�teasc� de r�zboi sau s�-i pun� la dispozi�ie o parte din �ara sa.
99. Atunci Ostrogotha, regele go�ilor, care era un b�rbat cu sufletul integru, r�spunse delega�ilor c� el se �ngroze�te de un astfel de r�zboi �i c� va fi greu �i cu totul criminal s� se �ncaiere cu armele ca ni�te rude, dar c� nu-i cedeaz� teritorii. Ce s� mai spun? Gepizii se reped la lupt�; �mpotriva lor, ca s� nu fie mai prejos, porne�te �i Ostrogotha cu armata la lupt� �i se �nt�lnesc l�ng� ora�ul Galtis, pe l�ng� care curge r�ul Auha. Aici s-a dat lupta din ambele p�r�i cu mult curaj, deoarece ambii aveau acelea�i arme �i fel de a se lupta; dar pe go�i i-a ajutat o cauz� mai dreapt� �i vioiciunea min�ii.
100 cele din urm� partea gepizilor a �nceput s� se retrag�, iar noaptea a oprit lupta. Atunci Fastida, regele gepizilor, p�r�sind locul de dezastru al oamenilor s�i, a fugit �n patria sa pe at�t de umilit de ocara cea ru�inoas� pe c�t fusese de umflat de �ng�mfare. Go�ii s-au re�ntors victori�i �i mul�umi�i de plecarea gepizilor �i au tr�it ferici�i �n pace �n patria lor c�t timp a tr�it �i Ostrogotha c�l�uza lor.
101. Dup� moartea acestuia, Cniva, �mp�r�indu-�i, armata �n dou�, pe unii i-a �ndemnat s� devasteze Moesia, �tiind c�
din cauza nep�s�rii �mp�ra�ilor �ara este lipsit� de ap�r�tori, iar el cu �aptezeci de mii de solda�i s-a urcat spre Euscia, adic� spre Novae. De aici fiind respins de generalul Gallus, s-a dus la Nicopol, o cetate foarte vestit�, a�ezat� l�ng� fluviul Iatrus; aceast� cetate a zidit-o Traian dup� �nfr�ngerea sarma�ilor �i a numit-o cetatea Victoriei. Sosind aci �mp�ratul Decius,
Cniva s-a retras �n p�r�ile Hemului, care nu e departe de aici, de unde f�c�nd preg�tiri, s-a gr�bit s� mearg� la Philippopolis.
102. �mp�ratul Decius afl�nd despre retragerea lui �i dorind cu orice pre� s� vin� �n ajutorul cet��ii, a trecut lan�ul muntelui Haemus �i a ajuns la Beroe. �i �n vreme ce �i odihnea caii �i armata obosit�, Cniva cu go�ii s�i n�v�li ca fulgerul peste ei �i, nimicind armata roman�, a alungat pe �mp�rat cu pu�inii oameni care putuser� s� fug� din nou la Euscia dincolo de mun�i, �n Moesia, unde pe atunci Gallus, comandantul limesului, se afla a�ezat cu cea mai mare parte dintre solda�i. �i dup� ce s-au unit armatele, cea de aici cu cea de la Oescus, �mp�ratul s-a preg�tit pentru lupta viitoare.
103. Cniva �ns� dup� un asediu mai �ndelungat al Philipopulului, a p�truns �n�untru �i dup� ce a pus m�na pe prad� s-a unit cu generalul Priscus care fusese �n cetate, ca �i cum ar fi avut de g�nd s� lupte �mpotriva lui Decius. �i dup� ce a �nceput b�t�lia, �l str�pung �ndat� de moarte pe fiul lui Decius, care fusese r�nit de o s�geat�. Tat�l, observ�nd aceasta, se zice c� pentru �nt�rirea sufletului solda�ilor a spus: „Nimeni s� nu se �ntristeze: pierderea unui soldat nu este o mic�orare a for�elor statului". Totu�i neput�nd rezista durerii p�rinte�ti, n�v�li asupra du�manului, c�ut�nd s� moar� sau s�-�i r�zbune fiul, �i ajung�nd la Abrittus, o cetate din Moesia, a fost �nconjurat de du�mani �i omor�t �i el, pun�nd un cap�t �i vie�ii �i domniei sale. Acest loc se nume�te �i ast�zi „Altarul lui Decius", fiindc� �nainte de b�t�lie el f�cuse acolo jertfe minunate idolilor.
