Datorit� unor particularit�ti zonale, medicina magico-empiric� s-a p�strat la rom�ni, aproape institutionalizat�, p�n� in secolul al XX-lea. lat�, �n acest sens, ce consemna un medic districtual �n 1935: "Trebuie s� m�rturisesc c� �n popor medicina b�beasc� si desc�ntecele cu tot empirismul lor, au r�mas mijlocul de c�petenie la care recurg t�ranii nostrii �n caz de boal�. Ei cred orbeste �n puterea desc�ntecului. Sunt zile din s�pt�m�n�, cum e miercuri, duminica, dar mai ales vinerea, c�nd bolnavii din cele mai �ndep�rtate sate, vin la c�te o bab� mester� desc�nt�toare, f�c�nd coad� cu c�rutele la usa ei."


Arta vindec�rii la poporul rom�n are o vechime milenar�, put�nd fi considerat� un dar str�mosesc, iar fondul s�u inalienabil, comun tuturor regiunilor locuite de rom�ni, permite s� identific�m o form� primar�, arhaic� a acestei arte, care, dup� anumite indicii istorice si de limb�, o putem atribui tracilor, mai exact sacerdotilor geto-daci.

Un aspect particular referitor la traditiile medicale preistorice, sesizat deja, este acela c� �ncep�nd din mileniul IX �.Hr., au fost produse �n Spatiul Carpatic figurine de lut cu caracter artistico-biologic, reprezent�nd b�rbati sau femei, figurine ce prezint� mici orificii ca niste �mpuns�turi de ac, corespunz�toare punctelor de acupunctura cunoscute de medicina traditional� chinez�. Au fost descoperite, de asemenea, statuete si vase antropomorfe care prezint� spirale sau romburi spiralate situate exact �n dreptul plexurilor psiho-energetice, cunoscute �n fiziologia mistic� indian� sub numele de chakra ("roat�"). Aceste reprezent�ri au avut cea mai mare r�sp�ndire �n mileniul IV �.Hr., perfection�ndu-se p�n� la ocupatia roman� a Daciei. Num�rul statuetelor autohtone str�vechi la care au fost indentificate p�n� �n prezent incizii de trasee (reprezent�nd schematic meridiane energetice) sau puncte de ordin bio-energetic acupunctural, se ridic� la 338, dou�zeci dintre acestea g�sindu-se la Muzeul National de Istoria Rom�niei. Toate aceste statuete sunt de pe teritoriul Rom�niei , iar punctele marcate (coincidente cu cele din acupunctura chinez�) sunt reale, neconfund�ndu-se cu punctele de eroziune, sunt rotunde si bilateral dispuse (simetrice), cu topografie identic� h�rtilor moderne de acupunctura chinez� .

Pentru desemnarea traseelor bioenergetice proiectate la suprafata corpului omenesc, numite de indieni nadi (cu sensul literal de canale, vase, dar si "nervi") iar de chinezi "meridiane", exist� corespondentul rom�nesc de "r�uri", folosit de practicienii populari ai unei terapii acupuncturale specific t�r�neasc�, care se practic� �ntr-o serie de locuri din tar� (a se vedea pentru exemplificare, la ultimul capitol, tratamentul nr. 7 al icterului sau tratamentul nr. 17 pentru indigestie).

Studiile sunt �ntreprinse de dna prof. Nineta Crainici, unul dintre pionierii promov�rii yog�i �n Rom�nia. Manuscrisul acestor cercet�ri este nepublicat �nc�, v�z�nd lumina tiparului numai c�te un fragment, prin periodice. (A se vedea Arhetip - Renastere Spiritual� nr.9)
"Nineta Crainici, Adev�ruri despre yoga hindus� si autohton�', in N. Crainici, Dr. M. Sl�tineanu si Dr. E. Tig�nus, Yoga Integral�. Bucuresti 1993, pag. 20.

Dac� se tine cont de v�rsta celor mai vechi dintre aceste figurine antice antropomorfe g�site pe teritoriul ce tine de Carpati (dat�nd cu �ncepere din mileniul IX �.Hr.), ar rezulta logic c�, cu multe mii de ani �n urm�, aici se st�p�neau cunostinte medicale si de fiziologie energetic� subtil� care aveau s� devin� mai t�rziu specifice medicinei traditionale chineze (acupunctura) si misticii indiene (tantra-yoga). Asemenea afirmatii pot p�rea hazardate, dar dac� se tine cont de faptul c� migratiile popoarelor indo-europene au pornit dintr-un punct comun acum mai multe mii de ani �n urm�, punct situat chiar �n Carpati, si c� popoarele de aici au ajuns p�n� �n peninsula indian� (sub numele de arieni), ele devin probabile. Un arheolog american afirma �n aceast� privint� c� "civilizatia s-a n�scut acum 13-15 mii de ani acolo unde tr�ieste ast�zi poporul rom�n, r�sp�ndindu-se apoi at�t spre r�s�rit c�t si spre apus".

