La aproximativ 25 km sud-est de C�mpulung se afl� comuna Cet�teni din judetul Arges. Pe partea st�ng� a r�ului D�mbovita, la peste 700 m altitudme, arheologii au identificat un fost centru politic, militar si economic al geto-dacilor, o dava care a d�inuit din al treilea veac �.e.n. p�n� �n secolul al II-lea e.n. Era un bogat emporion, un centru de schimburi intertribale �ntre asez�rile �nvecinate sau mai �ndep�rtate. Numeroasele amfore care purtau pe toartele lor stampilele insulelor grecesti Rhodos, Cos si Cnidos dovedeau c� �ntre anii 280 si 180 �.e.n. se importau vinuri si uleiuri de acolo. Tot din Grecia antic� proveneau vasele de lux, m�rgelele colorate si podoabele de aur.

Cet�tuia era fortificat� cu ziduri de piatr� groase de 2,5 m, si cercet�rile �ntreprinse de arheologul Dinu V.Rosetti pe terasele si malurile r�ului au determinat faptul c� si acestea au fost locuite pe acele vremuri �ndep�rtate. O descoperire deosebit de important� a fost g�sirea printre vestigiile fostei cet�ti a numeroase monede. Erau piese f�cute de geto-daci dup� modelul celor macedonene din veacurile III—II �.e.n., monede ale cet�tilor pontice, care indicau leg�turile locuitorilor acestei dave cu asez�rile de pe malul M�rii Negre, precum si monede republicane romane din secolul I �.e.n. �ntr-un tezaur format din 127 de monede de argint s-a g�sit si un denar din anul 50 �.e.n. Aceast� moned� continea o inscriptie cu litere latine majuscule, cuv�ntul PETR. Dup� p�rerea specialistului, cuv�ntul respectiv reamintea de Petrodava, asa cum inscriptia MARK de pe un fragment ceramic geto-dacic de la Ocnita-V�lcea amintea de Marcodava, asez�ri mentionate de Ptolomeu. �n acest mod se releva �nc� o dat� faptul c� o parte din populatia geto-dac� folosea scrierea. La �nceput prin caractere grecesti si unele semne alfabetiforme descoperite recent la Cet�teni si, mai t�rziu, prin alfabetele grecesc si latin. Se confirma p�trunderea culturii romane �n Dacia �nc� din secolul I �.e.n.
O alt� moned� republican� roman� descoperit� pe teritoriul cet�tuii din v�rful muntelui le-a relevat arheologilor cunoasterea datei si a cauzelor unor schimb�ri importante petrecute �n viata asez�rii. �n cuprinsul unei locuinte-turn, databil�, dup� ceramica g�sit�, �n secolul I �.e.n. si �nceputul secolului urm�tor, s-a constatat prezenta a dou� niveluri de locuinte. Peste unul s-a asternut zid�ria turnului, suprapus� cu cenus� si c�rbune provenite de la incendierea suprastructurii din lemn. Aici s-a g�sit o moned� de argint puternic ars�, emis� �n anul 88 �.e.n. Dup� distrugerea cet�tii si a locuintei-turn s-a constatat c� viata a continuat aici �nc� cel putin un veac. Interesant este faptul c� �n necropola de la Cet�teni, �ntr-un morm�nt de incineratie, s-au g�sit r�m�sitele unei c�m�si de zale de fier �mpodobite cu aur. Se crede c� aceste zale au fost purtate de o c�petenie local�. Ele au fost datate de specialisti, datorit� si celorlalte obiecte g�site �n morm�nt, �n jurul anului 70 e.n. Morm�ntul era �ncadrat de o vast� constructie de piatr�, ai c�rei pereti s�nt asem�n�tori, �n ceea ce priveste tehnica, cu modul de edificare al zidurilor cet�tii.
"