VECHIUL REGAT AL DACIEI..TIPĂRITURI GERMANE DESPRE ROMÂNI
Date: Friday, January 28 @ 14:10:48 EET
Topic: Cultura şi Civilizaţia Dacică
În colectiile Bibliotecii centrale universitare din Bucuresti (fondată în 1891) se păstrează si un bogat fond de tipărituri germane din sec. XVI-XVIII, unele dintre ele rarităti, existente astăzi în foarte putine exemplare în lume. Multe dintre aceste lucrări cuprind si referiri la români, la trecutul lor istoric, atestînd atentia si interesul de care se bucurau locuitorii străvechilor pămînturi carpato-danubiano-pontice în rîndurile intelectualilor si cărturarilor europeni. Iată cîteva dintre vechile scrieri germane în care găsim si informatii despre geto-daci.
Istoricul german Petrus Albinus a scris între 1589 si 1590 Cronica Misniei [vechea denumire a Dresdei] si a muntilor ei, care a apărut în 1590 la Dresda. În primele pagini ale cronicii, trecînd în revistă locurile unde au trăit gotii, autorul arătă că „vechii germani... au intrat în contacte cu getii, dacii... din zona Dunării". Ocupîndu-se de istoria sasilor, îi aminteste cu numele de „gottos si daos sau dacos". Autorul respectiv, ca dealtfel si alti cărturari1 din acele vremuri, făcea confuzie între geti si goti, plecînd de la asemănarea fonetică între Getten (geti) si Gotten (goti) sau daci si decen (Detschen, germani).
În partea a doua a cărtii sale, Albinus, scriind despre prelucrarea metalelor, mentioneaază că „vechii germani, dacii si sarmatii" erau renumiti extragerea si făurirea obiecilor din aur si argint, metale care se găseau „În inima bătrînilor Munti Carpati".
Informatii despre daci apar si în Cronica de la Jülich (Germania de Nord), publicată la Leipzig în 1611. Pentru a contura granitele Germaniei în vechime, este citată Geografia lui Ptolemeu. „Toată Germania — se spune în lucrare — se separă de gali si reti, de panoni, prin fluviile Rin si Dunăre, de sarmati si daci printr-o teamă reciprocă si prin munti".
Deosebit de interesante sînt referirile la daci si civilizatia lor cuprinse în scrierea lui Johann Tröster2 Vechea si Noua Dacie tipărită la Nürnberg, în 1666. Autorul, originar din Sibiu, face si el confuzia dintre geti si goti. Evident însă în lucrarea amintită este vorba despre geti. în capitolul intitulat Noua descriere a Transilvaniei, el scrie că „această Dacie sau Tara gotilor, care se întinde de la Tisa, Muntii Carpati si pînă la malul Dunării, ajungînd la Marea Euxin [Marea Neagră] a fost din toate timpurile mărul discordiei" între diversi cuceritori, „iar pentru a o lua în stăpînire [de la populatia autohtonă] cîmpiile ei mănoase au fost udate cu sîngele a nenumărati oameni", în prefata lucrării este amintit, marele rege al dacilor „Berobista" (Burebista). Pe aproape o sută de pagini sînt comentate luptele de apărare ale dacilor condusi de Decebal, victoria romanilor „prezentă si astăzi prin Columna Traiană", împărtirea administrativă a Daciei romane, precum si originea numelui "Sarmizegetusa, astăzi sătuletul Gradisca [Grădistea]". Este amintit, totodată, „preotul filozof Diceneu [Deceneu]" precum si „credinta dacilor în Zalmoxis". Reliefînd unitatea românilor de-o parte si de alta a Carpatilor, Tröster aminteste de „Dacia Alpestris ce se numeste azi Valahia si Moldova". El citează adeseori împreună cele trei tări române, Moldova, Valahia si Transilvania, evidentiind istoria lor comună, ocupatiile, obiceiurile si limba fiind aceleasi. Este o reflectare, la mai bine de jumătate de veac, a îndreptătirii istorice a înfăptuirii lui Mihai Viteazul: unirea celor trei tări române surori.
Tot în 1666, la Nürnberg, Troster publică lucrarea Cuibul de vulturi polonezi, în care face o sumară descriere istorică si geografică a Poloniei. Sînt amintite, cu acest prilej, si unele evenimente din perioada domniilor lui Stefan cel Mare (1457-1504) si Bogdan III cel Orb (1504-1517), privind relatiile româno-poloneze.
Faptele glorioase ale lui Mihai Viteazul sînt consemnate de Theodor Meurer în Descrierea adevărată a tuturor întîmplărilor nobile si demne de a se păstra din Germania, Transilvania... Valahia si Moldova, apărută în 1601 la Lich (Hessen) si care prezintă evenimentele din septembrie 1600 si pînă în martie 1601.
Importante stiri referitoare la Transilvania cuprinde si volumul Dacia asuprită sau descrierea Transilvaniei, apărut în 1666 si scris de Johann Bethlen.
1 Magazin istoric, nr. 8/1978, 7/1981.
2 Johan Tröster (mort în 1670), cronicar din Transilvania, autorul unor lucrări în care istoria românilor este pe larg tratată, cu referiri la origine, caracteristici etnografice, istorie politico-militară, etc.; v. Magazin istoric, nr. 11/1978.
de LIDIA PESCARU
Biblioteca centrală universitară, Bucuresti
|
|