BISALTII
Date: Tuesday, December 09 @ 16:44:39 EET
Topic: Semintia Getilor
Neam care a dat numele ținutului Bisaltia (după Herodot), aflat pe ambele maluri ale fluviului Strymon (azi Struma, în Bulgaria și Grecia). Bine plasați în apropierea celebrelor mine din Pangeu, bisaltii au emis, între circa 500-480 î.e.n., octodrahme de argint de 28-29g, având reprezentat pe avers un călăreț în picioare lângă calul său, ținând în mână două lăncii lungi, iar pe revers un pătrat adâncit, împărțit în patru sectoare. Pe aversul unor exemplare era gravată, în litere grecești, legenda BIS ALTIKON.
Asemenea monede au fost găsite, alături de altele, în mai multe tezaure importante ca cele descoperite la Stip, în sudul Iugoslaviei, pe coasta Asiei Mici (Iordan lângă Bostra și Massayaf, în nordul Feniciei), în apropiere de Ecbatana (Hamadan, în Iran), sau în Egipt.
În vremea celui de-al doilea război medic (sec. V î.e.n.) bisaltii au avut o atitudine favorabilă față de greci și ostilă față de persani. Știm aceasta de la Herodot, care ne povestește o cumplită întâmplare: " În același ținut, regele trac care domnea peste bisalti și crestoni săvârși un lucru neobișnuit de crud. Cum el însuși făcuse cunoscut lui Xerxes că nu se învoia să-i fie rob și pribegi pe înălțimile munților Rodopi, așișderea nu îngădui nici copiilor săi să pornească cu război împotriva Elladei. Aceștia însă, fie din îndărătnicie, fie din dorința fierbinte de a vedea războiul, îi însoțiseră pe perși. Când se întoarseră acasă, tuturor celor șase care scăpaseră vii și nevătămați, tatăl lor le scoase ochii pentru vina ce-au avut-o".
După cum ne spune Tucidide, bisaltii și triburile tracice învecinate locuiau în cetăți mici, iar dacă este să-i dăm crezare lui Herodot, măcar pentru perioada veche, nu agricultura ar fi fost ocupația lor de predilecție, ci, așa cum par să confirme și câteva versuri din Virgiliu (Georgicele), mai degrabă creșterea vitelor. Ceva mai târziu însă, ținutul locuit de ei apare la Titus Livius ca "bogat în cereale și metale". În vremea regilor macedoneni Alexandru I (495-454/51 î.e.n.) și Perdiccas (451 ?-414 î.e.n.), se presupune că bisaltii ar fi făcut parte din regatul Macedoniei. Marile interese care se încrucișau și se ciocneau în zona bogatelor mine din munții Pangeu, râvnite de thasieni și de atenieni au făcut ca dominația politică macedoneană în regiunea de la gurile Fluviului Strymon să fie adesea amenințată, suveranii macedoneni Filip II (359-336 î.e.n.) și Alexandru cel Mare (336-323 î.e.n.) având de luptat cu triburile de aici.
De la Titus Livius, aflăm că, după victoria romană de la Pydna (168 î.e.n.) Bisaltia întreagă, "locuită de bisalti, bărbați foarte curajoși", a intrat în alcătuirea primei regiuni a Macedoniei "libere".
http://www.zamolxis.ro/
|
|