105. Tot atunci �i un oarecare Aemilianus, v�z�nd c� de pe urma nep�s�rii �mp�ra�ilor go�ii jefuiesc mereu Moesia, lu�ndu-�i singuri permisiunea aceasta �i v�z�nd c� nu pot fi �mpiedeca�i de cineva f�r� mari sacrificii, s-a g�ndit de asemenea s�-�i �ncerce norocul �i a pus m�na pe putere �n Moesia. Apoi a folosit for�a armelor pentru cucerirea ora�elor �i jefuirea popula�iei, �n curs de c�teva luni, �n timp ce mul�imea se ridica tot mai mult contra lui, pierderile �i pagubele priciunite statului n-au fost ne�nsemnate. Pierz�nd �i via�a �i puterea imperial� dup� care ofta , el a murit chiar la �nceputul criminalei sale �ncerc�ri ....
106. ... Ace�tia �ns� �ndat� ce au ob�inut domnia, au �ncheiat un tratat cu neamul go�ilor.

110. De acolo ei s-au �ntors acas�, iar apoi au fost chema�i de �mp�ratul Maximianus �i trimi�i �n ajutorul romanilor �mpotriva p�r�ilor. Cu acest prilej ei au furnizat trupe auxiliare care s-au luptat cu mult� credin��.
111. C�ci, f�r� ei, cu greu s-ar fi putut lupta odinioas� armata roman� cu indiferent care neam . .
112. ... num�rul �i armata lor s�nt pomenite �n statul nostru �i p�n� �n ziua de ast�zi.

113. Dorind ca �nceputurile domniei sale s� le inaugureze prin supunerea vandalilor, el a pornit �mpotriva lui Visimar, regele acestora, care era din tribul asdingilor, cel mai de seam� dintre toate triburile �i foarte r�zboinic. Dup� referin�ele istoricului Dexip, ei au ajuns de la Ocean p�n� �n regiunile noastre, abia �n decurs de un an, din pricina m�rimii teritoriilor pe care au
trebuit s� le str�bat�. Ei acupau atunci locurile unde ast�zi locuiesc gepizii, l�ng� r�urile Marisia, Miliare, Gilpil �i Grisia, care �ntrece �n m�rime pe toate celelalte mai sus amintite.
114. Pe atunci la r�s�rit de ei se aflau go�ii, la apus marcomanii, la miaz� noapte hermundurii, la miaz�zi Istrul, care este numit �i Dun�re. Pe c�nd se aflau vandalii aici, li s-a declarat r�zboi de c�tre Geberich regele go�ilor, la ��rmul susamintitului r�u Marisia, unde nu s-a luptat mult timp pe picior de egalitate, ci imediat e culcat la p�m�nt �nsu�i Visimar, regele vandalilor, cu
o mare parte din neamul s�u. Iar Geberich, str�lucitul conduc�tor al go�ilor, dup� ce a biruit �i jefuit pe vandali s-a �ntors la locurile sale, de unde plecase. Atunci prea pu�ini vandali care sc�paser�, dup� ce au str�ns ceata cc'lor care nu se puteau
lupta, p�r�sind patria lor nenorocit�, au cerut de la �mp�ratul Constantin s� le dea Pannonia �i au r�mas aici cu aproxima�ie timp de �aisezeci de ani �n locuri arendate lor �i s-au supus decretelor imperiale ca ni�te locuitori din provincii.
