Strigoii sunt, dup� credin�a rom�nilor de pretutindeni, de dou� feluri �i anume unii mitici, iar al�ii reali. Cei mitici sunt un fel de spirite necurate �i rele, care numai rar se arat� oamenilor �n chip omenesc ; cei reali au �ns� chip omenesc �i petrec �mpreun� cu oamenii p�n� la moarte, iar dup� ce mor se prefac �i ei �n strigoi �i strigoaice adev�rate adic� �n spirite rele, dac� atunci c�nd se �nmorm�nteaz� nu se �mpl�nt� �n trupul lor un par care s� ajung� p�n� la corp s� le str�pung� inima.
At�t strigoii-spirite c�t �i strigoii-oameni dar mai ales strigoaicele fac omenirii foarte multe nepl�ceri, neajunsuri �i daune. Dar �i oamenii le pot veni de hac, iar aceasta se face mai ales �n prima �i a doua zi de Pa�ti. Cine ia �n ziua de Pa�ti lingura cu care s-a amestecat �n oala �n care s-au vopsit ou�le �i o pune dup� �erpar ( curea ) �i apoi se suie �ntr-un pom �nalt, poate vedea toate strigoaicele care merg nev�zute cu ciurda ca s� ia laptele de la vaci. Cea mai mare strigoaie e c�lare pe taurul satului. Precum se pot vedea strigoaicele-spirite �n ziua de Pa�ti, tot asa se pot cunoa�te �i strigoaicele-femei sau vr�jitoarele care uneori sunt chiar mai rele.


Ajunul s�rb�torii de Sf. Gheorghe ( 23 aprilie ) se nume�te �n unele p�r�i din Banat S�ngeorgiul Vacilor, deoarece de cum se �nsereaz� �i p�n� la c�nt�tori umbl� spiritele rele, cu deosebire strigoii �i strigoaicele ca s� ia mana de la vitele mulg�toare �i mai ales de la vaci. Strigoaicele �ns� nu merg pe jos, ci zboar� prin aer, foarte sus, �nc�t abia se aud, c�l�rind pe anumi�i oameni care, din nenorocire, au ie�it cu capul gol afar� �n preseara S�ngeorgiului Vacilor.
Dar �nainte de a merge �i a lua laptele de la vaci, strigoaicele, dup� credin�a rom�nilor din Bucovina �i Transilvania, se adun� �n locuri singuratice, �n vizuinile codrilor, �n case p�r�site �i �ntre hotare unde se hot�r�sc mo-�iile mai multor comune. Acolo se apuc� la b�taie cu limbi de meli�e �i se bat p�n� la miezul nop�ii, apoi �ncalec� pe c�te o meli�� �i merg s� ia laptele de la vaci. Din cauza aceasta, femeile care au vaci cu lapte ascund �n noaptea spre Sf. Gheorghe toate meli�ele, sau le ung cu usturoi, ca s� nu le poat� lua strigoaicele c�nd vin dup� d�nsele. Dar nu numai strigoaicele iau �n noaptea de Sf.Gheorghe laptele de la vaci, ci �i o serie de vr�jitoare. �n Muntenia se spune ca vr�jitoarea care vrea s� ia mana de la vaci se dezbrac� �n noaptea de Sf.Gheorghe �i apoi, cu o oal� nou� �n m�n� �i cu o p�nz� nou� lucrat� noaptea �naintea c�nt�rii coco�ilor, iese pe islaz t�r�ind p�nza, str�nge roua �n oal�, vine acas�, ud� sarea �i t�r��ele �i le d� vitelor ei stropindu-le cu ap� de rou�. Si vitele care vor p�una pe unde a str�ns vr�jitoarea rou�, acelea pierd laptele �i untul, iar la vr�jitoare laptele spore�te. Vacile c�rora li s-a luat laptele, �n scurt timp dau �napoi �i sl�besc mai r�u ca iarna, p�rul li se zb�rle�te de parc� ar fi bolnave, iar dup� o lun�-dou� st�rpesc cu des�v�r�ire. �n timp ce, dimpotriv�, vacile vr�jitoarelor pe zi ce trece se fac tot mai grase �i frumoase �i dau lapte una c�t zece.
