DECEBAL
Mare rege dac(87-106 en) fiu al lui Scorillo.I-a urmat la tron lui Duras.Strateg talentat,Decebal reuseste sa zdrobeasca armata trimisa impotriva sa de imparatul Domitian,sub comanda lui Cornelius Fuscus(87en).Invins, un an mai tirziu la Tapae ,de Tetius Iulianus,incheie o pace onorabila,profitind de infringerea suferita de romani din partea qvazilor si marcomanilor.Conditiile pacii,favorabile
romanilor(Decebal devenea rege clientelar al Romei si ceda anumite capete de pod in stinga Dunarii) au fost exploatate cu multa abilitate in folosul sau...
(...)Decebal utilizeaza sudsidiile,inginerii si instructorii militari,primiti conform conditiilor pacii,pentru a se intari in vederea viitoarelor ciocniri cu Roma,amplifica si desavirseste sistemul de fortificatii din Muntii Orastiei,isi echipeaza si nstruieste oastea.Ajuns imparat in 98 en,Traian suspenda orice ajutor catre Dcebal si se pregateste activ pentru cucerirea Daciei.Razboiul incepe in 101 en.Invins la Tapae, Decebal incearca zadarnic,impreuna
cu aliatii germani,roxolani si celti,organizind un amplu atac de diversiune asupra garnizoanelor de la Dunarea de Jos.In anul 102 romanii patrund in Muntii Orastiei ,cuceresc cetatea de la Costesti si se apropie de Sarmizegetusa.Decebal cere pace si o obtine in conditii grele,pierzind teritorii ,obligindu-se sa darame fortificatiile si sa renunte la politica externa independenta.Traian ,care privea pacea numai ca pe un ragaz intre doua razboaie,concentreaza noi trupe si construieste podul de la Drobeta.Decebal
dindu-si seama de inevitabilitatea unui nou
razboi,incalca pacea din 102 si se pregateste febril de aparare.Dupa inceperea ostilitatilor (105en),il captureaza pe Longinus,comandantul trupelor romane din Dacia incercind sa il determine pe imparatu sa incheie pacea dar generalul roman se sinucide..Razboiul i-a sfirsit in 106 en prin cucerirea cetatilor din Muntii
Orastiei,Decebal se retrage spre nord dar este ajuns de cavaleria romana si pentru a nu fi capturat se sinucide.Capul sau a fost adus imparatului de catre cercetasul Claudius Maximus Tiberius ,la Ranisstorum
si trimis apoi la Roma,unde a fost aruncat pe treptele Gemoniae.
Dupa ultimile cercetari numele de Decebal ar fi o porecla ,insemnind CEL VITEAZ,numele real a lui Decebal fiind DIURPANEU.
Un important scriitor roman,Dio Cassius,s-a folosit pentru a-si scrie opera de o serie de o serie de autori antici,ca Polybius sau Titus Livius dar i-a trecut cu vederea pe Caesar ,Salustius, Tacitus sau Suetonius care i-ar fi largit mult baza de informare.Cu privire la Decebal el spune: "Cel mai insemnat razboi al romanilor de atunci a fost cel impotriva dacilor ,asupra carora ,in vremea aceea,domnea Decebal.Duras care domnise mai inainte lasase lui Decebal de bunavoie domnia" ( cartea LXVII,cap. 6 ,paragraful 1).
Este vorba de evenimentele petrecute la inceputul anului 86 en cind Domitian ainceput razboiul impotriva dacilor.referindu-se la acest moment ,Gh. Sincai,in Hronica Romanilor (vol.I,pag.5) scria :
"Imparatul Dometian,carele era nu numai nesuferitoriu de osteneli ,ci si fricos, slab de fire..Drept aceia el nu s-a atins de razboiu,fara numai prin povatuitori s-au ostit cu Decebal .Unul dintre acestia era Cornelius Fuscus,comandantul cohortelor pretoriene ,caruia i-a fost incredintata conducerea armatelor romane ce au suferit mari dezastre ,Fuscus insusi gasindu-si moartea".
Din relatarea lui Dio Cassius,fara sa stim pe ce izvoare se bazeaza,reiese ca in vremea razboiului lui Domitian ,rege al dacilor era Decebal si ca acesta primise conducerea ,cedata de bunavoie,de regele
Duras. Sincai confirma si el ca luptele lui Domitian au fost conduse de Decebal.Dar Tacitus,considerat cel mai mare istoric roman si care in plus a fost contemporan cu evenimentele ,afirma in "Istorii" ca luptele au fost purtate de Diurpaneus,regele dacilor.Lucrarea sa s-a pierdut dar fragmentul care descrie evenimentul s-a pastrat intr-o lucrare a lui Paulus Orosius ,scriitor de la inceputul sec.V en.In
lucrarea "Istoria impotrivapaginilor"(VII,10,4) elscrie :
"Caci cit de mari au fost luptele lui Diurpaneus ,regele dacilor,cu generalul Fuscus si cit de maridezastrele romanilor,le-as enumera,intr-o insiruire lunga,daca Cornelius Tacitus,care a tratat in mod
organic si cu foarte mare exactitate aceste evenimente istorice, nu le-ar fi povestit pe indelete"
Asadar potrivit lui Orosius ,armatele dacilor ar fi fost conduse de regele Diurpaneus,informatie preluata de la Tacitus.
Alt autor a carui opera s-a pastrat si care este bineinformat este Iordanes.Iata ce scrie el despre acest moment :
"Domitian a plecat cu toate fortele sale in Ilirya si incredintind conducerea aproape intregii armate generalului Fuscus, si citorva barbati alesi,i-a obligat sa treaca peste Dunare impotriva armatei lui Dorpaneus,pe un pod de corabii legate intre ele.
Atunci gotii[getii,]care n-au fost luati pe
neasteptate,au pus mina pe arme si chiar de la prima ciocnire au invins pe romani,omorind pe comandantul acestora Fuscus.Pentru dobindirea acestei mari
victorii ,ei i-au numit pe conducatorii lor semizei"(Getica,77-78)
Iordanes a putut prelua informatii din scrierile lui Cassiodorus,Dio Crysostomus sau Tacit dar datorita detaliilor cu care descrie campania din 86-87 el poate fi considerat un bun cunoscator si dovedesc buna luiinformare.
Despre dezastrul lui Fuscus din anul 87 en mai vorbesc si Martial (Epigrame, VI, 76,1-6) ,Iuvenal (Satire,IV,109-112),amindoi contemporani cu evenimentele dar fara sa aminteasca de cine erau conduse ostile dacilor sau numele regelui lor.
Din toate izvoarele antice se desprinde limpede concluzia ca armata romana a suferit un dezastru in Dacia dar se aceste izvoare se contrazic atunci cind amintesc de conducatorul armatei sau al statului dac.Pe fondul acestei confuzii,istoriografia moderna a incercat sa schiteze un tablou al situatiei din Dacia.
Intrucat regele Duras este mentionat doar de Dio Cassius, s-a formlat ipoteza potrivit careia Duras si Diurpaneus ar fi una si aceiasi persoana si care i-ar fi cedat tronul ,la o data neprecizata lui Decebal
invingatorul lui Fuscus,ipoteza sprijinita de
C.Brandis;C.Patsch;C.Daiciviciu.Aceasta ipoteza nu poate fi acceptata intru-cit este contrazisa de Tacitus si de Iordanes care afirma limpede ca Fuscus a fost invins de regele Diurpaneus.
Toate datele converg in a da crezare lui
Tacitus,contemporan si bine informat asupra
evenimentelor si trebuie admis ca victoria asupra lui Fuscus apartine regelui Diurpaneus.In acest caz Decebal este un supranume! Iordanes spune clar ca
dacii in cinstea victoriei si-au numit conducatorii semizei.Acum regele Diurpaneus, ca urmare a vitejiei demonstrate in lupta va fi primit supranumele de Decebal care inseamna potrivit lingvistilor,inseamna: "CEL VITEAZ".