119. Dup� �nfr�ngerea herulilor Hermanaric a pornit cu armat� �mpotriva vene�ilor care, de�i erau de dispre�uit ca for�� militar�, totu�i erau puternici prin num�rul lor mare; la �nceput ei au �ncercat s� se �mpotriveasc� . . . Ei, cum am ar�tat la �nceput expunerii noastre, c�nd am �n�irat toate neamurile, se trag dintr-o singur� tulpin�, iar acum apar sub trei nume, �i anume: vene�i, an�i �i sclavini. De�i acum, datorit� p�catelor noastre, se poart� pretutindeni ca ni�te fiare s�lbatice, totu�i atunci cu to�ii erau supu�i puterii lui Hermanaric.
121. Nu dup� mult timp, cum relateaz� Orosius, neamul hunilor cel mai crud dintre to�i, datorit� s�lb�ticiei sale, a fost cuprins de furie �mpotriva go�ilor... Filimer, regele go�ilor �i fiul marelui Gadaric, care, dup� plecarea din insula Scandia, era al cincilea rege al go�ilor, intrase cu neamul s�u pe p�m�nturile Scitici.
130.... �ntre timp Hermanaric, care era foarte b�tr�n, ajung�nd la v�rsta respectabil� de 110 ani, n-a putu suporta nici suferin�ele pricinuite de ran�, nici atacurile hunilor �i a murit. Moartea sa le-a dat hunilor posibilitatea s� ob�in� suprema�ia asupra acelor go�i care, dup� cum am spus, locuiesc �n partea de r�s�rit �i se numesc ostrogo�i.
131. Vizigo�ii, adic� ceilal�i tovar�i ai lor, care locuiau �n partea de apus, la fel de �ngrozi�i ca �i fra�ii lor, nu �tiau din cauza hunilor ce hot�-r�re s� ia cu privire al ei. Chibzuind mult timp ei trimiscr� �n sf�r�it, dup� o hot�r�re comun�, delega�i �n imperiu, la �mp�ratul Valens, fratele �mp�ratului Valentinianus. Ei cereau s� li se acorde ca loc de agricultur� o parte din Tracia sau din Moesia, ca s� poat� tr�i sub legile si autoritatea sa. Ca s� fie mai demni de �ncredere ei permit s� devin� cre�tini �n caz c� li se vor de a propov�duitori �n limba lor. 132. Afl�nd Valens acest lucru �i socotind c�-i aduce glorie, a aprobat imediat crea ce a vrut chiar el s� le propun� �i i-a a�ezat pe go�i �n regiunile Moesiei ca un fel de zid al imperiului s�u contra celorlalte neamuri barbare. �i deoarece �mp�ratul Valens �nchisese toate bisericele noastre, prins fiind de perfidia arianilor, a trimis la predicatori din secta sa, care r�sp�ndir� acolo, la ni�te oameni simpli �i ignoran�i, otrava ereziei lor. �i astfel vizigo�ii au fost f�cu�i de c�tre �mp�ratul Valens mai degrab� ariani dec�t cre�tini. 133. Mai departe, �mpin�i de zel, predicar� evanghelia at�t ostrogo�ilor c�t si gepizilor, care erau �nrudi�i cu cei dint�i, �nv���ndu-i cultul acestei erezii �i invitar� toate neamurile de limba lor s� ia parte la cultul acestei secte. Ei �n�i�i, dup� cum am spus, trec�nd Dun�rea, s-au stabilit, cu permisiunea �mp�ratului, �n Dacia Ripensis, �n Moesia �i �n Tracia.
137. Ziua aceea a �nl�turat foamea go�ilor �i siguran�a romanilor. Go�ii au �nceput s� se poarte, nu ca ni�te noi sosi�i �i str�ini, ci s� comande ca cet��eni �i st�p�ni unor simpli posesori �i s� �in� sub autoritatea lor cu depline drepturi toate regiunile de nord p�n� la Dun�re.
