Ovidiu, am v�zut, spunea, referindu-se la Dacia: "A�adar mi-a fost sortit s� v�d Sci�ia �i �inuturile care se g�sesc sub axa lui Lykaon". Lykaon a fost primul rege al Arcadiei, tat�l ursoaicei Kallisto, �i numele s�u se refer� la lup (gr. lykos). "Axa lui Lykaon" desemneaz� Axis Mundi, Axa polar�, fiind o "amintire" a t�r�mului hiperborean, �i g�sim aici o indica�ie c�, al�turi de mistre� �i ursoaic�, lupul particip� la guvernarea lumii primordiale; faptul c� Lykaon este "tat�l" ursoaicei sugereaz� c� lupul ar trebui plasat �ntre mistre� �i urs.

Din punct de vedere tradi�ional, func�ia de �mp�rat al Lumii con�ine �n unitatea sa, ca �i orice alt element sacru, o dualitate �n fa��, din care se dezvolt� cele dou� func�ii, autoritatea spiritual� (Preot) �i puterea temporal� (Rege). Dac� mistre�ul simbolizeaz� pe �mp�ratul Lumii, fiind lumina suprem� a lumii noastre ("Ciclul Mistre�ului Alb"), iar ursul este sigla puterii temporale ce, prin uzurpare, va ajunge s� ia locul mistre�ului, �n mod necesar mai trebuie s� existe o emblem� care s� defineasc� autoritatea spiritual�: aceast� emblem� este lupul. Chiar �i lingvistic, lupul apare �nrudit cu celelalte dou� animale hiperboreene. Cuv�ntul "lup" provine din sanscr. vrka, cuv�nt derivat din aceea�i r�d. var, ca �i "mistre�" sau "urs". Nu este hazardat s� presupunem c� "�ara mistre�ului" a ajuns la un moment dat "�ara lupului", un t�r�m hiperborean definit de "axa lui Lykaon", �i Dacia s-ar putea s� fi fost mai degrab� "�ara lupului" dec�t "�ara ursului". La greci, cele dou� func�ii laterale au fost reprezentate de Apollo Lykos ("lupul") �i Artemis ursoaica, gemeni "de aur" provenind din acela�i trunchi, �i considera�i de origine pur hiberborean�; �n tradi�ia german�/scandinav�, Odin, zeul �n�elepciunii �i al ini�ierii, era �nso�it de doi lupi; iar peste veacuri, la rom�ni, �tefan cel Mare este descris �ntr-o legend� ca umbl�nd prin p�dure, copil fiind, �nso�it de doi lupi. Cu alte cuvinte, lupul, �nainte de a dec�dea, ajung�nd doar o fiar� r�zboinic� (ca urmare a "revoltei" k�atriya), a fost simbolul spiritualit��ii �i emblema sacerdo�iului, iar constela�ia polar� �nainte de a se fi numit "Ursa" este posibil s� se fi chemat "Lupul", de unde amintirea despre "axa lui Lykaon".

Multe eforturi au fost cheltuite pentru a lega pe daci de lupi. Dup� Strabon (VII.3.12), dacii se numiser� mai �nt�i daoi �i Hesychius, p�str�nd informa�ia c� �n frigian� daos �nseamn� "lup", permite formularea opiniei c� dacii sunt de fapt "lupii". Exist� numeroase exemple de popoare ce �i-au legat originile �i existen�a de lup, cazul Romei fiind cel mai cunoscut, dar urmele lupului se �nt�lnesc peste tot �n Asia Mic�, �n zona trac� g�sindu-se �inuturile Lykia �i Lykaonia, ��ri ale lupului; iar grecii, am v�zut, asimilaser� pe lup cu Apollo, zeul Soarelui spiritual �i al ini�ierii. Deci nu ar p�rea a�a de neobi�nuit ca dacii s� aibe �i ei o "genealogie lupeasc�", argumentul forte �i irefutabil fiind, desigur, stindardul dacic ce prezint� un cap de lup. Din punct de vedere tradi�ional, stindardul avea o semnifica�ie cu mult mai profund� dec�t cea actual�. Dac� �n lumea modern� steagul, element important al unei ��ri, are conota�ii mai ales de ordin sentimental �i moral, �ntr-o societate tradi�ional� stindardul avea o esen�� operativ�, simboliz�nd efectiv "puterea", "chintesen�a" ei divin�. De pild�, c�nd spaniolii au invadat pe azteci, de�i ace�tia din urm� erau de mii de ori mai numero�i, ei s-au predat c�nd spaniolii, �ire�i, le-au capturat stindardul. Pentru "omul tradi�ional" stindardul nu era numai o insign�, o "etichet�", ci definea Spiritul respectivului popor, fapt pentru care elementele stindardului purtau o �nc�rc�tur� simbolic� profund� �i efectiv�. De aceea, am putea chiar presupune c� dacii au fost la �nceput, nu un trib, ci o cast� sacerdotal�, av�nd lupul ca simbol al spiritualit��ii, abia cu c�derea lumii �i rotirea ciclului, c�nd multe din datele spirituale au fost pierdute, ei ap�r�nd ca trib iar lupul ca emblem� r�zboinic�.