In sprijinul acestei logici vine si
Gh.Sincai care in opera sa ,care a fost intocmita pe surse si date la care noi ,azi nu mai avem acces, spune :
"Decheval, craiul Daciei-celei vechi -carele si
Diurpaneus s-au numit".
Asadar regele Duras,batrin fiind neputind purta povara unui razboi cu romanii la granitele Daciei, cedeaza tronul de bunavoie, lucru extrem de rar in istorie,nepotului Diurpaneus,fiul fratelui sau, care frate domnise inaintea lui si deci tanarul Diurpaneus (orfanul) avea drepturi la tron, care invingindu-l pe Fuscus si luindu-i capul trofeu obtine o victorie in
urma careia regele dac a primit un nou nume cu care a intrat in istorie si in constiinta urmasilor.
Mai trebuie amintit ca neamurile tracice,si dealtfel toate neamurile de la nord de Dunare purtau un singur
nume,facind astfel improbabila existenta numelui
Duras-Diurpaneus
------------------------------------------------------------------------------
BUREBISTA
-REGELE REGILOR DACI
Cum va fi aratat acel stralucit barbat,care ,acum doua
milenii,ridicindu-se dintre ai lui,a unit triburile
geto-dace,faurind un imperiu dacic?Care vor fi fost
insusirile lui morale si fizice?
Documentele vremii nu spun nimic despre acest lucru
sau cele care spun s-au pierdut,in schimb
in cele ramase se fac aprecieri admirative despre
faptele si izbinzile sale si ale neamului sau, ceea ce
obliga sa credem ca BUREBISTA avea neobisnuite
virtuti ostasesti .politice si diplomatice.
Strabon.contemporan cu marele rege dac ,spune:"
Burebista,barbat get,luind conducerea neamului sau
,prin abstinenta si ascultare de porunci,a ridicat pe
oamenii acestia,asa incit ,in numai citiva ani,a
intemeiat o mare imparatie si a supus getilor pe
aproape toti vecinii;ba a ajuns sa fie temut chiar si
de romani pentru ca trecea Istrul fara frica,pradind
Tracia pina in Macedonia si Iliria,iar pe celtii cei
ce se amestecasera cu tracii si iliriii-a pustiit cu
totul ,iar pe boii de sub conducerea lui
Cristasiro,precum si pe taurisci i-a nimicit cu
desavrsire"
Burebista a fost un rege pe masura cerintelor si
virtutilor neamului sau,geto-dacii ,care reprezinta
ramura nordica a marelui popor trac,care l-a rindul
sau are radacini adinci in spatiul
carapato-danubiano-pontic.Despre traci Herodot
spune:"Neamul tracilor este cel mai numeros din lume
dupa cel al inzilor.Daca ar avea un singur cirmuitor
sau daca tracii s-ar intelege intre ei ,el ar fi de
nebiruit si cu mult mai puternic decit toate
neamurile. Dar acest lucru este cu neputinta si
niciodata nu se va infaptui.De aceea sint acestia
slabi"
Statul dac ,sub BUREBISTA a fost rezultatul
dezvoltarii vietii materiale si spirituale,
prelucrarea fierului,roata olarului,olaritul in
sine,agricultura practicata intens si organizat desi
cunoscute din vechime acum au luat o deosebita
amploare.Ca dovada a acestor dezvoltari este si
sporirea populatiei,cind pe linga cresterea numarului
de localitati se pot observa si infiintarea unor
asezari de tip protourban-centre
militare,religioase,politice pe care dacii le numeau
in limba lor DAVA.
Lumea geto-daca se caracteriza prin
continuitate,particularitate transmisa si rominilor
.Izvoarele istorice,la care se adauga numeroase
marturii arheologice,vorbesc de existenta ,inca din
veacurile precedente,a unor capetenii iscusite :
DROMIHETE(300),OROLES(sec 2 ien) ,RUBOBOSTES (sec 2
ien) si altii nenumiti care in fruntea ostirilor dace
au infruntat pe sciti,persi.germani,celti,romani.In
preajma crearii statului dac condus de BUREBISTA
,existau 4 mari uniuni de triburi,care aveau moneda
proprie ,cu o arie de raspindire foarte mare de la
Morava(riu ce desparte Moravia de Slovacia)si pina la
Bug si Olbia si din Rodopi pina la Vistula.Dezvoltarea
interna a societatii geto-dace ajunsese la un stadiu
ce impunea trecerea la un sistem de organizare sociala
superioara.BUREBISTA ,prin marea sa opera de unificare
,a raspuns acestei cerinte istorice,intemeind un stat
centralizat,puternic pe care l-a condus timp de 4
decenii!
Unirea triburilor geto-dace a fost posibila datorita
premiselor etnice,culturale,lingvistice , spirituale
si geopolitice.Unitatea etno-lingvistica este explicit
aratata de autori antici (Strabon;Sallustius;Trogus
Pompeius;Cassius Dio) iar Ptolemeu din Alexandria in
"Indreptar geografic" mentioneaza citeva triburi
dace (albocensi; buri; costoboci; piefigi;
ratacensi;saboci) iar poemul anonim "Mingiierea Liviei
"consemneaza tribul dacilor apuli.Unitatea religioasa
se baza pe credinta in acelasi zeu ZAMOLXE si pe
credinta in nemurire a tuturor tracilor si era
deasemenea intarita de prezenta pe tot teritoriul
locuit de geto-daci a anahoretilor numiti KAPNOBATAI
si KTISTAI.Caile unirii sint doar doua: pe calea
diplomatiei,care a strins in jurul lui Burebista acele
capetenii care au inteles necesitatea unei singure
autoritati politice si calea razboiului ,a armelor
pentru cei ce incercau sa-si pastreze privilegiile
regionale.Exista posibilitatea ca insusi Burebista sa
fi condus cetele geto-bastarne care l-au infrint pe
C.Antonius Hybrida in batalia de linga Histria.
Dupa ce a reusit sa unifice triburile geto-dace
si le-a impus disciplina si respectul fata de
legi,BUREBISTA si-a consolidat statul si si-a extins
stapinirea,folosind iscusinta sa militara ,politica si
diplomatica , a distrus puterea celtilor,pina in
Slovacia,apoi a cucerit orasele grecesti de pe coasta
de vest si de nord a Marii Negre de la
Apollonia(Szopol-Bulgaria)pina la Olbia(la limanul
Bugului).Intr-un timp relativ scurt .marele rege,a
izbutit sa intemeieze un mare regat care se intindea
spre vest si si nord-vest pina la Dunarea de mijloc si
Morava,spre nord pina la Carpatii Padurosi spre est
pina la Bug si Marea Neagra iar spre sud ,peste
Dobrogea, pina in Balcani.Toate partile locuite de
geto-daci ,de la cursul superior al Dunarii pina la
mare,formau un adevarat imperiu getic ,asa cum il
numeste Strabon,putind ridica la lupta ,potrivit
aceluiasi autor,o armata de 200000
de oameni,cifra impresionanta pentru acele timpuri!
Primele expeditii organizate de Burebista asigura
flancul estic si sud -estic al regatului sau,intre
Carpati si Nistru unde ii supune pe bastarni si ii
infringe pe sciti apoi se ocupa de orasele
traco-celtilor scordisci.Urmeaza apoi campania
impotriva oraselor grecesti de la Pont.Se supun fara
lupta :Tyras;Tomis;Callatis;Dyonisopolis;Apollonia in
timp ce Olbia; Histria; Odessos si Mesembria sint
atacate violent si supuse.Expeditiile apusene au ca
scop asigurarea flancului vestic,unde dupa
celto-tracii scordisci din SV,sint atacate triburile
celtice ale Boiilor si Tauriscilor din NV.
