�n colectiile Bibliotecii cen�trale universitare din Bucu�resti (fondat� �n 1891) se p�s�treaz� si un bogat fond de tip�rituri germane din sec. XVI-XVIII, unele dintre ele rarit�ti, existente ast�zi �n foarte putine exemplare �n lu�me. Multe dintre aceste lucr�ri cuprind si referiri la rom�ni, la trecutul lor istoric, atest�nd atentia si interesul de care se bucurau locuitorii str�vechilor p�m�nturi carpato-danubiano-pontice �n r�ndurile intelectua�lilor si c�rturarilor europeni. Iat� c�teva dintre vechile scri�eri germane �n care g�sim si informatii despre geto-daci.

Istoricul german Petrus Albinus a scris �ntre 1589 si 1590 Cronica Misniei [vechea denumire a Dresdei] si a mun�tilor ei, care a ap�rut �n 1590 la Dresda. �n primele pagini ale cronicii, trec�nd �n revist� locurile unde au tr�it gotii, autorul ar�t� c� „vechii germani... au intrat �n contacte cu getii, dacii... din zona Dun�rii". Ocup�ndu-se de istoria sasilor, �i aminteste cu numele de „gottos si daos sau dacos". Autorul respectiv, ca dealtfel si alti c�rturari1 din acele vremuri, f�cea confuzie �ntre geti si goti, plec�nd de la asem�narea fonetic� �ntre Getten (geti) si Gotten (goti) sau daci si decen (Detschen, ger�mani).
�n partea a doua a c�rtii sale, Albinus, scriind despre prelucrarea metalelor, mentioneaaz� c� „vechii germani, dacii si sarmatii" erau renumiti extragerea si f�urirea obiecilor din aur si argint, metale care se g�seau „�n inima b�tr�nilor Munti Carpati".
Informatii despre daci apar si �n Cronica de la J�lich (Germania de Nord), publi�cat� la Leipzig �n 1611. Pen�tru a contura granitele Ger�maniei �n vechime, este citat� Geografia lui Ptolemeu. „Toat� Germania — se spune �n lu�crare — se separ� de gali si reti, de panoni, prin fluviile Rin si Dun�re, de sarmati si daci printr-o team� reciproc� si prin munti".
Deosebit de interesante s�nt referirile la daci si civilizatia lor cuprinse �n scrierea lui Johann Tr�ster2 Vechea si Noua Dacie tip�rit� la N�rnberg, �n 1666. Autorul, ori�ginar din Sibiu, face si el confuzia dintre geti si goti. Evident �ns� �n lucrarea amintit� este vorba despre geti. �n capitolul intitulat Noua de�scriere a Transilvaniei, el scrie c� „aceast� Dacie sau Tara gotilor, care se �ntinde de la Tisa, Muntii Carpati si p�n� la malul Dun�rii, ajung�nd la Marea Euxin [Marea Neagr�] a fost din toate timpurile m�rul discordiei" �ntre diversi cu�ceritori, „iar pentru a o lua �n st�p�nire [de la populatia autohton�] c�mpiile ei m�noa�se au fost udate cu s�ngele a nenum�rati oameni", �n pre�fata lucr�rii este amintit, ma�rele rege al dacilor „Berobista" (Burebista). Pe aproa�pe o sut� de pagini s�nt co�mentate luptele de ap�rare ale dacilor condusi de Decebal, victoria romanilor „pre�zent� si ast�zi prin Columna Traian�", �mp�rtirea adminis�trativ� a Daciei romane, precum si originea numelui "Sarmizegetusa, ast�zi s�tuletul Gradisca [Gr�distea]". Este amintit, totodat�, „preotul filo�zof Diceneu [Deceneu]" precum si „credinta dacilor �n Zalmoxis". Relief�nd unitatea rom�nilor de-o parte si de alta a Carpatilor, Tr�ster aminteste de „Dacia Alpestris ce se nu�meste azi Valahia si Moldova". El citeaz� adeseori �mpreun� cele trei t�ri rom�ne, Moldova, Valahia si Transilvania, evi�dentiind istoria lor comun�, ocupatiile, obiceiurile si lim�ba fiind aceleasi. Este o reflec�tare, la mai bine de jum�tate de veac, a �ndrept�tirii isto�rice a �nf�ptuirii lui Mihai Viteazul: unirea celor trei t�ri rom�ne surori.
Tot �n 1666, la N�rnberg, Troster public� lucrarea Cui�bul de vulturi polonezi, �n care face o sumar� descriere isto�ric� si geografic� a Poloniei. S�nt amintite, cu acest prilej, si unele evenimente din perioada domniilor lui Stefan cel Mare (1457-1504) si Bogdan III cel Orb (1504-1517), pri�vind relatiile rom�no-poloneze.
Faptele glorioase ale lui Mihai Viteazul s�nt consem�nate de Theodor Meurer �n Descrierea adev�rat� a tuturor �nt�mpl�rilor nobile si demne de a se p�stra din Germania, Transilvania... Valahia si Mol�dova, ap�rut� �n 1601 la Lich (Hessen) si care prezint� eve�nimentele din septembrie 1600 si p�n� �n martie 1601.
Importante stiri referitoare la Transilvania cuprinde si volumul Dacia asuprit� sau descrierea Transilvaniei, ap�rut �n 1666 si scris de Johann Bethlen.

1 Magazin istoric, nr. 8/1978, 7/1981.
2 Johan Tr�ster (mort �n 1670), cronicar din Transilvania, autorul unor lucr�ri �n care istoria rom�nilor este pe larg tratat�, cu referiri la origine, caracteristici etnografice, istorie politico-militar�, etc.; v. Magazin istoric, nr. 11/1978.

de LIDIA PESCARU
Biblioteca central� universitar�, Bucuresti

"