Neam care a dat numele �inutului Bisaltia (dup� Herodot), aflat pe ambele maluri ale fluviului Strymon (azi Struma, �n Bulgaria �i Grecia). Bine plasa�i �n apropierea celebrelor mine din Pangeu, bisaltii au emis, �ntre circa 500-480 �.e.n., octodrahme de argint de 28-29g, av�nd reprezentat pe avers un c�l�re� �n picioare l�ng� calul s�u, �in�nd �n m�n� dou� l�ncii lungi, iar pe revers un p�trat ad�ncit, �mp�r�it �n patru sectoare. Pe aversul unor exemplare era gravat�, �n litere grece�ti, legenda BIS ALTIKON.

Asemenea monede au fost g�site, al�turi de altele, �n mai multe tezaure importante ca cele descoperite la Stip, �n sudul Iugoslaviei, pe coasta Asiei Mici (Iordan l�ng� Bostra �i Massayaf, �n nordul Feniciei), �n apropiere de Ecbatana (Hamadan, �n Iran), sau �n Egipt.
�n vremea celui de-al doilea r�zboi medic (sec. V �.e.n.) bisaltii au avut o atitudine favorabil� fa�� de greci �i ostil� fa�� de persani. �tim aceasta de la Herodot, care ne poveste�te o cumplit� �nt�mplare: " �n acela�i �inut, regele trac care domnea peste bisalti �i crestoni s�v�r�i un lucru neobi�nuit de crud. Cum el �nsu�i f�cuse cunoscut lui Xerxes c� nu se �nvoia s�-i fie rob �i pribegi pe �n�l�imile mun�ilor Rodopi, a�i�derea nu �ng�dui nici copiilor s�i s� porneasc� cu r�zboi �mpotriva Elladei. Ace�tia �ns�, fie din �nd�r�tnicie, fie din dorin�a fierbinte de a vedea r�zboiul, �i �nso�iser� pe per�i. C�nd se �ntoarser� acas�, tuturor celor �ase care sc�paser� vii �i nev�t�ma�i, tat�l lor le scoase ochii pentru vina ce-au avut-o".
Dup� cum ne spune Tucidide, bisaltii �i triburile tracice �nvecinate locuiau �n cet��i mici, iar dac� este s�-i d�m crezare lui Herodot, m�car pentru perioada veche, nu agricultura ar fi fost ocupa�ia lor de predilec�ie, ci, a�a cum par s� confirme �i c�teva versuri din Virgiliu (Georgicele), mai degrab� cre�terea vitelor. Ceva mai t�rziu �ns�, �inutul locuit de ei apare la Titus Livius ca "bogat �n cereale �i metale". �n vremea regilor macedoneni Alexandru I (495-454/51 �.e.n.) �i Perdiccas (451 ?-414 �.e.n.), se presupune c� bisaltii ar fi f�cut parte din regatul Macedoniei. Marile interese care se �ncruci�au �i se ciocneau �n zona bogatelor mine din mun�ii Pangeu, r�vnite de thasieni �i de atenieni au f�cut ca domina�ia politic� macedonean� �n regiunea de la gurile Fluviului Strymon s� fie adesea amenin�at�, suveranii macedoneni Filip II (359-336 �.e.n.) �i Alexandru cel Mare (336-323 �.e.n.) av�nd de luptat cu triburile de aici.
De la Titus Livius, afl�m c�, dup� victoria roman� de la Pydna (168 �.e.n.) Bisaltia �ntreag�, "locuit� de bisalti, b�rba�i foarte curajo�i", a intrat �n alc�tuirea primei regiuni a Macedoniei "libere".

http://www.zamolxis.ro/
"