Ni se completeaz� astfel imaginea tulbur�toare din capitolul precedent: "alesul" dac, "omul drept", se prezint� ca o perfect� oglindire a Omului Universal, ca o des�v�r�it� proiec�ie �n planul dacic a �mp�ratului Lumii; purt�nd sabia curb�, c�ciula �i stindardul, el �mbin� cele trei func�ii principiale, mistre� - lup - urs. Pentru mentalitatea omului profan, aceast� defilare de animale, zugr�vit� aici, este o "copil�rie"; �n cel mai bun caz, animalele reprezint� "genii" ale naturii sau vegeta�iei, legate de anotimpuri, de via�� �i de moarte, ori totemuri cu func�ii "magice" pe care oamenii primitivi, at�t de ignoran�i �i de sperio�i, le-au folosit s�-�i �nving� "teroarea" �n care supravie�uiau. Din punct de vedere tradi�ional �ns�, toate elementele lumii, deoarece au fost produse de Principiul unic, sunt imagini ale acestuia �i deci pot fi utilizate ca suporturi simbolice �ntru aflarea tainelor divine. Ca urmare, animalele-simbol nu numai c� nu sunt ni�te vulgare insigne morale, sentimentale sau magice, crea�ii ale imagina�iei individuale, ci au un caracter spiritual accentuat, reflect�nd Lumina suprem�, �i de aceea, adesea, numele lor poart� �n�elesul de lumin� sau str�lucire celest�.

La greci, Apollo Lykos, zeul hiperborean ce desemneaz� Soarele spiritual �i Ini�iatorul, se refer� nu numai la lup dar �i la lumin� (gr. lykos = "lup", lyke = "lumin�"); locuin�a lui Apollo este "insula ferici�ilor", Thule hiperborean�, sau Syria (sanscr. surya, "soare"), sau Ogygia, dar �i Leuke, "insula alb�", albul indic�nd spiritualitatea, lumina, �i caracteriz�nd centrul spiritual. Dar nu numai lupul con�ine noima de lumin�, ci �i ursul; �n sanscrit� ruch �nseamn� "a str�luci", iar riksha are �i semnifica�ia general� de stea (Gu�non, Simb., p. 167). Sanscr. go (de unde engl. cow), "vaca", con�ine de asemenea �n�elesul de lumin�, �n�eles sus�inut �i de simbolismul cirezii de vaci furate de zmeii din tradi�ia hindus�, gest echivalent cu furtul soarelui, lunei �i stelelor de c�tre zmeii tradi�iei rom�ne�ti, �i referindu-se la "sf�r�itul lumii" c�nd lumina se ascunde �napoi �n tenebre. �ntr-o epoc� �n care lupul �i-a pierdut "luminozitatea", func�ia spiritual� fiindu-i uitat�, �i r�m�n�nd numai cea "r�zboinic�" (sau mai bine zise "zmeiasc�"), el a fost �nlocuit de cerb; simbolismul cerbului �nc� se refer� la o perioad� arhaic�, dar evident mai recent�, c�ci dac� �n cazul lupului nu era nevoie de vreo explicitare pentru a �n�elege aspectul luminos �i spiritual, cerbul, prin coarnele ce le poart�, permite min�ii umane s� recunoasc� mai u�or "razele solare". Este o situa�ie ce deriv� din descenden�a ciclului, din trecerea de la sacru la profan, c�nd, datorit� obnubil�rii intelectuale tot mai accentuate, Cuv�ntul trebuie �nlocuit de cuvinte �i de vorbe tot mai multe, simbolurile trebuie explicate �i comentate, �i apoi comentariile comentate la r�ndul lor, scripturile sintetice dezvoltate �i interpretate. De aceea, cerbul cu coarnele sale devine, �n locul lupului, simbol al Soarelui spiritual, al puterii sacerdotale, a�a cum apare clar �n "Povestea lui Harap Alb" unde, �nc� face pereche cu ursul; mai mult, �naint�nd �n timp, chiar simbolismul cerbului nu mai este �n�eles, �i atunci a fost nevoie s� se adauge imaginea pietrei pre�ioase din fruntea cerbului �i a celorlalte nestemate de pe corpul lui, �n felul acesta explicit�ndu-se �i mai tare noima sa simbolic�. Continu�ndu-se rotirea ciclului, animalele cu coarne, precum taurul �i berbecul, vor deveni preponderente, taurul lu�nd locul ursului ca �nsemn al constela�iei polare (Gu�non, Simb., p. 170).