Stapinind o Dacie asa de mare si putenica,BUREBISTA
a intervenit si in politica Romei,care stapinind acum
Macedonia constituia un pericol pentru statul
dac.Pentru a preintimpina un atac roman ,BUREBISTA a
luat partea lui Pompei in confruntarea acestuia cu
Cezar.Dupa batalia de la
Dyrrachium(Durazzo,Durreo-Albania),regele dac a trimis
invingatorului o solie cu misiunea de a negocia o
alinta.Regele Daciei oferea lui Pompei ajutor militar
in schimbul recunoasterii de catre acesta a
cuceririlor sale.Dar inainte ca oastea daca sa ajunga
la locul bataliei ,teatru de lupta aflat la o asa mare
distanta,Pompei a fost invins de Cezar in batalia de
la Pharsala.Cu toate acestea amenintarea getica a
continuat sa produca ingrijorare la Roma ,incit insusi
Cezar se pregatea sa porneasca asupra Daciei,in
fruntea unei mari armate pe care o concentrase in
Macedonia.Planul nu a mai fost pus in aplicare
deoarece in 44 ien Cezar este asasinat in senat.
In ce priveste politica interna,sub marele rege dac
se stabilesc norme juridice si etice prin indemnarea
la sobrietate si abstinenta si desigur prin piuterea
exemplului.noul mod de viata are ca centru spiritual
Muntele sfint KOGAION dar s-au mentinut si incintele
sacre locale.Pe plan local ,Burebista mentine in
conducere pe sefii de trib localicare s-au supus ,in
timp ce pe plan central recruteaza oameni noi
,insarcinati cu administrarea activitatilor productive
,stringerea darilor si supravegherea muncilor
obstesti.Astfel se realizeaza sistemul de
fortificatii din muntii Surianul intre vaile Sebesului
,Muresului ,Streiului si Jiului,cuprinzind cetatile de
la Costesti,Blidaru,Piatra Rosie,Banita,Capilna,Cugir
si Virful lui Hulpe.Exista trei tipuri de cetati
astfel construite:
-------cetati de piatra ecarisata(blocuri de calcar
fasonate)
------ cetati de piatra nefasonata legate cu lut
-------cetati simple de pamint si lemn.
Teama ca armatele lui BUREBISTA ar putea ocupa
provinciile romane a continuat sa ingrijoreze Roma.La
un moment dat s-a raspindit zvonul ca dacii au invadat
Macedonia,obligind senatul roman sa trimita o
delegatie la fata locului pentru a cunoaste
adevarul.Marc Antoniu,fostul adjunct a lui Cezar,s-a
folosit de zvonurile care circulau pentru a obtine
conducerea unei mari armate -lucru initial refuzat de
senat-in vederea unei confruntari cu ostile lui
BUREBISTA.Odata ajuns la comanda ,Marc Antoniu,si-a
adus armata in Italia si a pornit al doilea razboi
civil.
Statul geto-dac intemeiat de BUREBISTA,prima
formatiune politica de asa amploare atit in istoria
noastra cit si printre primele in Europa,a avut o
puternica o puternica inriurire asupra
urmasilor,favorizind o intensa circulatie economica si
o rapida raspindire a formelor culturii geto-dacice in
tot arealul stapinit de marele rege ,contribuind prin
marea opera politica a lui BUREBISTA la formarea
unui statornic indemn la unitate si independenta
,atit de necesara,deziderat implinit de a intregul
abia 1842 de ani mai tirziu.
NUMELE MARELUI REGE
Textele antice si marturiile epigrafice cu privire la
BUREBISTA sint putine si nici macar toate nu sint in
deplin acord cu numele sau.Ele n-i l-au transmis
ortografiat in diferite variante.Astfel in textul lui
Strabon,il gasim mentionat de 4 ori.cel mai des
folosit esteBUREBISTAS.In unele manuscrise intinim
insa Burebistas apoi Boirebistas si chiar
Beirebistas.In inscriptia dedicata de dionysopolitani
lui Acornion numele figureaza in doua feluri:in rindul
22 in grafia Burebista si in rindul 33 apare sub forma
Burabeista. Forma Burebeistas se intilneste si pe o
epigrafa ,pastrata partial,descoperita la
Mesembria(Nesebar-Bulgaria) ridicata in onoarea unor
comandanti locali care s-au distins"conducind oastea
in razboiul impotriva lui Burebeistas"-
Trecind la autori antici de limba latina numele
regelui dac apare la :Iordanes(Getica 11,67)sub forma
Buruista(Dehinc regnante gothis Buruista),la Trogus
Pompeius (Historiae Philippicae in prologul cartii
XXXII intocmita de Iustinus)se spune de o incrementa
Dacorum per Rubobostem regem pe care unii autori
moderni afirma ca ar fi o transcriere gresita a
numelui Burebista.Ultimele cercetari insa arata ca
cresterea puterii dacilor a avut loc cu mai mult de
un secol inainte de Burebista ca o contra pondere la
slabirea puterii celtilor ,si deci este vorba de doua
personalitati diferite.
Ca orisicare geto-dac BUREBISTA avea un singur nume
,obicei vechi aryan,si ca atare este specific
traco-dac si face parte din grupa acelor antroponime
ce nu se intilnesc la alte neamuri.Aceste nume sint
alcatuite din sufixe si elemente lexicale,curente in
vorbirea uzuala,apartinind fazei in care au luat
nastere numele proprii.Astfel de nume ,compuse din
doua teme sint numite de lingvisti nume
compuse,pline(zweistammige Vollnamen).
Primul dintre elementele numelui
Burebista,Bur-Bure-Buris-se intilneste si la alte
antroponime sau toponime
tracice:Bur-re-nus;Bur-ena;Bour-keistos;Bur-gaena;Bour-feitos;Bor-brefa;Piro-Bori-Dava.Cea
dea a doua parte,finala,isi gaseste numeroase
analogii:numele proprii din lumea traco-geto-daca sint
numeroase:Zaeri-vista;Aulu-beista si altele cit si in
numele compus Tara-bostes sau Costo-bostes.Radacina
cuvintului poate proveni din sanscritul -bhuri-h-
care inseamna bogat,puternic,mult, iar a doua parte
are radacini in bho-s-k care inseamna
"stralucit""nobil" sau"prea cunoscut"!Majoritatea
cercetatorilor sint insa de caord ca numele BUREBISTA
ar insemna: "stralucit, nobil binecunoscut,primul
intre barbati,puternic"
Faptul ca numele marelui rege apare in atitea
ipostaze unele pe acelasi monument sugereaza ca acest
nume are in componenta vocale tracice care nu aveau
corespondent in limba greaca sau latina ori are sunete
ca "a"sau"i"pe care evident autorii antici sau
lapicizii sculptori in piatra ,incercau in zadar sa le
redea in alfabetul latin sau grecesc ,dar care sunete
se regasesc in limba romina
Cele doua mari realizari ale luu Burebista,pe
linga alte multe alte infaptuiri,sint realizarea
primul stat al dacilor in accepiunea moderna a
civintului si unificarea triburilor geto-dace in
cadrul acestui stat.Acest sta va supravietui
creatorului sau si numai timpul scurt pe care l-a
avut pentru a se intari a facut ca Roma sa cucereasca
Dacia si nu invers.
BUREBISTA a fost singurul om capabil ca intr-un timp
relativ scurt sa uneasca toate semintiile certarete
ale traco-daco-getilor,sa supuna pe toti vecinii si
dusmanii Daciei ,sa stapineasca toate orasele de pe
tarmul Pontului Euxin,Dacii sub domnia de 40 de ani a
regeleui, fiind neinvinsi in toatre
bataliile,realizind ceea ce lui Herodot ii parea
imposibil dar confirmindu-l pe acesta.Uniti dacii ar
fi putut stapinii lumea!
Tot el este cel ce a pus sa se cladeasca in piatra
formidabilul sistem de cetati din Muntii Orastiei,a
ridicat temple in care preotii daci au timp si se si
dedica cercetarilor astronomice ,de botanica
farmaceutica si medicina,si tot sub indelungata lui
domnie numarul davelor creste vertiginos.
