|
Votati DACII in Romanian Top100
|
|
|
Ecusonul membrilor grupului
|
|
|
Revista Dacia Nemuritoare
|
|
|
La Sarmizegetusa Regia arheologi
Acum puteti citi revista Dacia Nemuritoare intr-o noua prezentare on-line
|
|  |
|
Proiectul "Columna lui Traian", la prima faza
|
|
Anonim scrie "Specialistii MNIR au finalizat o prima faza a
proiectului Columna lui Traian, referitoare la Primul razboi dacic (101-102). Considerat �actul de nastere al poporului rom�n�, Columna este cel mai important monument antic cu scene istoriate �n relief. Copia monumentului, la
scara naturala, este gazduita �n spatiul Lapidarium al muzeului, permitand cea mai minutioasa cercetare a reliefurilor.
Dorim, prin acest proiect, sa oferim vizitatorilor comentarii istorice mai ample, care nu pot fi nici cuprinse �n afisaje, nici nu sunt la �ndem�na oricarui gid muzeal, sau pe masura timpului aflat la dispozitia grupurilor care viziteaza expozitia. "
|
Scris de Autor on Sunday, January 24 @ 01:17:48 EET (3669 citiri)
(Citeste mai mult... | 1046 bytes in plus | Scor: 4.8)
|
|
|
liliana scrie "Prima productie literara fantastica despre voievodul rom�n vede lumina tiparului �n anul 1897 si apartinea unui scriitor irlandez Abraham (Bram) Stoker. Autorul romanului intitulat "Dracula", mare pasionat de vampirism si pseudo-stiinte oculte, creeaza o atmosfera de groaza si suspans pe parcursul �ntregii actiuni.
Astfel, celebrul roman "Dracula", care reapare p�na �n anul 1971 �n 85 de editii, pune �n circulatie un personaj fantastic ce b�ntuie decorul mirific si de legenda al Transilvaniei.
�n vederea elaborarii acestui roman, autorul s-a inspirat si s-a "documentat" din "Povestile germane" despre Vlad Tepes-Dracula si l-a consultat pe prietenul sau Arminius Vambery, profesor la Universitatea din Budapesta, care avea cunostinte privitoare la geografia si istoria principatelor rom�ne.
"
|
|
Fundalul gnostic al traditiei folclorice romanesti despre vamile vazduhului
|
|
andrada scrie "�n traditia folcloric� rom�neasc�, mai multe surse atest� credinta �n �v�mile v�zduhului�, parte component� a imaginarului care circumscrie c�l�toria sufletului, dup� moarte. �ngerii r�zvr�titi sau �dracii�, pe care Arhanghelul Gavril �i alung� din cer din porunca lui Dumnezeu, se r�sp�ndesc pe p�m�nt si �n ape, sau r�m�n suspendati �n v�zduh, �n starea provizorie a unei c�deri nedes�v�rsite. �ngerii exilati �n v�zduh �n�scocesc� v�mile dintre cer si p�m�nt, care au menirea de a v�mui sufletele oamenilor dup� trecerea pragului tanatic, pentru ca �s� nu se strecoare vreun vinovat �n rai, ci pe toti p�c�tosii s�-i prind� si s�-i trimeat� �n iad�. Intervalul dintre cer si p�m�nt se defineste ca spatiu de frontier� �ntre �mp�r�tia binelui si �mp�r�tia r�ului, �ntre rai si iad, iar traiectoriile sufletelor se desf�soar�, dup� moarte, �n concordant� cu logica faptelor bune sau faptelor rele s�v�rsite pe parcursul vietii p�m�ntesti: ��ntre cer si p�m�nt s�nt o multime de drumuri nev�zute, pe care sufletele trec spre rai.� (cf. Marcel Olinescu, Mitologie rom�neasc�, p. 366; Simion Florea Marian, �nmorm�ntarea la rom�ni, p. 286-287)."
|
Scris de Autor on Wednesday, October 04 @ 14:07:34 EEST (8399 citiri)
(Citeste mai mult... | 38167 bytes in plus | Scor: 4.37)
|
|
Shadow76 scrie "“This is it. The translation is accurate,” the young man said in a meditative tone, as if daydreaming. He took another look at the papers scattered all over the table in front of him, then stretched and rose from the chair.