145. Dup� moartea lui Athanaric toat� armata sa a r�mas �n serviciul �mp�ratului Thcodosius �i s-a supus Imperiului roman, form�nd parc� un singur tot cu armata roman�. Astfel au fost reconstituite acele unit��i de federa�i, �nfiin�ate odinioas� de Constantin, iar go�ii au fost numi�i federa�i.
176 Pe atunci comandantul armatei era patricianul Aetius, care se
tr�gea din neamul foarte viteaz al moesilor, fiind originar din ora�ul Durostor �i av�nd ca p�rinte pe Gaudentius.
178. La aceast� pace, Attila, st�p�nul tuturor hunilor, �i singurul st�-p�nitor �n lume al aproape tuturor neamurilor din �ntreaga Sci�ie, a fost admirat �i s-a bucurat de o faim� str�lucit� la toate neamurile. Istoricul Priscus, fiind trimis de Theodosius cel T�n�r �ntr-o ambasad� la el, ne relateaz�, �ntre altele, urm�toarele: „Trec�nd peste ni�te fluvii foarte mari �i anume Tisia, Tibisia si Drica, am ajuns �n locul �n care odinioar� Vidigoia, cel mai viteaz dintre go�i, a c�zut printr-o miselie a sarma�ilor; de aici am ajuns nu departe de satul �n care st�tea regele Attila, zic sat dar era de m�rimea unui ora� foarte mare. �ntr-�nsul am g�sit un palat de lemn f�cut din sc�n-duri lucioase, a c�ror leg�tur� era a�a de �nchegat� �ntr-un tot, �nc�t cu greu se putea observa locul de unire al sc�ndurilor, �i numai dac� priveai cu aten�ie. 179. Puteai s� vezi s�li �ntinse pentru oaspete si portice de o construc�ie foarte frumoas�. Toat� curtea era �nconjurat� de o �mprejmuire uria��, �nc�t �ns�i m�rimea ei ar�ta c� este vorba de un portal regal. Aceasta era re�edin�a regelui Attila care st�p�nea toate meleagurile barbarilor; el prefera locurile acestea tuturor cet��ilor cucerite de d�nsul".
226 .... Plec�nd prin urmare Attila din Dacia si Pannonia, provincii �n care atunci locuiau huni cu diferitele neamuri supuse lor, �i-a pornit armata �mpotriva alanilor.
247. Asem�n�ndu-se �n privin�a vitejiei cu bunicul s�u Vultulfus, dar fiind mai pu�in norocos dec�t Hermanaric, el suporta cu greu s� fie supus hunilor. De aceea, eliber�ndu-se pu�in de ace�tia �i vr�nd s�-�i arate vitejia, a pornit cu armata �n teritoriul an�ilor. C�nd i-a atacat, a fost �nvins �n prima lupt�, dar apoi s-a luptat viteje�te �i 1-a r�stignit pe regele acelora, Boz, �mpreun� cu fiii �i cu �aptezeci de frunta�i. A f�cut aceasta ca s�-i sperie �i ca trupurile celor r�stigni�i s� m�reasc� frica celor �nvin�i �i supu�i.
260. C�nd Ardaric, regele gepizilor, a aflat aceasta, sup�rat de faptul c� at�t de multe neamuri s�nt tratate ca ni�te sclavi f�r� valoare, s-a r�sculat cel din�ii �mpotriva fiilor lui Attila . Av�nd succes a �ters ru�inea �i pata ru�inoas� a sclaviei, care �i fusese impus�, �i a eliberat — prin ac�iunea sa de c�stigare a independen�ei — nu numai neamul s�u, dar �i pe celelalte, care erau la fel de asuprite: toat� lumea se al�tur� cu drag� inim� unei ac�iuni �ntreprinse �n folosul tuturor. Astfel to�i se �narmeaz� ca s� se ucid� unii pe al�ii, iar lupta are loc l�ng� r�ul Nedao din Pannonia... 262. Dup� multe �i grele ciocniri �n mod cu totul nea�teptat izb�nda s-a ar�tat prielnic� gepizilor.