Unirea tuturor geto-dacilor a transformat neamul
getic intr-o mare putere europeana, facind din
Burebista"cel dintii si cel mai mare rege dintre cei
ce au domnit cindva pesteTracia",stapin a ambelor
maluri ale Dunarii pe aproape intreg cursul
acesteia.Marea forta pe care neamul getic a pus-o in
slujba regelui ,i-a permis acestuia sa porneasca lupta
impotriva celtilor si sa-i alunge din Dacia,ajungind
astfel vecin cu neamurile germanice de sub conducerea
suebului Ariovist.Victorios in luptele cu Boii si
Tauriscii,apoi supunind pe celtii scordisci,va face
incursiuni in teritoriile romane din Balcani,va supune
pe Bastarni si va cuceri orasele-state grecesti de pe
malul marii.Stapin pe un imens teritoriu,dispunind de
forte uriase ,militare si economice,Burebista isi
putea permite sa se amestece in politica Romei.Numai
norocul a facut ca armata lui Cezar sa nu ajunga sa
dea piept cu ostile dace,otelite prin disciplina si
fanatism religios.Alta ar fi fost soarta viitorului
stapin al Romei.
Amenintarea uriasei puteri de la nord de Dunare a
continuat sa obsedeze Roma si dupa moartea lui
Burebista.Lucanus,contemporan cu Nero,in opera sa
intitulata "Pharsalia",in care a descris razboiul
dintre Caesar si Pompei pune in gura lui Cato
urmatoarele"feriti-ne,zei ceresti,ca,printr-un
dezastru care i-ar pune in miscare pe geti si pe
daci,Roma sa cada ,iar eu sa mai ramin teafar"!
Burebista si geto-dacii vor ramine in istoriografia
erudita a evului mediu occidental fiind revendicati ca
stramosi de diferite
popoare:gotii,danezii,spaniolii.In "Cronica Generala"
regele Alfonso el Sabio povesteste cu entuziasm si
admiratie despre ZAMOLXE,BUREBISTA si DECENEU.Faptele
marelui rege si intreaga istorie a dacilor au
constituit motive de mindrie pentru atitia care s-ar
fi vrut urmasii lor!.
DAR URMASII SINTEM NOI,DACOROMINII!
------------------------------------------------------------------------------
CHARNABON
Rege get mentionat in tragedia lui Sofocle
"Triptolemos" ca domnind peste geti fara insa a se
putea limita exact geografic arealul regatului sau.
(Tragicorum Graecorum Fragmenta ,210,frag.543)
------------------------------------------------------------------------------
COMOSICUS
Rege si mare preot al statului dac
intracarpatic,urmas direct al lui Deceneu,probabil in
perioada cuprinsa intre 44 ien---28/29 en . Comosicus
trebuie sa fi fost un om matur la urcarea pe
tron,fiind greu de presupus ca ar fi existat sansa
sa ajunga in pozitia lui daca nu ar fi avut experienta
si implicit virsta necesara.Despre perioada in care a
trait ,cercetatorii afirma ca domnia lui se intinde pe
timpul lui Augustus si Tiberiu .Este neindoielnic ca
acest mare preot si ulterior rege dac a fost ales si
pregatit de Deceneu.Despre el,Iordanes spune"iar dupa
ce Deceneu a murit,(dacii)l-au avut in ,aproape
aceiasi veneratie, pe Comosicus,deoarece acesta nu
era mai prejos in iscusinta.El era socotit,datorita
priceperii sale,si rege peste dinsii si Mare Preot,si
judeca poporul ca judecator suprem"
(Iordanes;Getica;73-74)Acest intelept rege a domnit in
Dacia intracarpatica ,avind o domnie destul de
indelungata iar ca Mare Preot ,Comosicus a desfasurat
o intensa activitate pentru a mentine nestirbita
autoritatea lui Zamolxe si pentru practicarea
virtutilor.Este sigur ca ,acolo unde nu izbutea cu
legea,Comosicus intervenea cu simtul sau de echitate
vestit si cugeta in spiritul moralei
zamolxiene.Doctrina nemuririi sufletului dadea cadrul
general al judecatilor caci ea presupunea recompensa
fericirii postume pentru cei ce traisera respectind
sacra lege.Religia si justitia se imbinau astfel
ducind la fanatism si nu odat ala sacrificiul
suprem.Sigur este ca in timpul domniei lui
Comosicus,dacii au pierdut teritoriul stapinit de ei
intre creasta muntilor Haemus si Dunare
------------------------------------------------------------------------------
COSON
Din cauza lipsei izvoarelor scrise ajunse pina la
noi ,cu privire la istoria geto-dacilor multe nume
importante ale civilizatiei acestora raman fie
necunoscute fie controversate.In rindul acestora de pe
urma se numara si numele regelui Coson.Controversa
asupra acestui rege are ca temei decoperirea unor
monede de aur ce poara legenda - K O S O N -scrisa cu
caractere grecesti.Asemenea monede au fost descoperite
in Transilvania in numar mare ,de foarte multa vreme
si au intrat in atentia carturarilor inca din
sec.XVI-lea.Despre ele vorbeste Erasmus din Rotterdam
la 1520 sau umanistul Stefan Zamosius la 1593.
Monedele cu legenda KOSON au facut parte din citeva
mari tezaure de aur descoperite de-a lungul vremii in
Transilvania.Primul dintre acestea s-a gasit la 1543
si continea citeva mii de piese impreuna cu obiecte de
aur.Despre acest tezaur s-a spus ca ar fi fost scos
dintr-o incapere boltita situata sub albia riului
Strei,pe care umanistii care ne dau informatia il
identifica cu Sargetia ,amintit de Dio
Cassius.Cercetarile ulterioare infirma acest lucru si
localizeaza descoperirea tezaurului intr-una din
cetatile dacice din muntii Orastiei,foarte probabil
chiar la Sarmizegetusa.Faptul este dovedit si de
imprejurarea ca pe acelasi loc s-au mai descoperit
ulterior doua tezaure,unul in 1803 si al doilea in
1804 Numarul exact nu se poate stabili dar fiecare
tezaur continea in jur de 1000 de kosoni.Pe baza
documentelor care pomenesc despre descoperirea celor
doua tezaure s-a ajuns la cifra de 2143 de monede de
aur,din care 1412 poarta legenda Koson .400 dintre
acestea au ajuns la monetaria imperiala austriaca de
la Alba-Iulia unde au fost topite!Un numar mic de
monede gasite la Gradistea Muncelului au ajuns la
Muzeul de la Viena,unde sint pastrate si azi.
In afara de tezaurele de la Sarmizegetusa,alte doua
tezaure s-au gasit la Axente Sever si si la Cozma,in
Transilvania ,la care se aduga descoperiri izolate in
sudul Moldovei,in Oltenia si in Banat.In total se mai
pastreaza azi in jur de 150 de monede descoperite
exclusiv in spatiul daco-getic de la nordul Dunarii si
in special in zona cetatilor de la Gradistea
Muncelului.Aceasta constatare ne ofera cheia
rezolvarii intrebarii puse in legatura cu regele
COSON.
Faptul ca pe monedele de aur au reproduse,pe o fata un
vultur,si pe cealalta un personaj insotit de doi
lictori,imagini ce se regasesc si pe monedele romane
emise de Q.C.Brutus conduce la concluzia ca monedele
au fost emise in intervalul 43-42 ien de catre
Brutus(unul din ucigasii lui Cezar)care se pregatea de
lupta cu triumvirii.Dupa lupta de la Philippi in 42
ien invinsul Brutus s-a sinucis.Pregatindu-se de
lupta,Brutus ar fi emis monede de aur pentru a plati
pe oamenii lui Coson folositi ca mercenari.Inainte de
a da credibilitate acestei ipoteze trebuie spus ca
numele regelui dac apare si intr-un izvor literar.Este
vorba de opera cu privire la viata celor 12 cezari a
lui Suetonius,care ne vorbeste de regele get COTISO
,al carui nume apare in manuscrisele mai vechi sub
forma Coson ,forma probabil corecta ea intinindu-se si
pe monedele amintite.Ca aceste monede au fost emise de
un dinast dac din interiorul arcului carpatic o
dovedeste si faptul ca pe primele emisiuni numele
regelui apare scris corect pe cind pe cele ulterioare
scrierea apare doar schitata,mesterii nemai fiind
interesati de trascrierea fidela a numelui.