Uitarea aspectului luminos al lupului devine at�t de total� �nc�t el va r�m�ne cunoscut ca "lupul cel r�u", "balaurul", a�a cum, de altfel, ni-l prezint�, pare-se, �i basmele. �n tradi�ia romanilor, Saturn �mparte domnia "v�rstei de aur" cu Ianus, acesta fiind zeul cu "dou� fe�e", paznicul por�ilor, celest� �i infernal�. Prima fa�� a lui Ianus corespunde lui Ianua Coeli, (�n tradi�ia hindus�, deva-y�na, "poarta zeilor"), poarta solsti�iului de iarn� prin care omul, ajuns la des�v�r�ire spiritual�, se poate elibera de condi�ia individual� �i �n�l�a la ceruri, dar prin aceea�i poart� coboar� �n lume un avat�ra, un m�ntuitor, cum a cobor�t Cristos de exemplu, care s-a n�scut exact la solsti�iul de iarn�. Cealalt� fa�� se refer� la Ianua Inferni (�n tradi�ia hindus�, pitri-y�na, "poarta oamenilor"), poarta solsti�iului de var� prin care omul (deobicei profanul, ignorantul) revine �n lume, fiind prins de v�rtelni�a na�tere-moarte-na�tere, de turbionul elicei Existen�ei. Prima fa�� este deci Poarta Eliber�rii, a nemuririi; a doua este Poarta Mor�ii, a muririi. F�lcile balaurului ("din cer p�n� �n p�m�nt") sunt un alt simbol al aceste por�i duble, falca superioar�, fix�, desemn�nd Cerul, iar falca inferioar�, mobil�, P�m�ntul. C�nd "alesul", c�l�tor pe drumul realiz�rii spirituale, g�se�te Eliberarea, gura reprezint� Ianua Coeli, poarta supernal�, "gura de rai", deschis� spre nemurire, spre beatitudinea absolut�, spre NeFiin��. Se realizeaz� Identitatea Suprem�, Sinele fiind reunit cu Principiul. Aceea�i gur� este Ianua Inferni, "gura mor�ii" pentru ignorant (�n sens tradi�ional), pentru profan, gur� deschis� spre P�m�nt �i iad. Ignorantul va reveni �n Lume, prins de la�ul existen�ial. Din aceast� cauz�, Balaurul este ceva �nsp�im�nt�tor �i teribil pentru cei profani; pentru ei Balaurul este Moartea, pentru ei Balaurul este o bestie infernal�, Talpa Iadului, o fiin�� malefic�, pentru ei poarta este "gura lupului", adic� primejdie total�. Pentru �n�elept, Balaurul este salvarea, este Soarele spiritual; a fi �nghi�it de gura Balaurului �nseamn� Eliberarea, �i �n scrierile sacre, inclusiv basmele �i baladele rom�ne�ti, neofitul, dup� ce a fost devorat de balaur, va fi "vomitat" afar�, ceea ce simbolizeaz� �nvierea �ntru nemurire.