He was tall, slim but well built, with long blonde hair and deep, dark blue eyes that looked even darker because of the black shadows beneath them. His person seemed to fill the tiny students’ houseroom, not as much physically, but by the force of his personality. It shadowed the other inhabitant of the room, who was lying on one of the two beds reading a history textbook. "
|
Scris de Autor on Friday, September 29 @ 13:57:32 EEST (6688 citiri)
(Citeste mai mult... | 10783 bytes in plus | Scor: 4.66)
|
|
|
bogdan3963 scrie " A devenit atit de obisnuita folosirea unei culori sau a mai multora si nu oricum, ci in deplina concordanta cu starile sufletesti ale unei persoane"
|
Scris de Autor on Tuesday, December 13 @ 00:09:54 EET (10609 citiri)
(Citeste mai mult... | 15642 bytes in plus | Scor: 4.79)
|
|
|
andrada scrie "Ipoteze si interpol�ri autropologice �i arheologice. — Inainte de a trece la studiul mitologiei predace se impun doua precizari: 1) primele �njghebari magico-mitologice apar in perioada pietrei cioplite, cu precadere in neolitic, ceea ce ne face s� coborim cercetarea noastra mult in preistoria Daciei; 2) aceste injghebari magico-mitologice nu sint unitare sub raportul conceptiei si viziunii lor despre viata si lume, ceea ce inseamna ca in realitate este vorba de mai multe mitologii predace (cam atitea cite grupuri umane razlete incep sa se constituie in aceasta perioada in gin�i, clanuri �i triburi). Noi ne-am propus sa gasim numitorul comun al tuturor acestor mitologii predace, din doua motive: intii pentru a constata ce le poate uni sub raportul conceptiei si viziunii pregmatico-mitice si apoi pentru a urmari ce preia, dezvlta si supravietuieste in mitologia dac� in faza ei de organizare plenara."
|
Scris de Autor on Monday, October 17 @ 01:34:52 EEST (18136 citiri)
(Citeste mai mult... | 58576 bytes in plus | Scor: 4.45)
|
|
Anonim scrie "Marii pontifi asocia�i la domnie cu regii daci nu par a fi ni�te preo�i simpli sau improviza�i, ci uneori dimpotriv�. Astfel se men�ioneaz� despre Zalmoxis c� a fost reformator mitic, profet, mare pontif, taumaturg, rege, daimon �i zeu, c� a frecventat marile centre religioase ale lumi antice. Deci, c� ar fi urcat �ntreaga scar� a consacr�rii �i apoi a sacraliz�rii. Se relateaz� c� ar fi �nv��at medicina psiho-empiric� �i a propov�duit nemurirea sufletului, starea de beatitudine dup� moarte, fericirea egalitar� �n �mp�r��ia cereasc�. Pentru a ini�ia pe discipolii lui, s-ar fi retras �ntr-o subteran� din hieropola dac� Sarmisegetuza, �i ar fi reap�rut dup� 4 ani. De asemenea c� ar fi ini�iat, dup� ace�ti 4 ani, c��iva discipoli, prin a�a-zisele ospe�e ale nemuririi, un fel de simpozioane �n scop mitologic asemenea celor descrise mai t�rziu de Platon. Ceea ce �nseamn� c� Zalmoxis ar fi precursor pe continentul european al institu�iei simpotice chiar �nainte de Platon, care folose�te simpozionul �n scop filozofic.