Se desprinde deci concluzia ca regele COSON a fost
unul dintre urmasii directi ai marelui rege
BUREBISTA,despre a carui domnie din pacate nu stim
nimic in afara relatarii lui Suetonius,de la care
aflam ca inparatul Augustus a fost invinuit de
intentia de a-si da fiica in casatorie regelui get
COTISO-COSON.
Suetonius spune"M.Antonius scribit,primum cun Antonius
filio despondisse Iuliam,dein Cotisoni Getarum
regi,quo tempore sibi Quoque in vicem filiam regis in
matrimonium petisset"(M.Antonius scrie ca el(Octavian)
a fagaduit-o pe Iulia mai intii fiului
sau,Antonius,apoi lui Cotiso,regele getilor,si ca tot
atunci a cerut in schimb,in casatorie,chiar pentru
el,pe fiica regelui).O serie de manuscrise poarta in
locul cuvintelor Cotisoni Getarum cuvintele Cosoni
Getarum regi
Acest rege intrat in legatura cu Brutus( ucigas a
lui Cezar ,dusmanul lui Burebista),la 42 ien .Prin
sustinerea acestuia in lupta cu triumvirii, se
pledeaza pentru apartenenta lui COSON la partida
credincioasa marelui rege si a nealinierii lui la
grupul de rasculati care l-au ucis pe acesta.Dobindind
mai tirziu iertarea de la Octavian ,pentru neinspirata
alianta cu Brutus,Coson ajunge in destul de bune
relatii cu imparatul pentru ca prin anii 32-31 ien
zvonurile despre o proiectata incuscrire sa poata fi
puse in circulatie la Roma si sa fie credibile.
Cert este ca pe timpul acestui rege navalirile
dacilor nelinisteau in asa hal pe romani incit poetul
Horatiu este adesea intrebat:
"quinque obvius est me consulit:o bone nam te
scire,deos quoniam proprius contingis,oportet
Num quid de dacis audisti?"
(---ce se mai aude despre
Daci?----Horatius,Satirae,II,6,versul 53)
Daca se admite grafia gresita a numelui Cotiso,si
majoritatea cecetatorilor inlina spre aceasta ,atunci
mai trebuie spus ca acest rege a fost amintit si de
Horatiu(Satire,II,6,51-53)sau si mai sugestiv spune
in Ode;III;6;13-16 ca"n-a lipsit mult ca Roma sa fie
nimicita de dacii cei mesteri in azvirlirea sagetilor"
si de Florus care spune"dacii stau aninati de
munti.De acolo sub conducerea regeleui Cotiso,de cite
ori Dunarea inghetata lega cele doua
maluri,obisnuiau(deci nu numai o data!) sa navaleasca
si sa devasteze tinuturile
vecine"(Epitome;II;28;18).Indicatiile lui Florus
,privind muntii in care salasluiesc dacii au facut ca
regatul acestuia sa fie localizat undeva in zona
Olteniei si a Banatului,de ambele parti ale muntilor.
------------------------------------------------------------------------------
DAPYX
Rege al unui trib sau uniuni de triburi getice din
Dobrogea .Dion Cassius(Istorii Romane,51,26,1-3)il
aminteste in legatura cu campaniile lui M.Licinus
Crassus la Dunarea de Jos,ii da titlul de rege si
situeaza stapinirea acestuia undeva in partea centrala
a Scythiei Minor.Intrind in conflict cu alt rege
get,Rholes,client al Romei ,este infrint in cimp
deschis de trupele romane si de cetele gete ale lui
Roles,Dapyx se refugiaza in cetatea sa!Cetatea este
cucerita cu ajutorul unui tradator grec si regele se
sinucide.Fratele sau cade prizonier dar isi recapata
libertatea .Populatia se refugiaza in pestera
Keiris.Crassus ,comandantul armatei romane porunceste
sa se zideasca toate intrarile in pestera si astfel
sileste pe cei adapostiti acolo sa se predea.(Cassius
Dio LI 26)
------------------------------------------------------------------------------
DECEBAL
Mare rege dac(87-106 en) fiu al lui Scorillo.I-a
urmat la tron lui Duras.Strateg talentat,Decebal
reuseste sa zdrobeasca armata trimisa impotriva sa de
imparatul Domitian,sub comanda lui Cornelius Fuscus(87
en).Invins, un an mai tirziu la Tapae ,de Tetius
Iulianus,incheie o pace onorabila,profitind de
infringerea suferita de romani din partea qvazilor si
marcomanilor.Conditiile pacii,favorabile
romanilor(Decebal devenea rege clientelar al Romei si
ceda anumite capete de pod in stinga Dunarii) au fost
exploatate cu multa abilitate in folosul sau.Decebal
utilizeaza sudsidiile,inginerii si instructorii
militari,primiti conform conditiilor pacii,pentru a se
intari in vederea viitoarelor ciocniri cu
Roma,amplifica si desavirseste sistemul de
fortificatii din Muntii Orastiei,isi echipeaza si
instruieste oastea.Ajuns imparat in 98 en,Traian
suspenda orice ajutor catre Dcebal si se pregateste
activ pentru cucerirea Daciei.Razboiul incepe in 101
en.Invins la Tapae, Decebal incearca zadarnic,impreuna
cu aliatii germani,roxolani si altii,organizind un
amplu atac de diversiune asupra garnizoanelor de la
Dunarea de Jos.In anul 102 romanii patrund in Muntii
Orastiei ,cuceresc cetatea de la Costesti si se
apropie de Sarmizegetusa.Decebal cere pace si o obtine
in conditii grele,pierzind teritorii ,obligindu-se sa
darime fortificatiile si sa renunte la politica
externa independenta.Traian ,care privea pacea numai
ca pe un ragaz intre doua razboaie,concentreaza noi
trupe si construieste podul de la Drobeta.Decebal
dindu-si seama de inevitabilitatea unui nou
razboi,incalca pacea din 102 si se pregateste febril
de aparare.Dupa inceperea ostilitatilor (105en),il
captureaza pe Longinus,comandantul trupelor romane din
Dacia incercind sa il determine pe imparatu sa incheie
pacea dar generalul roman se sinucide..Razboiul i-a
sfirsit in 106 en prin cucerirea cetatilor din Muntii
Orastiei,Decebal se retrage spre nord dar este ajuns
de cavaleria romana si pentru a nu fi capturat se
sinucide.Capul sau a fost adus imparatului de catre
cercetasul Claudius Maximus Tiberius ,la Ranisstorum
si trimis apoi la Roma,unde a fost aruncat pe treptele
Gemoniae.
Dupa ultimile cercetari numele de Decebal ar fi o
porecla ,insemnind CEL VITEAZ,numele real a lui
Decebal fiind DIURPANEU.
