SECUREA - a fost g�ndit� nu numai ca unealt� c�t mai ales ca arm�, cu m�nerul prelung �mbr��i�at de muche �i cunoscut� sub numele de CATEIA, este prezent� pe column� sub trei forme de ast� dat� f�r� prelungirea muchiei pe m�ner, dar cu t�i�ul lat �n form� de cornul lunii �i leg�tura lamei cu teaca g�tuit�.

Se cunosc 4 tipuri principale de securi:


1. SECUREA DE LUPT� SCYTIC�, despre care anticii spun ca ar fi avut proprietatea bumerangului de a se �ntoarce la cel care a aruncat-o. Aceast� secure �i are originea �n securea de lupt� getic� din bronzul IV.
2. SECUREA-TOPOR, cu t�i�ul lat �i rotunjit, cu gura de �nm�nu�are p�trat� dar f�r� urechea caracteristic� "celturilor"
3. SECUREA DE LUPT� TURTIT�, cu t�i�ul lat �i rotunjit, cu muchea prelungit� �n form� de ciocan sub�ire. Aceast� secure delicat� a fost folosit� aproape exclusiv pentru lupt�.
4. SECUREA DE TIP CIOCAN-TOPOR, cu noduri �n locul de prindere pe m�ner

CU�ITUL
Ca �i securea, cu�itul era �n acela�i timp �i unealt� dar �i arm�, motiv pentru care a fost foarte folosit. Se purta �n teac�, la chimir �i avea multe forme:

1. cu�ite cu lama lat�, dreapt� �i t�i� convex.
2. cu�ite cu lama �ngust�, muchie convex� �i t�i� drept. Din aceste cu�ite deriv� tipurile de cu�ite dacice, cu t�i� aproape ca al cosorului de vie, reprezentat des pe monumente �i foarte folosit de daci
3. cu�itul cu lama �n forma de s, derivate din cu�itele din perioada bronzului
4. cu�ite cu m�nerul de fier �mbr�cat �n lemn sau os �i terminat �n form� de bulb sau buton. O categorie aparte o reprezint� cu�itele-cosor specifice dacilor, foarte eficace �n lupta corp la corp. Sunt arme foarte late �i cu v�rful brusc �ncovoiat av�nd lama de 20-30 de cm. M�nerul de lemn prinde coada cosorului prin �nfigere dar �i cu ajutorul unui inel de fier.

SPADELE
Spadele scurte aveau o lungime de cca. 0,50 cm din care m�nerul cam 12-15 cm cu t�i� dublu. Aceste spade serveau la t�iat prin lovire de sus �n jos. �n timp sub influen�a celtic� lamele spadelor au ajuns la lungimi considerabile de p�n� la un metru �i o l��ime de 5-6 cm.

SICA
Arma caracteristic� dacic� cu v�rful treptat �ngustat �i curbat� �n form� de secer� �i cu un singur t�i� pe partea concav�. Tipurile mai mici se m�nuiau cu o m�n� dar cele mari cu dou�. Aceste arme de calitate au fost produse �n num�r foarte mare astfel �nc�t aproape to�i b�rba�ii valizi erau �narma�i unitar ba au fost �i exportate la cel�i, sarma�i �i bastarni.

L�NCILE se fabricau �ntr-o puzderie de forme �i modele de la mici v�rfuri de �epu�� la fiare enorme de l�nci de 50 cm, de la forme simple f�r� aripi p�n� la forme care copiaz� frunza de salcie sau dafin de la forme de simple l�nci de �mpuns la darde de aruncat �i p�n� la forme complexe cu fierul �n form� de flac�r�. La cap�tul de jos majoritatea erau prev�zute cu un pinten ascu�it de fier pentru a putea fi �nfipte �n p�m�nt �mpotriva cavaleriei

SULI�A este de fapt o lance mai mic� �i mai scurt� folosit� la �mpuns dar mai ales la aruncat fie cu m�na fie mai des cu balista

ARCUL - ca arm� ofensiv� a fost folosit at�t de pedestrime c�t mai ales de cavalerie. Simbioza fericit� dintre c�l�rimea geto-dac� �i arc le-a adus lupt�torilor un bun renume �n lumea antic� european�. V�rful de bronz sau fier, triunghiular, turtit �i cu doi pinteni tot triunghiulari, mult prelungi�i �n jos, ca ni�te spini la�i aveau la baz� o teac� de prins lemnul �n ea �i mai rar un cui de �nfipt �n varg� de lemn. Orientativ se g�sesc 3 tipuri de v�rfuri de s�ge�i:

1. v�rf cu pinteni
2. v�rf cu aripi ca al l�ncilor
3. v�rf cu coaste, de profil helicoidal �n trei muchii; este ne�ndoielnic c� s�ge�ile se �nveninau, nu rareori, cu venin de viper� sau alt� otrav�.

Un alt tip de s�geat� era cea folosit� de baliste care erau mai grele �i mai masive.

Trebuie amintit c� dacii mai foloseau ca arm� lansatoare �i
PRA�TIA cu care aruncau pietre sau plumbi ascu�i�i la ambele capete.

SCUTUL - era alc�tuit dintr-o mic� parte de metal, respectiv m�nu�a interioar� �i umbo-ul exterior, iar corpul de lemn c�ptu�it cu piele. Forma cea mai des �nt�lnit� era cea oval� de mari dimensiuni �i mai rar rotund �i mic, dar ambele variante erau bogat ornamentate."