"
|
Scris de Autor on Thursday, October 13 @ 02:33:52 EEST (10685 citiri)
(Citeste mai mult... | 14516 bytes in plus | Scor: 4.22)
|
|
andrada scrie "Motto: "Truth needs only two groups of people to surface: some to express it and others to hear it." (Henry THOREAU)
The well-known Greek historian, Herodotus, used to say the following about Thracians: "...after the Indians, the Thracian people constituted the largest ethnicity among all the rest of the world's races. Should they benefit from one ruling only and be spiritually united, they might acceed to become, in my opinion, absolutely undefeatable and to surpass, by far, the greatness of all the other Earth's proud races. The Thracians bear many names, each one according to their living regions, yet all of them show, through almost everything, highly similar customs". But, if Herodotus' knowledge was limited to some 19 Thracian tribes, another historian, Strabon, was nevertheless, depicting no fewer than 22 tribes! Obviously, among such a rich variety of tribal social life forms, some religious differences must have existed, which can no longer be known today. The point is that the Thracian race was great throughout all the Antiquity, and famed because of their physical resistence and their overall skills regarding traditional medicine. A proof of the latter would be to quote Socrates, the great Greek plilosopher, who was once confessing to have personally learned, straight from one of Zalmoxis' apprentices, an incantation of those "ABLE TO MAKE HUMAN BEINGS IMMORTALS". Much later, across centuries, Clement from Alexandria was reproaching to the Greeks a "lack of originality" within their own civilization, and that these would have learned from Thracians their curative incantation formulas: "Sanas incantationes a Thracibulus accepisti" (in Latin, from: Clement of Alexandria, "Appeal Towards Nations", Migne, page 18, column 175b).
"
|
andrada scrie ""Muntele care se ascunde privirilor" nu se vrea o formulare metaforicã, ci o realitate a cãrei acceptare si �ntelegere �l ancoreazã �ntr-un spatiu geografic determinat �n contextul unor legi fizice. Este vorba de Muntele Gugu (2.291 m) din Masivul Tarcu-
Godeanu, semn de hotar, convergent, pentru cele trei provincii istorice: Banatul, Ardealul si Oltenia, care constituiau arealul
spiritualitãtii si politicului geto-dacilor, dar si a ceea ce avea sã fie Dacia Felix, dupã cucerirea de catre imperiu. "
|
Scris de Autor on Wednesday, March 02 @ 03:22:09 EET (8027 citiri)
(Citeste mai mult... | 19561 bytes in plus | Scor: 4.96)
|
|
|
Andrada scrie "Ovidiu, am v�zut, spunea, referindu-se la Dacia: "A�adar mi-a fost sortit s� v�d Sci�ia �i �inuturile care se g�sesc sub axa lui Lykaon". Lykaon a fost primul rege al Arcadiei, tat�l ursoaicei Kallisto, �i numele s�u se refer� la lup (gr. lykos). "Axa lui Lykaon" desemneaz� Axis Mundi, Axa polar�, fiind o "amintire" a t�r�mului hiperborean, �i g�sim aici o indica�ie c�, al�turi de mistre� �i ursoaic�, lupul particip� la guvernarea lumii primordiale; faptul c� Lykaon este "tat�l" ursoaicei sugereaz� c� lupul ar trebui plasat �ntre mistre� �i urs. "
|
Scris de autor on Thursday, December 23 @ 19:13:14 EET (11849 citiri)
(Citeste mai mult... | 16852 bytes in plus | Scor: 4.8)
|
|
|
Legenda Dochiei, frumoasa incremenita
|
|
Andrada scrie "O stinca din Ceahlau aduna in jurul ei miturile dacilor si riturile primaverii
Stinca Dochiei este una dintre acele statui naturale, slefuite de intemperii si divinitate, invaluite in mister. Contemplate si venerate din vechime drept niste semne ceresti lasate spre aducere-aminte a oamenilor. Giganticele minuni par statui aruncate alandala pe Pamint de un ciclop urias, nemultumit de operele sale."
|
Scris de autor on Thursday, December 23 @ 19:11:07 EET (8435 citiri)
(Citeste mai mult... | 16623 bytes in plus | Scor: 4.23)
|
|
|
Pasarea sufletului la daci si la romani
|
|
Andrada scrie "Problema mortii a fost si ramane una din problemele insolubile ale omenirii. Daca problema vietii, a nasterii, a primit In ultimele decenii, datorita ingineriei genetice, raspunsuri si solutii care In principiu fac posibil ca o noua viata sa se poata ivi din orice celula a organismului, prin multiplicare, nu aceleasi solutii le-a oferit stiinta In problema mortii.