N-ar trebui s� mai surprind� ast�zi c� cele mai vechi civilizatii europene cunoscute au ap�rut, cu milenii �nainte de era noastr�, �n Spatiul Carpatic (adev�rat� "matc�" a populatiilor indo-europene), de aici r�sp�ndindu-se, mai �nt�i spre vest si sud, mai apoi spre est, p�n� �n India .

Referitor la "acupunctura" str�veche a tracilor, clarv�z�toarea Vanga din Bulgaria, o veritabil� sibil� trac�, spunea unui medic acupuncturist c�, pentru a fi eficient tratamentul, acele trebuiesc s� fie din argil� ars� si nu din metal, iar aceste ace din argil� ars� trebuie s� fie �ncinse pe jar �nainte de folosire .

William Schiller, Unde s-a n�scut civilizatia. (Cit�m dup� revista Arhetip nr 6-7. Se mai afirm� c� �n statul indian Bihar - omonim al regiunii rom�nesti Bihor - exist� populatii ce vorbesc o limb� aproape identic� cu limba rom�n�.)
Mesaje in piatra

Cercet�ri paleontologice, de arheologie stereoscopic�, f�cute �n Rom�nia �n anii 1967-1969, �n Carpatii Meridionali cu prec�dere, asupra gravurilor pe st�nci ce tin de neolitic, au dus la identificarea unor figur�ri criptice ce tin de tehnica magic� a sculpturii megalitice (�n care contributia omului se poate limita chiar si numai la amenajarea unei anumite configuratii a unei st�nci). Aceste figur�ri nu devin vizibile dec�t �n anumite momente ale zilei, �n care trebuie s� coincid� luminozitatea, punctul de observatie si "initierea mitic� a observatorului". Concluzia sefului echipei de cercet�tori, paleontologul peruvian Daniel Ruzo, este c� �n zona v�rfului Omu din muntii Bucegi ai lantului carpatic ar trebui s� existe o pester� sau o retea de galerii subterane care s� contin� un tezaur initiatic ancestral , �n acord cu faptul c�, "Carpatii sunt �ntr-o regiune a lumii �n care se situa centrul european al celei mai vechi culturi cunoscute �n ziua de azi" .

Amintim aceste cercet�ri si concluziile lor pentru a putea crea o imagine mai larg� asupra contextului �n care au ap�rut vestigiile milenare de medicin� ce au fost descoperite �n aceste locuri.

Locul "initiatic", care a trezit interesul cercet�rilor paleontologice din 1967-1969, anume spatiul muntos ce se �ntinde de la Sfinxul Carpatic p�n� la V�rful Omu, se afl� �n interiorul unei uriase "Zone crepusculare", zon� care, cu aproximatie, acoper� uriasul dreptunghi geografic delimitat de meridianele de 23 si 26 grade si de paralele de 45 si 46 grade. �n aceast� zon� au fost semnalate repetate fenomene O.Z.N.,

�n urma acestor cercet�ri asupra monumentelor megalitice din Carpati a fost realizat, sub directia dlui Daniel Ruzo, filmul Mistere �n piatr�. Actualmente, acest film realizat de studiourile rom�nesti, zace nefolosit in arhive de c�nd a fost interzis de regimul ultimei dictaturi rom�nesti.
Aceast� Zon� crepuscular�, care este de fapt centrul geografic al Rom�niei (ca si al vechii Dacii), cuprinde cei mai �nalti munti ai Carpatilor, �n care sunt prezente at�t reprezent�ri megalitice, c�t si vechiul sanctuar magic dac de la Sarmisegetusa. Mai mult dec�t probabil, tot �n aceast� Zon� se afl� si Cogainon-ul, muntele �n care s-a retras spre nemurire marele-zeu dac Zalmoxe.