"Lupul cel r�u" este Balaurul, av�nd toate atributele acestuia. Lupul este, ca �i orice balaur, masca Principiului. El este "lup r�u" numai pentru ignorant, pentru care reprezint� Moartea, bestia teribil�, �i odat� cu pierderea sacrului, lupul �i-a pierdut, ca �i Saturn sau mistre�ul, atributele benefice, r�m�n�nd �n memoria lumii �n special ca un simbol malefic. De fapt, lupul este un fel de Ianus Bifrons, fiind at�t Ianua Coeli, c�t �i Ianua Inferni. �n consecin��, "lupul cel r�u" este "r�u" numai pentru cei r�t�ci�i �n "tenebrele exterioare". Pentru o societate sacr�, lupul este "tat�l spiritual", fa�a Principiului suprem; pentru neofit, lupul este Ini�iatorul, Balaurul ce devoreaz� agregatul psihico-fizic ("eul", individualitate, Corpus �i Anima, fra�ii-iezii mai mari din basme), eliber�nd Sinele, Spiritus (iedul cel mic); lupul este teribil numai pentru ego, care va fi omor�t pentru a dezv�lui la lumin� Sinele nemuritor. Stindardul dacilor reprezint� un balaur cu cap de lup. O imagine mai clar� nici c� se poate. Evident, a�a cum am mai spus, este imposibil de g�ndit c� un popor tradi�ional va avea ca semn esen�ial un simbol malefic �i infernal; este limpede c� balaurul dacic simbolizeaz� Balaurul suprem, Principiul a c�rui gur� de lup este Poarta solar� conduc�nd spre nemurire. A�a cum lupoaica roman�, mama gemenilor Romulus �i Remus, deci Mama Imperiului Roman, nu poate fi "lupul cel r�u", carnivorul feroce, tot a�a balaurul cu cap de lup al dacilor nu este o emblem� a iadului. Balaurul cu cap de lup este o perfect� reprezentare a unui simbolism g�sit �n toate tradi�iile; el este Moartea numai pentru ignorant �i for�ele "tenebrelor exterioare" (incluz�nd desigur du�manii dacilor), pentru dacii �n�i�i fiind �ns� Principiul supraluminos �i m�ntuitor.

Balaurul dacic prezint� o caracteristic� important�: el este zbur�tor. Purtat �n v�zduh, balaurul cu cap de lup zboar�, dezv�luind o tr�s�tur� fundamental�, provenit� din Tradi�ia primordial�. "�arpele zbur�tor" este un simbol universal �i primordial, el este balaurul tradi�iei chineze (Khien , Principiul supernal din I Ching), este Quetzalquatl, "�arpele cu pene" al aztecilor �i toltecilor, unific�nd for�ele terestre (�arpele, uneori pe�tele) �i for�ele celeste (pas�rea), cei doi curen�i cosmici, ascendent �i descendent, murirea �i nemurirea, �n tradi�ia cre�tin� aceast� sintez� afl�ndu-se �n pova�a: "Fi�i �n�elep�i ca �erpii �i f�r� r�utate ca porumbeii" (Matei 10:16). Deobicei "�arpele zbur�tor" are ca emblem� fizic� leb�da a c�rei form� c�nd zboar� seam�n� mult cu un �arpe; leb�da (ham�a) este �n tradi�ia hindus� sigla oamenilor primordiali, a hiperboreenilor, ea este, de asemenea, pas�rea lui Apollo Hiperboreanul. Al�turi de leb�d�, barza (care a r�mas �n amintirea lumii ca aduc�toare de noi-n�scu�i, deci ca Principiu generator), cocorul (pas�rea sacr� a taoi�tilor), b�tlanul (pas�rea sf�nt� a aztecilor), au aceea�i noim�, forma corpului lor �n zbor ilustr�nd exact "�arpele zbur�tor".