"
|
Scris de autor on Thursday, December 23 @ 19:09:23 EET (7713 citiri)
(Citeste mai mult... | 11607 bytes in plus | Scor: 4.05)
|
|
|
Legenda Varfului Toaca (Legenda Uriesilor) (muntii Ceahlau)
|
|
andrada scrie "Prin vara anului 1927, mos Grigore Radutu spunea invatatorului Gheorghe Balta urmatoarea poveste:
Se spune ca pe muntele Ceahlau ar fi trait candva un neam de uriasi, popor de oameni grozav de inalti si de tari. si-au adus cu dansii niste vite, un soi de bouri, cu coarne scurte, si-i pasunau toata vara pe plaiurile muntelui, pana da omatul. Atunci coborau oamenii cu vitele lor, catre apus si miaza-zi, spre Valea Jitanului, care de atunci si pana acum asa ii spune.
"
|
Scris de autor on Sunday, August 22 @ 20:55:31 EEST (2642 citiri)
(Citeste mai mult... | 2163 bytes in plus | Scor: 4.36)
|
|
andrada scrie "... asemenea stanci antropomorfe ca stanca Dochiei si oile, sunt simbolul unui idol pagan care dainuia de veacuri la Carpi, la dacii liberi din Carpatii orientali...
Vasile Parvan
Pe urmele unei informatii aduse de un lexicograf, Su(i)das / sub Zalmoxis / , s-a pus problema existentei la geto-daci, a unei zeitati feminine a pamantului, sotie a lui Zalmoxis (...). O reprezentare din care se ridica in ipostaza divina Zalmoxis-Thales si zana Dochia.
Gh. Musu
"
|
Scris de autor on Sunday, August 22 @ 20:54:42 EEST (2445 citiri)
(Citeste mai mult... | 6930 bytes in plus | Scor: 4.5)
|
|
|
Strigoii �i vr�jitoarele
|
|
andrada scrie "Strigoii sunt, dup� credin�a rom�nilor de pretutindeni, de dou� feluri �i anume unii mitici, iar al�ii reali. Cei mitici sunt un fel de spirite necurate �i rele, care numai rar se arat� oamenilor �n chip omenesc ; cei reali au �ns� chip omenesc �i petrec �mpreun� cu oamenii p�n� la moarte, iar dup� ce mor se prefac �i ei �n strigoi �i strigoaice adev�rate adic� �n spirite rele, dac� atunci c�nd se �nmorm�nteaz� nu se �mpl�nt� �n trupul lor un par care s� ajung� p�n� la corp s� le str�pung� inima.
"
|
Scris de Autor on Tuesday, August 17 @ 11:12:02 EEST (2260 citiri)
(Citeste mai mult... | 5950 bytes in plus | Scor: 4.87)
|
|
|
Strigoii �i vr�jitoarele
|
|
andrada scrie "Strigoii sunt, dup� credin�a rom�nilor de pretutindeni, de dou� feluri �i anume unii mitici, iar al�ii reali. Cei mitici sunt un fel de spirite necurate �i rele, care numai rar se arat� oamenilor �n chip omenesc ; cei reali au �ns� chip omenesc �i petrec �mpreun� cu oamenii p�n� la moarte, iar dup� ce mor se prefac �i ei �n strigoi �i strigoaice adev�rate adic� �n spirite rele, dac� atunci c�nd se �nmorm�nteaz� nu se �mpl�nt� �n trupul lor un par care s� ajung� p�n� la corp s� le str�pung� inima.