------------------------------------------------------------------------------
DECENEU
Sacerdot dac ,mare preot ,sfetnic si colaborator
apropiat a lui Burebista.Cel mai important personaj
dupa rege in statul dac.Deceneu l-a ajutat
considerabil pe marele rege in opera sa de unificare
si organizare a triburilor geto-dace.Dupa moartea lui
Burebista si destramarea stapinirii acestuia(44
ien)Deceneu isi asuma si puterea regala in statul dac
intracarpatic.O informatie din
Iordanes(Getica:XI,67)indica venirea lui Deceneu la
putere ca vicerege,Burebista acordindu-i o putere
aproape regala.Strabon spune:"Burebista.si-a luat ca
ajutor pe Deceneu ,un barbat vrajitor,care umblase
multa vreme prin Egipt ,invatind acolo unele semne
profetice,datorita carora sustinea ca talmaceste
vointa zeilor.Ba inca ,de la un timp era socotit si
zeu,asa cum am aratat cind am vorbit de Zamolxe.Ca o
dovada de ascultarea ce i-o dadeau getii,este si
faptul ca ei s-au lasat induplecati sa-si stirpeasca
viile si sa traiasca fara vin"(Geografia:VII,3,11)
Dupa Iordanes ,Deceneu era un om de o vasta
eruditie.Relatarea istoricului got contine date
deosebite privind rolul cultural si religios
indeplinit de catre Deceneu in instruirea spirituala a
stratului ierarhic superior de sacerdoti si
tarabostesi daci:"Observind inclinatia lor de al
asculta in toate si inteligeta lor nativa,el i-a
initiat in aproape toata filozofia,caci era maestru
priceput in aceasta.El i-a invatat etica,dezvatindu-i
de obiceiurile lor barbare,i-a instruit in fizica
,facindu-i sa traiasca potrivit cu legile naturii,pe
care gotii[getii]transcriindu-le le pastreaza pina
azi[sec VI en] cu numele de belagines;i-a invatat
logica,facindui-i superiori celorlalte popoare in ce
priveste mintea;aratindu-le practica i-a indemnat
sa-si traiasca viata in fapte bune; demonstrindu-le
teoria,i-a invatat sa contemple cele 12 semne ale
zodiacului iar prin ele mersul planetelor si toata
astronomia,lamurindu-i cum creste si scade discul
lunii si cu cit globul de foc al soarelui intrece
masura rotunjimii pamintului si le-a expus sub ce nume
si sub ce semne cele 345 de stele trec de la rasarit
la apus ,ca sa se apropie sau sa se departeze de polul
ceresc.Vezi ce placere (este) ca niste oameni prea
viteji sa se indeletnceasca cu doctrinele
filosofice,cind mai aveau putin ragaz de
razboaie.Putea sa-l vezi pe unul cercetind pozitia
cerului,pe altul proprietatile ierburilor si ale
arbustilor,pe acesta studiind cresterea si scaderea
Lunii pe celalalt observind eclipsele soarelui si cum,
prin rotatia cerului,Soarele vrind sa atinga regiunea
orientala,este adus inapoi in regiunea occidentala
Getul se linisteste de indata ce primeste explicatia
acestor lucruri.Aceasta si multe altele,invatind
Deceneu pe geti ,prin stiinta sa,a stralucit in
mijlocul lor ca o adevarata
minune."(Getica;XI;69-70)>prin felul acesta Iordanes
ne infatiseaza seriozitatea si priceperea cu care
,cel putin clasa sacerdotala, privea preocuparile
stiintifice iar mai departe"pe barbatii cei mai de
seama si mai intelepti pe care i-a invatat
teologia,i-a sfatuit sa cinsteasca anumite divinitati
si sanctuare,facindu-i preoti si dindu-le numele de
pileati" (Getica;XI,71)
Deceneu a revigorat spiritualitatea
geto-dacilor,inlaturind cultul bahic sau dyonisiac
asociat cu cultura vitei de vie si cu orgii.El este
cel dintii care s-a opus viguros patrunderii in Dacia
a cultelor straine ,vatamatoare pentru sanatatea
spirituala si corporala a geto-dacilor.De aceea nu
este intimplator si fara rezonante religioase profunde
ca el a determinat autoritatea regala sa dispuna
distrugerea vitei de vie-planta sacra a lui
Dyonisos-si ca toata preotimea dacica l-a sprijinit in
acest act extraordinar.
Ca mare preot si vicerege , apoi el insusi rege
Deceneu,a dispus de dubla autoritate ,morala (stirpind
viciul betiei)si politica(organizeaza triburile si
casta sacerdotala ),facind dintre nobili o clasa de
pilleati,ca si din categoria privilegiata mai larga
,capillati(sau comatti),din aceasta facind pentru
clerul de rind o clasa asimilabila cu clasa
cavalerilor romani-equites.
Deceneu considera ca viitorul si stralucirea poporului
sau depind numai de inalta tinuta morala si plecind de
la aceasta premisa se poate cladi un edificiu statal
si social trainic,motiv pentru care , sprijinit de
BUREBISTA, a infaptuit o profunda reforma sociala si
religioasa a poporului geto-dac..Aceasta reforma ,
celebra in lumea antica ,a fost pusa in practica nu
prin legi oficiale si seci ci prin rabdare si
educatie.Deceneu a impus sobrietatea si cumpatarea
,acea modestie a sufletului ale carei valente razbat
din textul lui Platon.Deceneu a cerut
poporului"ascultarea de porunci" ca efect al educatiei
prin dreptate.Getii fiind recunoscuti in antichitate
ca fiind "cei mai drepti"dintre cei cu care se
inrudeau,caracteristica desigur foarte veche .
Deceneu a fost una din acele impresionante
personalitati care si-au creat un loc de frunte in
istoria lumii.Un factor care l-a ajutat sa se
realizeze pe sine insusi si prin asta sa fie de folos
neamului sau ,a fost prietenia si sprijinul pe care
Burebista i le-a acordat,lucru rar in istorie.Ei s-au
inteles si au claborat ,armonios si eficient incit,in
putini ani,au izbutit sa dureze un stat puternic
atit social cit si moral
------------------------------------------------------------------------------
DROMIHETE
Important rege (sec 4-3 ien)al triburilor getilor
ordessensi din Cimpia Munteana cu centrul in cetatea
Helis.Din relatarile lui Diodor din Sicilia rezulta ca
la capatul unor lupte impotriva getilor,in cursul
carora a cazut prizonier Agatocles,fiul lui Lisimah,a
avut loc o noua campanie de pedepsire condusa de
insusi Lisimah.Prins cu armata cu tot si dus la Helis
,diadohul macedonean a fost tratat cu toate
onorurile.Se considera ca tinutul strabatut de
macedoneni era Cimpia Munteana si ca tot acolo se afla
si cetatea Helis ,probabil la asezarea de la Piscul
Crasanilor,iar intariturile restituite getilor la
incheierea pacii erau pe malurile Dunarii.Conflictul
dintre monarhul macedonean si regele get este de fapt
o lupta pentru asigurarea frontierei statului lui
Lisimah ,pe linia Dunarii de Jos(ca o continuare a
politicii lui Alexandru cel Mare)si este o manifestare
a rivalitatii dintre puterea macedoneana si getii din
nordul fluviului ,pentru stapinirea oraselor grecesti
de pe litoralul Marii Negre.Ajutorul dat de geti
oraselor pontice rasculate impotriva lui Lisimah a
constituit baza conflictului dintre regele Thraciei si
Dromihete care ,profitind de luptele interne dintre
diadohi si-au extins influenta in sudul Dunarii.
(Pausanias,I,9;Strabo,VII,3,8;Diodor
Siculus,XXI,11-12)
Regatul get este un tip clasic de democratie militara
condusa de un sef militar cu atributii clare si de
necontestat doar in perioada campaniilor
militare.Diodor relateaza ca ostenii geti ai lui
Dromihete cereau sa hotarasca EI asupra sortii lui
Lisimah,si ca regele get a trebuit sa ii convinga de
necesitatea eliberarii captivului.