C�ci aproape 30 000 de osta�i huni �i dela alte neamuri care �i ajutau pe huni au pierit de sabia lui Ardaric �i a celorlal�i conspiratori, �n lupta aceast� a fost omor�t fiul mai mare al lui Attila, pe nume Ellac... 263. Dup� moartea sa ceilal�i fra�i au fost fug�ri�i p�n� pe ��rmul M�rii Pontice, unde, dup� cum am scris, au stat �nainte go�ii. �i astfel s-au retras hunii, �n fa�a c�rora toat� lumea p�rea c� se retrage.... Aceast� ac�iune a lui Ardaric, regele gepizilor, a adus fericirea diferitelor neamuri care, �mpotriva voin�ei lor, erau sclavii puterii hunilor �i a f�cut ca sufletele lor �ntristate de mult� vreme s� se bucure de libertatea mult dorit�. Dup� ce au irimis mai �nt�i pe soliilor, mul�i au venit �n Imperiul roman unde au fost primi�i cu mult� bucurie de �mp�ratul de atunci, Marcianus, �i au c�p�tat anumite p�m�nturi pe care s� se a�eze. 264. Iar gepizii, �nsusindu-�i cu for�a regiunile hunilor �i pun�nd st�-p�nire �n calitate de �nving�tori pe tot teritoriul Daciei ca ni�te oameni destoinici, n-au cerut altceva de la Imperiul roman dcc�t pace �i daruri anuale. Printr-un tratat de prietenie �mp�ratul a consim�it atunci bucuros la ace- li asta �i p�n� ast�zi poporul acesta prime�te darul obi�nuit de la �mp�ratul roman. Iar go�ii, v�z�nd c� gepizii p�streaz� pentru ei regiunile hunilor �i c� poporul hunilor ocup� locurile lor de odinioar�, au preferat s� cear� p�m�nturi de la Imperiul roman dec�t s� n�v�leasc� cu primejdie �n altele str�ine. �i au primit Pannonia care se �ntinde �ntr-o c�mpie lung� �i e m�rginit� la r�s�rit de Moesia Superioar�, la miaz�zi de Dalma�ia, la apus de Noricum, iar la miaz�noapte de Dun�re. �ara este �mpodobit� cu multe cet��i, dintre care prima este Sirmium iar ultima Vindobona. 265. Scirii �ns�, sada-garii �i unii dintre alani �mpreun� cu conduc�torul lor, pe nume Candac, au primit Scythia Minor �i Moesia Inferior. 266. Paria, p�rintele tat�lui meu Alanoviiamuthis, adic� bunicul meu, a fost notarul acelui Candac c�t� vreme a tr�it acesta si de asemenea notar al fiului surorii lui Candac, generalul roman Gunthic, care se mai chema �i Baza. ... si eu am fost notar... �i Hernac, fiul mai t�n�r al lui Attila �mpreun� cu oamenii s�i �i-au ales loc de a�ezare �n p�r�ile cele mai �ndep�rtate ale Scyhiei Minor. Fra�ii s�i Emnetzur �i Ultzindur au pus st�p�nire pe ora�eel Utus, Oescus �i �lmus din Dacia Ripensis. R�sp�ndindu-se n�valnic �n toate p�r�ile, mul�i dintre huni s-au predat �i au devenit supu�i romani Din r�ndul lor fac parte cei care s�nt numi�i acum „sacromontizi" �i „fosatizi". 267. Au existat �i al�i go�i, numi�i „cei mici". Ei s�nt �n num�r 3J mare �i au avut ca episcop pe Ulfilas, despre care se spune c� le-a creat un alfabet. �i astfel se mai afl� ei �n Moesia �i locuiesc �n regiunea Nicopolis, la picioarele Hemimontului; ei s�nt mul�i, dar s�raci �i pa�nici.







"