At�t strigoii-spirite c�t �i strigoii-oameni dar mai ales strigoaicele fac omenirii foarte multe nepl�ceri, neajunsuri �i daune. Dar �i oamenii le pot veni de hac, iar aceasta se face mai ales �n prima �i a doua zi de Pa�ti. Cine ia �n ziua de Pa�ti lingura cu care s-a amestecat �n oala �n care s-au vopsit ou�le �i o pune dup� �erpar ( curea ) �i apoi se suie �ntr-un pom �nalt, poate vedea toate strigoaicele care merg nev�zute cu ciurda ca s� ia laptele de la vaci. Cea mai mare strigoaie e c�lare pe taurul satului. Precum se pot vedea strigoaicele-spirite �n ziua de Pa�ti, tot asa se pot cunoa�te �i strigoaicele-femei sau vr�jitoarele care uneori sunt chiar mai rele.
"
|
andrada scrie "BLAJINI, reprezentari mitice ale oamenilor primordiali, sau ale mosilor si stramosilor, celebrati primavara la Pastele Blajinilor, de obicei in ziua de luni dupa Duminica Tomii, sinonimi cu Rocmanii (Rohmanii, Rugmanii). Numele lor, de origine livreasca, intrate in folclor prin romanul popular de larga circulatie in evul mediu romanesc, Alexandria, definesc credinte mult mai vechi, cert precrestine. BLAJINII traiesc la hotarul dintre lumea de aici si lumea de dincolo, pe malurile Apei Sambetei, la varsarea acesteia in Sorbul Pamantului sau chiar sub pamant. Ei ar fi descendenti directi ai lui Adam si Eva, ar fi luat parte la facerea lumii, ar sprijinii Pamantul, etc.
"
|
Scris de administrator on Saturday, April 10 @ 01:08:55 EEST (2316 citiri)
(Citeste mai mult... | 1879 bytes in plus | Scor: 4.33)
|
|
Scris de administrator on Thursday, March 18 @ 15:40:58 EET (7809 citiri)
(Citeste mai mult... | Scor: 4.77)
|
|
andrada scrie "de Adrian Bucurescu
Muntele ce adapostea pestera unde se retragea marele preot al getilor se numea Kogaion. �n Geografia (VII, 3, 5), Strabon scrie: „Tot asa si acest munte a fost recunoscut drept sacru si astfel �l numeau getii; numele lui, Kogaion, era la fel cu numele r�ului care curgea alaturi". KOG-A-ION �nseamna „Capul Magnificului", fiind si denumirea getica a Bucegilor, unde se afla marele cap sculptat, acoperit cu tiara sacra, cunoscut sub numele de „Sfinxul Rom�nesc". R�ul ce curgea prin apropiere, despre care scrie Strabon, nu poate fi dec�t Ialomita, careia getii �i spuneau si NAPARIS „Cerescul; Divinul". Evident, adapostul marelui preot era Pestera Ialomicioarei.
"
|
Scris de administrator on Wednesday, January 21 @ 17:01:06 EET (6004 citiri)
(Citeste mai mult... | 12043 bytes in plus | Scor: 4.44)
|
|
andrada scrie "La facerea lumii cerul era aproape de p�m�nt; �ns� omul, cam nesinchisit din fire , nu �i-a dat seama de aceast� bun�tate dumnezeiasc�, c� nu era pu�in lucru pentru un om s� aib� pe Dumnezeu �n preajma lui, ca s�-i poat� cere sfatul, ca unui bun p�rinte, ori c�nd avea vreo nevoie. Nesinchiseala a ajuns a�a de departe, c� �ntr-o zi o femeie a aruncat spre cer o c�rp� murd�rit� a unui copil, o c�rp� care era c�t pe aici s� m�njeasc� cerul. �i atunci Dumnezeu s-a m�niat foc �i a dep�rtat cerul at�t de mult, c� nu degeaba zicem noi: „departe c�t cerul de p�m�nt”.