Se admite, indeobste ca prima expeditie a avut loc
cam pe la 300 ien , condusa de Agatocles ,expeditie
care a avut un sfirsit nefericit pentru fiul regelui
Thraciei.Prins de geti a fost tinut in captivitate
multa vreme.Abia in 292 ien ,Dromihete ii da drumul
si-l trimise,incarcat de daruri si desigur cu lectia
invatata,la tatal sau,sperind zice Diodor ca v-a
dobindi gratuit teritoriul ocupat de Lisimah.Departe
de a intelege gestul getului,indata ce si-a vazut
miinile dezlegate,Lisimah a organizat o noua
expeditie,trecind in persoana Dunarea.Getii s-au
retras pustiind totul inaintea invadatorilor astfel
ca in curind ,armata macedoneana a ajuns sa sufere de
foame..Pentru a-si desavirsi opera tactica,Dromihete
se foloseste de iscusinta unui fals dezertor,un
capitan din armata sa pe nume SEUTHES care ,dupa ce
cistiga increderea lui Lisimah ,reuseste a rataci pe
macedoneni prin locuri grele de umblat pe unde curind
si foamea si setea ii face prada usoara pentru
geti.Istovita si ratacita,armata macedoneana a
sfirsit prin a fi inconjurata si capturata de getii
lui Dromihete si dusa la Helis ,cetatea de scaun a
dinastului get.Se spune ca Lisimah,sorbind cu nesat
apa proaspata oferita de biruitori ,dupa atitea zile
de insetare, ar fi exclamat",pentru cit de mica
placere am ajuns rob din rege ce eram"(Plutarch)
Dupa victorie ,Dromihete s-a dovedit nu numai un
bun comandant de oaste ci si un abil politician
.Diodor spune ca"getii incepura sa strige si sa ceara
ca regele prins in lupta sa fie adus inaintea lor si
pedepsit cu moartea(fiindca e drept ca poporul care
s-a primejduit in lupta sa hotarasca dupa voia sa
asupra dusmanilor prinsi),Dromichaites
,impotrivindu-se la pedepsirea regelui le-a spus ca
este in interesul lor ca omul sa ramina neatins.Caci
daca el ar fi ucis,numaidecit alti regi vor ocupa
domnia lui Lisimah si vor fi pentru ei o primejdie si
mai mare decit Lisimah.Dimpotriva ,daca ar scapa,el
v-a purta recunostinta getilor iar cetatile,cite mai
inainte fusesera in stapinirea getilor,le vor cistiga
din nou fara nici un pericol"Scena este tipica pentru
o democratie militara.Poporul inarmat revendica
dreptul de a hotari soarta prinsilor,regele nu poate
sa hotarasca singur sau sa nesocoteasca pur si simplu
dorinta adunarii,el ii CONVINGE pe luptatorii sai
asupra avantajelor diplomatiei.
Diodor spune in continuare ca Dromihete i-a invitat
pe regele thrac si si pe apropiatii sai la un
ospat,pregatindu-le masa cu fastul obisnuit la curtile
elenistice.El insusi ,impreuna cu fruntasii
geti,mincau din vase simple mincaruri saracacioase
iar vinul il beau din cupe de lemn si cornuri de
vita(Diodor spune"precum era obiceiul la
geti").Lasindu-l pe Lisimah sa se patrunda de
deosebirea dintre cele doua mese si implicit cele doua
civilizatii ,regele get l-a mustrat apoi parinteste
pentru ca si-a parasit curtea sa stralucita si
regatul sau bogat pentru a duce razboi impotriva unor
oameni saraci si simpli.Lisimah ,recunoscindu-si
greseala ,este lasat liber,Dromihete primind inapoi
cetatile pierdute mai inainte.Pausanias adauga ,ca de
nevoie ,Lisimah si-a dat fiica in casatorie dupa
regele get.Cert este ca Dromihete victorios dar
neincrezator in trainicia victoriei ,reuseste
,printr-un amestec de forta si abilitate sa smulga
adeversarului o pace mai mult decit favorabila,pace
intarita printr-o casatorie dinastica.
------------------------------------------------------------------------------
DURAS
Rege dac (c.68/69-87 en) dupa toate probabilitatile
frate a lui Scorilo si unchi a lui Decebal.(Dion
Cassius LXVII,6;Orosius,VII,10,4;Iordanes,Getica,76)
.In anul 69 in timpul luptelor dintre Vespasian si
Vitellius,legiunile din Moesia au fost chemate in
Italia,lasind descoperita provincia.Profitind de acest
lucru,dacii aliati cu sarmatii,au trecut Dunarea si au
distrus armata romana comandata de Pompeius Agrippa
care cade in lupta.Vespasian il infringe pe Vitellius
si trimite trupe ,intre care legiunea a VI-a.Dupa
lupte grele dacii si sarmatii au fost respinsi peste
Dunare.Constient de pericolul roman Duras amplifica
punctele fortificate si in special ansamblul
intariturilor din Muntii Orastiei.Urmind pe tronul
cezarilor Domitian a pregatit razboiul impotriva
qvazilor,marcomanilor si dacilor.Pentru a preintimpina
un atac roman Duras denunta tratatul incheiat cu
imparatul Vespasian si considerindu-se liber de
obligatii ataca fortaretele romane"pe cind domnea
imparatul Domitian,de teama lacomiei acestuia,getii
desfacura alianta pe care o incheiasera odinioara cu
alti imparati si incepura sa devasteze malul
Dunarii,stapinit de multa vreme de imperiul
roman,nimicind armatele (romane) si pe
comandantiilor.In fruntea acestor provincii(Moesia)
era pe atunci,dupa Agrippa,Oppius Sabinus,iar la geti
domnia o avea Dorpaneus.Dindu-se lupta romanii au fost
invinsi .Lui oppius sabinus is-a taiat capul,iar getii
navalind asupra multor castre si orase,au pradat
tinuturile ce tineau de imperiu"(Iordanes,Getica,76)
Este foarte probabil ca sub domnia lui unificarea
majoritatii triburilor se infatuise deja si ca inafara
controlului sau mai ramasesera putine forte
dace.Navala asupra posesiunilor romane ar fi aminat
astfel ,daca nu inlatura complet,primejdia romana si
l-ar fi silit pe Domitian sa restabileasca subsidiile
suspendate.Dupa obiceiul lor ,dacii trecura Dunarea pe
gheata in iarna anului 85/86.Ofensiva lor ,condusa
probabil de tinarul nepot al regelui,Decebal, a
semanat panica in imperiu.Asa cum spune Tacitus"erau
puse in cumpana taberele intarite ale legiunilor si
insasi stapinirea noastra" (Tacitus,Agricola,41)
Pregatirile romane de riposta nu scapa vigilentei
dacilor.Momentul era greu ,inclestarea se anunta
crincena si era nevoie de o maxima incordarea a
statului dac si mai cu seama de o priceputa conducere
militara,pe care batrinul rege Duras nu se mai simtea
in stare sa o asigure.In fata pericolului el cedeaza
tronul dupa 18 ani de domnie, mai tinarului Decebal
,fiul lui Scorilo,gest pe cit de intelept pe atit de
rar in lumea antica.
------------------------------------------------------------------------------
HISTRIANORUM rex
---rege al histrienilor---
Denumire sub care e cunoscut un conducator get din
nordul Dobrogei(cca 342-338 ien)) ,mentionat de
Trogus-Iustin in legatura cu rezistenta pe care a
opus-o patrunderii in dreapta Dunarii a scitilor
condusi de Atheas(Hist.Philipp.IX,2,1).In forma care a
ajuns la noi titlul poate insemna fie :"rege al
locuitorilor din Istros=Histria" fie "rege al
bastinasilor de pe malurile
Istrului(gr.Istros=Dunare),dar deoarece Histria nu a
fost niciodata guvernata monarhic,nici nu a cunoscut
vre-un magistrat care sa poarte titlul de basileu
,ramine valabila notiunea de rege al
bastinasilor(getilor) de pe malul drept al Dunarii de
Jos."Istrienii"(getii) il ataca pe Atheas si reusesc
sa il aduca la mare strimtoare astfel incit acesta
cere ajutorul regelui macedonean Filip al II-lea.
Moartea capeteniei gete face ca cete scitice sa poata
trece spre sud si sud vest.Iata ce se spune despre
acest razboi "in acea vreme era rege al scitilor
Atheas ,care ,deoarece era la strimtoare in razboiul
cu istrienii,a cerut ajutor lui Filip prin mijlocirea
locuitorilor din Apopllonia, promitind ca il va lasa
mostenitor al tronului,dar intre timp,regele
istrienilor a murit si asta i-a dezlegat pe sciti si
de frica razboiului si de nevoia de ajutor.[.]si
astfel Atheas a poruncit macedonenilor pe care i-a
trimis inapoi ,sa-i spuna din nou lui Filip ca nici el
nu i-a acerut ajutor,nici nu I-au propus sa il lase
mostenitor[..]caci are un fiu sanatos.Filip,facut de
ris cu asemenea vorbe,a desfacut asediul
Byzantionului,a pornit la razboaie cu scitii[.]Desi
scitii erau mai numerosi si mai tari ,Filip I-a invins
prin siretenie.Au fost robite 20000 de femei si
copii,o multime uriasa de vite,dar nici un pic de aur
sau argint.[.]dar in intimpinarea lui Filip care se
intorcea din Scitia au venit tribalii(alt trib
traco-get! N.n.);declara ca nu-i vor ingadui trecerea
daca nu primesc o parte din prada.De aici a iesit
cearta si repede apoi lupta ; in care lupta a fost
ranit si Filip la coapsa,cindi i-a fost ucis calul de
o lovitura care a trecut prin trupul sau.Deoarece toti
il crezusera mort au parasit prada.Si astfel prazile
scitice,de parca ar fi fost blestemate,aproape ca au
devenit motiv de doliu pentru macedoneni"
(Iustinus,IX,2;conf.Trog.,Prol.9 si Aeschines III,128
si urm.)