�n fine, trebuie s� remarc�m o alt� caracteristic�, la fel de important�, a stindardului dacic: el nu este un simplu balaur zbur�tor, ci unul cu un cap schimbat, cu cap de lup. Decapitarea �i �nlocuirea capului este un rit sacru �nt�lnit �n varii tradi�ii. La nordici, uria�ul zeu asen Mimir a fost decapitat de zeii vani, iar Odin a preluat capul, acesta fiind izvorul �n�elepciunii, str�juind chiar izvorul �tiin�ei de la r�d�cina Frasinului Lumii; la fel, capul tracului Orfeu este descris plutind pe apele fluviului Hebrus, fiind un cap vorbitor ("cap profetic"). �n tradi�ia hindus�, zeul �n�elepciunii �i simbol al autorit��ii spirituale, Gane�a, are capul �nlocuit cu un cap de elefant; �n Satapatha Br�hmana (XIV.I) se poveste�te despre �n�eleptul (rshi) Dadhyac c� era amenin�at de Indra cu decapitarea dac� va transmite �nv���tura melifer� (madhu-vidya), de aceea A�vinii (gemenii c�l�re�i, fiii Soarelui �i ai Iepei, aceea�i Iap� din I Ching �i din basme) vor �nlocui capul brahmanului cu un cap de cal �i acest cap de cal le va transmite �nv���tura; Indra �l va decapita pe Dadhyac �i gemenii A�vini �i vor pune la loc capul originar. Columna lui Traian dezv�luie obiceiul de a �nfige �n pari capetele du�manilor, ori aceste capete ce au dob�ndit un nou "corp", sunt proiec�iile "capului sacrificiului", parul fiind Axis Mundi; �i dovada c�, de fapt, este vorba despre o noim� profund spiritual� �i chiar benefic� o g�sim tot la stindardul dacic unde capul de lup apare tras �n �eap�. �n "Povestea lui Harap Alb" reg�sim acela�i scenariu: Sp�nu �l decapiteaz� pe Harap Alb, iar fata �mp�ratului Ro� va repune capul sacrificiului. Capul de lup al dacilor se �nscrie �n acest tablou ini�iatic �i spiritual. Indiferent de c�t de con�tien�i mai erau dacii lui Decebal despre aceste noime sacre ale capului, simbolismul s�u r�m�ne ve�nic �i imuabil. Balaurul cu cap de lup este, prin urmare, nu numai "�arpele zbur�tor", emblem� a Principiului suprem, a Balaurului supraluminos, dar �i "capul" �n�elepciunii divine, gura de lup fiind cu adev�rat "gura de rai" sau "gura de aur".

nota red: cartea dlui profesor Mircea Tamas (Canada) "Cu moartea pe moarte calcind", editata in Romania, la Timsoara, incearca un lucru aproape imposibil: sa armonizeze ortodoxia cu zalmoxismul si spiritualitatea vedica. Daca aceasta armonizare s-ar fi incercat de pe fundamentul traditiilor spirituale ortodoxe sau vedice (mai bine cunoscute, cea zalmoxiana fiind doar punctata de moderni, lipsa fiind chiar corpul scris al aestei spiritualitati misterioase) lucrarea ar fi avut de parcurs abisuri metodologice aproape imposibil de strabatut. Dl Tamas a pornit in temerara sa navigare din alta parte: de la traditia primordiala, de la inceputul lui homo sapiens sapiens si, in opinia noastra, a reusit. Nu vom analiza aici caretea aceasa scrisa tornadic capitol dupa capitol, nu vom impinge sintaxa cercetarii dlui Tamas in cea academica, de la Bucuresti sau Toronto, sau in cea brahmanica, din codrii Gangelui sau Himalaiei, nici in cea a pustiului arabic unde s-au manifestat patriarhii evrei. Nu vom reusi, in acest caz, nici macar sa vedem daca ingerii sint cu fata sau sexul (bizantin) spre noi. Nu vom merge nici dupa "Harap Alb", iubit cu pasiune de autor, nici dupa casnonul ortodox care, cum bine sa stie, are putine tangente "ecumenice" cu cel dacic si vedic. Dar pasiunea de cercetator al autorului este atit de inalta, verba cu care isi demonstreaza teorema, atit de coplesitoare, dragosteapentru stramosii ostri mitici (care-s si stramosii intregii lumi) atit de uriasa, ca volens-nonlens ridicam ochii de pe cotidianul nostru pragmatic si zice-mi "Bun venit pe aripile cercetarii" acestei carti de visare rom^neasca pe tarmuri canadiene.

Mircea Tamas -Capul de lup (fragment din cartea "Cu moartea pe moarte calcind")
"