Dep�rt�ndu-se cerul, c�z�nd aceast� nou� pacoste pe capul bietului om, �i tot din cauza femeii, c� de aia femeia „poale lungi �i minte scurt�”, omul, pentru c� nu putea pune mult pre� pe sfatul femeii, mai ales c� „femeia nu-i prea priceput� dec�t poate la rele”, �i g�ndindu-se c� i-ar fi fost foarte de folos pove�ele lui Dumnezeu, de care sim�ea mult� lips�, a plecat s� se duc� la Dumnezeu, urc�ndu-se p�n� la El, sus, �n cer.
"
|
Scris de administrator on Wednesday, January 21 @ 16:58:23 EET (2004 citiri)
(Citeste mai mult... | 5536 bytes in plus | Scor: 4)
|
|
andrada scrie "Autorul , etnologul Simion florea Marian spune ca aceasta legenda i-a fost spusa de catre Vasile a lui Pintelei Sutu (71 de ani) din satul Frumosul si Vasile Tanul(76 ani) din comuna Dragosa, districtul Campulung, si a fost publicata pentru prima data, in anul 1894 in revista "Vatra", anul I, pagina 208-210
Asa spuneau batranii ca in Poiana Marului, care se afla in muntii despre apus de la targul de astazi, de intindere cam de trei sute de juguri, era pe timpul dacilor un targusor, in care se adunau acestia de pe munti si opcini, cand aveau ceva de vandut ori de cumparat.
"
|
Scris de administrator on Wednesday, January 21 @ 16:58:11 EET (3516 citiri)
(Citeste mai mult... | 3685 bytes in plus | Scor: 4.21)
|
|
andrada scrie "Pe urmele unei informatii aduse de un lexicograf, Su(i)das / sub Zalmoxis / , s-a pus problema existentei la geto-daci, a unei zeit�ti feminine a p�m�ntului, sotie a lui Zalmoxis (...). O reprezentare din care se ridic� �n ipostaz� divin� Zalmoxis-Thales si z�na Dochia.
Gh. Musu
"
|
Scris de administrator on Wednesday, January 21 @ 16:57:53 EET (3318 citiri)
(Citeste mai mult... | 8668 bytes in plus | Scor: 4.44)
|
|
andrada scrie "din "Legendele sacre ale Dacilor Liberi"
de Felix Crainicu, Cristi Ionita
Povestea noastra incepe demult, demult, in vremuri putin povestite si mult mai putin cunoscute, in timpurile in care oamenii abia deschideau usor ochii la cele inconjuratoare si cautau din ce in ce mai mult sa gaseasca folosinta in lucrurile ce pareau a fi de ajutor din mijlocul naturii-mama. Ei nu stiau sa construiasca, uneltele abia se ivisera in viata de zi cu zi si erau greoaie, primitive, iar locuintele nu erau decat niste adaposturi facute din lemnele si frunzele copacilor. Uneori, mai simplu, se traia in pesterile din munti. Grotele ofereau o mai mare siguranta impotriva fiarelor si urgiilor vremii, si multe triburi isi gaseau adapost in astfel de locuri.
"
|
Scris de administrator on Wednesday, January 21 @ 16:57:05 EET (2073 citiri)
(Citeste mai mult... | 13863 bytes in plus | Scor: 4.8)
|
|
andrada scrie "din "Legendele sacre ale Dacilor Liberi"
de Felix Crainicu, Cristi Ionita
Fara sa ai cunostinta de asta, poti fi chiar tu solul asteptat, dar numai Sfinxul stie asta. Citeste mai departe legendele, si poate te vei simti chemat sa aduci libertatea poporului Dac. Noi asteptam.
Candva, demult, in vremurile cand oamenii cunosteau doar pacea si fericirea si nimic nu se putea ivi pentru a tulbura linistea din sufletele pamantenilor sau de pe plaiurile pe care traiau cu atata drag, undeva, in locurile binecuvantate de inteleptii vechilor traditii,exista o tara bogata, cu paduri si munti, cu vanat din belsug, cu recolte mari si cu bogatii in adancurile pamantului. Turmele pasteau o iarba grasa cum nicaieri in lume nu se afla, iar albinele dadeau cea mai dulce miere care existase vreodata. Toate aceste bogatii erau stapanite de un popor pe masura, harnic si viteaz, mandru si drept, intelept si fara de prihana.