Impingerea spre apus a scythilor nomazi de catre
sarmatii migratori,ce veneau de la rasarit,a provocat
o mare tulburare in masa getica,locuitoare
statornica, agricola care era asezata atit in nordul
Dunarii cit si in sudul ei,de la Nistru si pina la
Varna si Balcic.Contraofensiva getica,un moment
biruitoare sub acest rex histrianorum,nenumit si mort
prea devreme,nu pare sa fi schimbat ceva pina la
Dromihete.E drept ca Atheas e batut si ucis de Filip
,dar acesta pleaca si e batut de triballi care ii iau
si prada .Lucrurile ramin oarecum neschimbate;la
Dunarea de Jos getii sint in lupta cu scythii
migratori ,pe care nu-i pot opri dar pe care mai
tirziu ii vor supune si asimila ,reintinzind
stapinirea getica pina la Borysthenes.Aceasta stare de
lucruri se care se va repeta si cu celtii si cu
bastarnii germanici apoi cu sarmatii roxolani si la
urma cu gotii .Getii vor ramine pe loc suportind cu
rabdare,la adapostul padurii, toate migratiile ce vor
veni din stepa de nord-est si le vor birui
pastrindu-se statornic in tinutul Dunarii de Jos.
------------------------------------------------------------------------------
MOSKON
Rege traco-getic(sec 3 ien) care a stapinit prin
partile de nord ale Dobrogei.Singurele documente care
atesta prezenta lui sint citeva monede de argint
descoperite in partile Tulcei.Toate aceste emisiuni
redau pe avers un cap de tinar cu plete prinse in
diadema iar pe revers apare un calaret si inscriptia
BASILEUS MOSKONOS scrisa cu caractere grecesti,iar
sub cal monograma AV.Monedele sint didrahme in
majoritate si intr-un singur caz este vorba de o
subdiviziune.MOSKON pare sa fi fost seful unei uniuni
de triburi getice destul de puternica si bogata pentru
a putea bate moneda si de a-si aroga titlul de rege!
------------------------------------------------------------------------------
RHEMAXOS
Rege get(cca 200 ien) din stinga Dunarii,pomenit in
decretul histrian pentru Aghatocles in calitate de
ocrotitor al cetatilor grecesti de pe litoralul
dobrogean,de la care percepea tribut si pe care se
obliga sa le apere de eventualele atacuri din
afara.Legatura dintre Rhemaxos si cetati pare sa fi
fost de durata,consfintita prin tratate ,stipulind
angajamente bilaterale.In cazul Histriei,documentul
mentioneaza tributul-phoros-datorat de cetate la date
fixe dar si ajutorul militar oferit de rege in cel
putin doua rinduri.Majoritatea cercetatorilor il
considera conducatorul unei uniuni tribale cu
centrul in cimpia Munteniei.O inscriptie,datind de le
inceputul secolului al II ien se refera la grelele
imprejurari prin care a trecutHistria,atacata de
fortele unei capetenii trace pe nume
Zoltes,impotriva careia cetatea s-a putut apara cu
succes numai datorita ajutorului militar,un corp de
arcasi calari,trimis de protectorul cetatii,puternicul
rege get Rhemaxos
------------------------------------------------------------------------------
DICOMES
Rege al getilor ( a doua jumatate a sec.I ien) ,a carui stapinire includea
pe linga cimpia Munteniei si sud-estul Transilvaniei si sudul Moldovei si
care a stapinit dupa moartea lui Burebista.S-a amestecat in luptele interne
de la Roma ajutindu-l pe Marc Antoniu impotriva lui
Octavian(Plutarch;Antonius,63).Dintre aliatii lui
Antonius,Rhoemetalces,regele Traciei si Deiotarus regele Paphlagoniei vazind
ca victoria ii apartine lui Octavian au trecut de partea acestuia.Nu toti
aliatii acestuia s-au facut,insa ,vinovati de tradare.Printre cei care au
luptat pina la capat se aflau si dacii lui Dicomes care ,scrie Plutarch"ii
fagaduise(lui Antoniu)ca-l va ajuta cu armata numeroasa".Luati prizonieri de
Octavian,ostenii daci ai lui Dicomes sint dusi la Roma (31 ien)si pusi sa
lupte in arena ,ca gladiatori impotriva unor captivi suebi.(Cassius
Dio:LI;22).
------------------------------------------------------------------------------
Cotiso (Cotyso)
Ciocniri cu armata romana, in epoca lui Burebist, s-au produs mai mult la periferia "imperiului" si s-au datorat unor "regi locali" din regiunile "autonome", in speciale in Oltenia si Banat. Florus spunea ca : "Dacii stau aninati de munti", zice dansul. "De acolo, sub conducerea regelui Cotiso, de cate ori Dunarea inghetata lega cele doua maluri, obisnuiau sa navaleasca si sa devasteze tinuturile vecine". Cotiso a fost unul din rege local, urmas a lui Burebista, in fruntea uneia din cele cinci mari "provinci" dacice, probabil cea care cuprindea Banatul si Oltenia de astazi.
Dupa victoria lui Octavian in razboaiele civile, romanii iau masuri si Cotiso e infrant, poate de catre generalul Marcus Licinius Crassus; intr-o oda dedicata protectorului sau Mecena, poetul Horatiu il sfatuieste pe acesta sa nu mai fie framantat de grija Romei, caci armata lui Cotiso a pierit. Unele manuscrise ale biografiei lui Augustus scrise de istoricul Suetoniu vorbesc despre Cotiso in legatura cu o imprejurare din epoca razboaielor civile; dar manuscrisele cele mai bune poarta in acel loc nu numele lui Cotiso, ci pe acela al lui Coson(Koson). Eroarea de a confunda pe Cotiso cu Coson este des facuta si de cercetatorii actuali insa cei doi sunt doi regi diferiti. Cotiso a fost un dusman inversunat al Romei pe cand Coson s-a aliat cu Brutus implicandu-se astfel in razboiul civil care se desfasura in interiorul imperiului.
------------------------------------------------------------------------------
RHOLES
Rege al getilor din sudul Dobrogei(a doua jumatate a sec I ien) cu principala cetatea la Durostorum,aliat al romanilor in razboiul cu bastarnii, e rasplatit de Octavian cu titlul de "amicus et socius populi Romani"(Dion Cassius;51;24;6---7).Rholes a fost primit de Octavian la Corint in iarna29/28 ien.In anul urmator prevalindu-se de aceasta calitate Rholes cere ajutorul lui Crassus impotriva lui Dapyx,vecinul sau din nord ,cu care intrase in conflict.Cu ajutorul acestora infringe pe Dapyx si cucereste toata Dobrogea,inclusiv regatul altui rege get,Zyraxes si stapineste acest tinut in numele si spre folosul romanilor.
------------------------------------------------------------------------------
RUBOBOSTES
Rege dac din Transilvania(prima jumatate a secolului II ien).In
timpul domniei lui a avut loc o crestere a puterii dacilor ca urmare
a lichidarii dominatiei celtice din interiorul arcului carpatic,ceea
ce a constituit o premisa importanta a formarii statului dac
centralizat sub Burebista.Este pomenit de Trogus Pompeius-Iustinus in
Prolegomena,32"incrementa Dacorum per Rubobosten regem"—
"cresterea(puterii)dacilor prin(sau sub)regele
Rubobostes"(Pompeius Trogus-Iustinus; Prolegomena;32)
------------------------------------------------------------------------------