�n Dacia preistoric� exista o Cale Sacr� care, plec�nd din sudul Daciei, mergea - dup� cum indica Pindar - p�n� la locul comun de adunare al hiperboreilor. Enigmatica Hyperboreea - raiul nordic al antichit�tii (Shamballa popoarelor europene antice) - era pentru vechii traci, locul de permanent� re�ntoarcere. Acea cale initiatic�, numit� de Herodot Exampaeos, era marcat� de vechi sanctuare si de monumente megalitice , sau trecea prin impresionante chei naturale cu st�nci special amplasate, asa cum sunt Cheile Bacului din Carpatii orientali care �ncep dincolo de Prut si continu� peste Nistru p�n� la Don, ca o cale triumfal� de tipul aliniamentului megalitic. Multe dintre aceste monumente megalitice mai pot fi �nc� v�zute, dar Nicolae Densusianu, Dacia preistoric�. Numele coloanei ceresti, dup� N. Densusianu, este consemnat de mai toti mitografii Greciei antice: Eschil, Homer, Hesiod, Dionisie Periegetul, Pausanias si altii, care socotesc �n lucr�rile lor acest monument mitic ca o minune a timpurilor preantice, drept cel mai "maiestos monument al lumii pelasge" (dup� grecii antici, Pelasgii ar fi fost o populatie primordial� a neamului omenesc, n�scuti pe un v�rf de munte din Pelasgos, fiul lui Zeus).


Insemnarile despre ele sunt practic necunoscute, cei ce le cunosc nepublic�nd dec�t arareori. Altele sunt ast�zi distruse. Asa este cazul complexului megalitic cu statuia menhir ce o reprezenta pe Dochia (Dacia). Acest monument se afla �n�ltat pe cel mai �nalt munte al Moldovei, Ceahl�ul. Despre acest monument scria pe la 1700 domnitorul Moldovei, spun�nd c� �n v�rful muntelui se vede o "statuie foarte veche", �nalt� de 11 metri si reprezent�nd o femeie b�tr�n�, de la baza c�reia izvor�ste un izvor nesecat de ap�. Pe dealurile din jurul muntelui se v�d "urme de cai, de c�ini si p�s�ri imprimate pe st�nci", care sunt numite de popor "La s�mne" .

O interesant� �nt�mplare, petrecut� �n 1979, �n Bulgaria, vorbeste �ndeajuns despre stranietatea si functionalitatea monumentelor de tip megalitic �nc� existente pe vechiul teritoriu trac. �ntr-o zi, renumita sibil� Vanga, clarv�z�toare si vindec�toare, a �nceput s� �i descrie am�nuntit unei nepoate un loc aflat la munte, cer�ndu-i s� fie acolo la data de 5 mai. Este interesant de precizat c� Vanga a ales s� locuiasc� la Rupi, deasupra unor str�vechi sanctuare trace, spun�nd c� de aici �si trage energia si forta pentru a-si face prezicerile. Acest loc, la Rupi, este un important nod si pentru traseele p�s�rilor migratoare. De aici pleac� spre sud toamna, si aici se �ntorc prim�vara mari stoluri de p�s�ri.

Au plecat �n aceast� expeditie pornit� din indicatiile vizionarei un grup de prieteni, printre care se afla si nepoata Vang�i. Ajung�nd la muntele indicat s-au oprit la poalele unei st�ncii ce avea cioplite �n partea superioar� trei cercuri de m�rimea unor farfurioare ce formau un triunghi cu v�rful ascutit�ndreptat spre sol. Conform indicatiilor Vang�i, st�nca trebuia privit� la primele raze ale Soarelui si ale Lunii. Exploratorii au fost martorii unui interesant joc al luminii, at�t la aparitia soarelui, c�t si la cea a lunii, dar ceea ce avea s� fie frapant s-a �nt�mplat mai t�rziu, �n noapte, c�nd partea neted� dinspre sud a st�ncii s-a iluminat, parc� din interior, asemenea ecranului unui televizor si, �n mijlocul �ntunericului montan, s-au conturat imagini �n nuante cenusiu deschis. "O clip� mai t�rziu - relateaz� nepoata Vang�i - au ap�rut, profil�ndu- se �ntr-o lumin� alb�... dou� chipuri! Erau imense, ocup�nd aproape tot spatiul luminat - st�nca neted� avea cel putin cinci metri �n�ltime si trei sau patru metri l�time. Figurile se vedeau at�t de clar si se conturau at�t de bine, �nc�t am avut sentimentul c�, din clip� �n clip�, se vor desprinde de st�nc� si o vor porni spre noi. Era at�t de cutremur�tor, �nc�t am �ncremenit..." Imaginea din primul plan era aceea a unui b�rbat �n v�rst�, �n m�rime natural�, �mbr�cat cu o rob� lung� p�n� la p�m�nt, si av�nd plete lungi p�n� la umeri. M�na st�ng� �i at�rna pe l�ng� corp, iar cea dreapt� tinea un obiect sferic."
"