"
|
Scris de administrator on Wednesday, January 21 @ 16:56:49 EET (2882 citiri)
(Citeste mai mult... | 25188 bytes in plus | Scor: 4.94)
|
|
Scris de administrator on Wednesday, January 21 @ 16:56:16 EET (1828 citiri)
(Citeste mai mult... | Scor: 5)
|
|
|
Misterioasele simulacre ale lui Hercule si DECEBAL
|
|
Dromihete scrie " Despre ultimele evenimente din viata lui Hercule, nici Homer, nici Hesiod, nu amintesc nimic. �nsa, dupa naratiunile post-homerice culese de Apollodor, adevarata cauza a mortii eroului o constituie trecerea peste un r�u periculos de munte, aceeasi traditie pe care ne-o �nfatiseaza si legendele rom�ne."
|
Scris de administrator on Tuesday, January 13 @ 21:04:13 EET (2138 citiri)
(Citeste mai mult... | 2420 bytes in plus | Scor: 4.7)
|
|
|
Mitologia dacorom�nilor
|
|
andrada scrie "Exista insa un DESTIN AL ADEVARULUI,
iar acestuia ii trebuie numai
doua grupuri de oameni ca sa iasa la iveala:
unii care sa-l ROSTEASCA si...
altii care sa-l AUDA...
Herodot spunea despre traci urmatoarele: "...dupa indieni, neamul tracilor este cel mai mare dintre toate popoarele lumii. Daca ar avea o singura conducere si ar fi uniti in cuget, ei ar fi, dupa parerea mea, de neinfrant si de departe cei mai puternici dintre toate semetiile Pamantului. Tracii poarta multe nume, fiecare dupa tinutul in care locuiesc, dar toti au in toate, obiceiuri asemanatoare." Daca Herodot cunostea 19 triburi tracice, Strabon a vorbit de 22. Evident, intre o atat de mare varietate de triburi, trebuie ca au existat si unele deosebiri religioase, care nu mai pot fi stiute astazi.
"
|
Scris de administrator on Wednesday, December 17 @ 10:42:55 EET (3034 citiri)
(Citeste mai mult... | 22911 bytes in plus | Scor: 3.77)
|
|
|
andrada scrie "Strabon precum si alti autori antici mentioneaza muntele Kogaion-(on) ca fiind muntele sacru al Dacilor unde Marele Preot Dac isi avea resedinta. Dupa cum stim casta preotilor era foarte respectata �n r�ndul poporului av�nd o mare influenta nu numai �n viata spirituala si sociala, dar chiar si �n viata politica a Dacilor. Cercetatorii moderni s-au �ntrebat pe buna dreptate unde ar fi putut fi acest munte Kogaion. �n acest sens s-au emis mai multe ipoteze , fiecare cercetator aduc�nd o serie de argumente �n sprijinul unei ipoteze sau a alteia, unele deja bine cunoscute."
|
Scris de administrator on Wednesday, December 17 @ 10:32:40 EET (2095 citiri)
(Citeste mai mult... | 6883 bytes in plus | Scor: 4.5)
|
|
|
CUV�NTUL VALAH - CIFRU AL LOGOSULUI UNIVERSAL
|
|
Dromihete scrie "�n vatra dacica a bastinasilor Europei, s-a nascut nu numai arta ceramicii de Cucuteni, ca marturie pentru av�ntul productiei materiale a unei natiuni care a ramas mereu aceeasi peste milenii, dar si toponimia cu radacinile ei preneolitice care ilustreaza, ca fenomen de limba, �nalta cultura faurita de geniile acestui pam�nt carpato-danubiano-pontic."
|
Scris de administrator on Tuesday, December 16 @ 09:49:15 EET (1669 citiri)
(Citeste mai mult... | 3430 bytes in plus | Scor: 4.8)
|
|
| |
|
Inscrie-te in Dacia Nemuritoare
|
|
|
