Scrierile antice arat� c� �n anii 300 si 292 �.e.n., regele get Dromichaites, care st�p�nea �n C�mpia muntean�, a purtat dou� r�zboaie vic�torioase contra regelui macedonean Lysimah al Traciei, unul din mosteni�torii (diadohii) lui Alexandru cel Mare, care vroia s� cucereasc� teritoriile din st�nga Dun�rii. �n ultimul r�zboi (292 �.e.n.), regele macedonean a fost f�cut prizonier, �mpreun� cu �ntreaga sa armat�, care, �nsetat� si �nfometat�, nu a mai putut lupta. Se consider� c� lupta s-a dat �n B�r�gan. Luat prizonier, Lysimah a fost dus �n cetatea Helis, centrul uniunii de triburi geto-dacice, ai c�rei fruntasi au cerut uciderea lui. Dromichaites i-a con�vins, �ns�, c� p�str�nd viata regelui, �ncheierea unei pact favorabil era mai usoar�. Astfel, geto-dacii au rec�p�tat cet�tile din dreapta Dun�rii, pe care le pierduser� anterior.


Cetatea Helis nu a fost �nc� identificat� pe teren; s-a presupus c� ea ar fi fost la Cr�sani, pe Ialomita. Avem, �ns�, motive s� propunem o alt� localizare, pornind tot de la textele vechi.
Istoricul grec Polybius (sec. II. �.e.n.) �l numeste pe Dromichaites „rege al odrysilor". C.Daicoviciu a ar�tat, �ns�, c� este vorba de o gre�seal�, strecurat� de un copist, care a transmis „odrysi" �n loc de „ordyssi" sau „ordest", adic� geto-dacii de pe valea r�ului Ordessos, Argesul de azi. Constatarea aceasta e de cea mai mare important�, deoarece din ea rezult� c� resedinta regelui era pe valea Argesului, �n regiunea de mai t�rziu a Vl�siei, zon� foarte populat�. Denumirea cunoscut� de Polybius a rezultat, evident, din faptul c� iesirea la Dun�re a geto-dacilor din centrul C�mplei muntene se f�cea pe cursul inferior al Argesului; la v�rsarea lui �n Dun�re si �n sus pe r�u, grecii f�ceau schimburi de m�rfuri cu geto-dacii de pe valea r�ului Ordessos. Prin urmare, cetatea Helis trebuie c�utat� �n zona �nvecinat� acestuia, �n adev�r, urm�rind harta asez�rilor getice din C�mpia muntean�, se constat�. �ntre r�urile Arges si D�mbovita, o aglomerare de asez�ri umane, al c�rei centru firesc trebuie s� fi fost cetatea Helis. Cercet�nd originea numelui Helis, am ajuns la concluzia c� el poate fi apropiat de latinescul felix, care �nseamn� fericit, norocos, termeni apropiati de bucuros. El ar putea fi comparat si cu grecescul helisso care are �ntelesul de „a se �nv�rti, a dansa �n jurul unui altar" si, prin extensiune, „a se bucura". Helis se apropie, deci, dup� p�rerea noastr�, de Bucuresti.
S�p�turile arheologice efectuate pe teritoriul orasului Bucuresti dove�desc c� pe aceste locuri au existat asez�ri tribale, �ncep�nd din cele mai vechi timpuri, care apoi au d�inuit p�n� �n epoca modern�. E drept c� nu s-au g�sit, �nc�, urme din sec. IV-III �.e.n. Exist� �ns� indicatii, inclusiv descoperiri monetare, pentru aceste secole �n Militari, Str�ulesti, C�telu, Fundeni, Cernica etc.
S�p�turile arheologice au dovedit, �ns�, existenta unor „culturi" mult mai vechi. Pozitii importante au fost descoperite p�n� �n prezent pe dealul Radu-vod�, unde s-au g�sit urme �ncep�nd din jurul anului 1800 �.e.n., si unde apoi a existat o asezare puternic� si bogat�, �nt�rit� cu un sant de ap�rare (palisada a fost distrus�, se pare, f�r� a se putea cerceta); la Mihai-vod�, s-a g�sit o asezare av�nd si o vatr� str�veche, cu un altar de cult, ornamentat, ambele datate din sec. III-I �.e.n.
Num�rul mare de asez�ri de-a lungul Colentinei si D�mbovitei, pe dealurile Radu-vod�, Bucur, Mihai-vod�, Piscului apoi, la Ciurel, V�c�resti, Progresul, Popesti-Leordeni, Chitila, Str�ulesti, Her�str�u, Tei-Toboc, Tel, Plumbuita, Pantelimon, C�telu-Nou etc., marcheaz� dezvol�tarea la care se ajunsese �n sec. II �.e.n. Aceast� aglomerare dovedeste, �n acelasi timp, c� al ei era si centrul uniunii de triburi care populau aceste asez�ri. Or, centrul acesta coincide cu centrul C�mpiei muntene si cu centrul Vl�siei, unde codrii care-l �nconjurau i-au fost �ntotdeauna cea mai bun� ap�rare. Pozitia de centru tribal se datoreaz� desigur, pozitiei geo�grafice favorabile; lacurile din �mprejurimi, D�mbovita, dealurile, p�durile, �ntret�ierea de drumuri.
Iat� de ce credem noi c� cetatea Helis, resedinta regelui Dromichaites, s-a aflat pe locul Bucurestilor de azi, orasul al c�rui nume — explicat �n multe chipuri de-a lungul veacurilor1 i-ar traduce vechiul nume getic cu aceeasi semnificatie.

de CARMEN BOGDAN

Vezi Magazin Istoric, nr. 4/1974. "