Din cauza aceasta rom�nii de pretutindeni �ntrebuin�eaz�, at�t �n ajunul c�t �i �n ziua de S�ngeorgiu, fel de fel de mijloace ca strigoaicele �i vr�jitoarele s� nu se poat� apropia de vacile lor.
Rom�nii din unele p�r�i ale Moldovei �i Munteniei, care au vite, dar �ndeosebi fl�c�ii, c�nt� din gur�, bucium� din bucium sau fac zgomot cu �eava de la cazan ca stri-goaicele �i vr�jitoarele s� nu se poat� apropia de vaci �i de oi, s� le vr�jeasc� �i s� le ia laptele. Se zice c� numai p�n� unde ajunge vocea lor sau sunetul buciumului, numai p�n� acolo ajung �i vr�jitoarele ; nu se pot apropia mai mult s� ia mana de la vaci �i prin urmare toat� osteneala lor este zadarnic�.
Tineretul din Transilvania i�i face �n seara de Sf. Gheorghe buciume �i fluiere din coaj� de r�chit� �i alun din care c�nt� ca s� fac� larm�. �n Banat, pentru a �mpiedica venirea srigoaicelor, �n seara de S�n-Georgiu se �mpodobesc ferestrele �i u�ile cu crengi de rug s�lbatic care se adun� de prin locuri �ndep�rtate unde nu se aude c�ntatul coco�ului, sau se desc�nt� leu�tean, pelin �i boz care astfel desc�ntat se pune la picioarele vitelor �i oilor. Se mai pot folosi rugi de m�ce�e care se pun nu doar la grajduri, ci �i la ferestrele �i u�ile caselor, pentru ca femeile care al�pteaz� s� nu-�i piard� laptele. Mul�i rom�ni din Banat mai pun pe l�ng� rug �i odolean sau rostopasc�. De aceea se spune c� cei care nu dorm �n noaptea Sf. Gheorghe poate auzi cum c�nt� strigele c�nd pornesc dup� mana vitelor : „De n-ar fi hodolean / hodolean �i rostopast� / fir-ar lumea toat-a noastr�“. Unii spun c� le-au auzit c�nt�nd aceste c�ntece �n noaptea S�n-georgiului vacilor �i de aceea au dat vitelor tot anul odolean �i rostopasc�, iar strigele nu le-au mai putut face nimic.
Marele nostru poet Mihai Eminescu descrie astfel aceste obiceiuri �n zona Moldovei : „�nc� din dup� amiaza ajunului Sf�tului Gheorghe fetele, fl�c�ii �i copiii ies �n �arin� �i se duc la p�dure �i se �ntorc acas� �nc�rca�i cu ieder� �i crengi de rug. Din ieder� se �mpletesc cununi verzi, iar crengile de rug se pun �n cruci pe la porti�e pe la fere�ti pe deasupra u�ilor �i mai cu deosebire pe la gradul unde se ad�postesc vitele �i caii. A�a e bine; altfel, intr� ielele �i strigele, fur� laptele de la vaci, fur� somnul copiilor, visul fetelor �i norocul fl�c�ilor. Acolo unde intrarea e �nchis� prin rugi �mghimpa�i, nici iele nici strige nu intr�, pentru c� v�d semnul pe care nu au putere de a-l trece �i vacile dau lapte, copiii dorm du�i, fetele se pierd �n visuri pl�cute iar fl�c�ii ram�n harnici �i cu noroc. Astfel toate casele �i toate cur�ile se �ncarc� de podoaba prim�verii"

( din Simion Florea Marian - Mitologie rom�neasc� )
"