Timpurile diluviane au trecut si noi intram in al doilea period preistoric, numit al petrei noi sau al petrei poleite. Aceasta epoca constituie o noua era de transformatiune fundamentala morala si sociala a lumei vechi. O civilizatiune noua si neasteptata se revarsa asupua Europei.In particular, epoca neolitica se; caracterizeaza prin introducerea animalelor domestice, prin cultura cerealelor si a plantelor textile, prin arta de navigatiune, prin o abilitate rnult mai mare �n fabricarea instrumentelor de peatra; in fine, prin cele dintii dogme religioase, prin tumulele funerarii, prin monumentele megalitice, si prin o organizatiune sociala puternica.

Insa, �ntreaga aceasta civilizatiune materiala si morala a epocei neolitice apartine in Eurupa unui nou popor imigrat �n aceste p�rti din alt continent si nicidecum raselor primitive indigene.

Aceasta noua imigratiune etnica �n Europa constituie asa-numita invaziune neolitic:a, cea mai expansiva din cate le canoaste istoria.


Inca pe la inceputul epocii neolitice, apar in Europa noile tipuri etnice, doua rase de oameni, dintre cari una mai ales, dolihocefala, dotata au o inteligenta mai superioara, cu idei rnari, cu actiuni puternice si cu instincte sociale mai dezvoltate.Acesti oameni, dupa patrimoniul moral, ce-1 aduceau cu dinsii si dupa constatarile stiintei arheologice, veneau �n Eurupa din tinuturile centrale ale Asiei.



Primele mase neolitice, compuse din triburi imense pastorale si agricole, dupa ce plecara~ din Asia centrala, de l�nga muntii Altai, probabil �nca �n epoca neolitica, si dupa, ce f�cura o statiune de mai multe sute de ani l�nga marea Caspica si Uralii de jos, ele �si continuara �ncet drumul lor de migratiune catre apus, pe l�nga tarmurii de nord ai Marei Negre, apoi atrase �n partea meridionala de o clima mai dulce si de o vegetatiune mai abundenta, aceste populatiuni bclicoase si �n mare parte pastorale se revazrsar� cu turmele lor nesf�rsite peste c�mpiile si vaile cele fertile ale Moldovei si Tarei Rom�nesti.



Aici la Dunarea de jos .si �n special in tarile Daciei - faptul este cert - s-a format si inchegat centrul cel mare .si puternic al populatiunei neolitice �n Europa; centrul unei rase noi de oameni, de o statura �nalta si viguroasa, cu o veche organizatiune patriarhala, cu idei severe religioase si cu o pasiune, adusa probabiI din Asia, de a sculpta in st�nca vie statuele enorme ale divinitatilor sale. Acesti noi cuceritori ai lumei vechi adusera si rasp�ndira �n Europa noile elemente de civilizatiune, fundara aici cele dintii state organizate si detera o noua directiune pentru destinele omenimei. In curs apoi de mai multe sute de ani, aceasta rasa activa si laborioasa, dotata cu o putere miraculoasa de crestcre si expansiune, isi continua de la Dunarea de jos migratiunile sale catre partile meridionale. De pe culmile, de pe vaile si de pe pe c�mpiile Carpatilor, necontenite roiuri noi de triburi pastorale trecura peste riul cel mare al lumei vechi si se revarsara �n grupe compacte si organizate peste �ntreaga Peninsula Balcanica.



Aceasta este curentul cel mare meridional sau carpato-micenic, curent care venind din Asia centrala �si forma la Carpati prima sa patrie europeana si puse cele dint�i baze morale ale noii civilizatiuni, care se dezvolta mai t�rziu at�t de puternic �n Grecia si pe tarmurii Asiei Mici : ori exprim�ndu-ne cu alte cuvinte, acest,a este curentul vechi pelasg sau paleohton al vechilor pam�nteni, sau al oamenilor nascuti de-a dreptul din pana�nt, dupa cum se numeau d�nsii.

�nsa, aceasta imigratiune puternica neolitica forma numai o parte din marea invaziune etnica, care caracterizeaza aceasta epoca.



Alte triburi pastorale, alte grupe sociale, cari de asemenea veneau din Asia, spre Europa pe urmele primului curent neolitic, nemaiput�nd strabate spre Dunarea de jos, �naintatra peste Basarabia si Moldova de sus si lu�nd directiunea arcului nordic al Carpatilor se revarsara peste Bucovina, Galitia, Silezia si Moravia. 0 parte insemnata din aceste noi mase neolitice facu o diversiune spre tinuturile de meazazi. Unele triburi trecura peste Carpatii de nord si se stabilira �n partile de sus ale Tisei, iar altele cobor�nd pe valea Marchului �n jos se rasp�ndira peste Panonia, Noric. peste Dalmatia de sus si �naintara catre Alpi si Italia; - �n fine, restul maselor, impins de noi coloane, ce veneau �n urma - �si continua mai departe migratiunea sa spre apus pe l�nga malul nordic al •Dunarei, si trec�nd peste Bohemia si Germania, �nainta catre Galia, Pirenei, Belgia si Britania, lasind peste tot locul in drumul sau ramasite de triburi si urme ale industriei si cultului sau primitiv. Acesta este curentul al doilea neolitic sau central. care ne prezinta in Europa doua ramuri bine constatate, unul carpato-panonic-alpin si altul carpato-galic .



Acest curent introdus in Europa centrala si apuseana, - �n Panonia, Noric, Dalmatia superioara, Retia, de alta parte �n Bohemia, Germania, Galia, Pirenei, Belgia si Britania aceeasi cultura uniforma neolitica ca si in Carpatii Daciei, acelasi progres industrial, aceeasi viaita pastorala, aceeasi practica a agriculturei, aceleasi doctrine religioase, aceeasi organizatiune a cultului si a societatii si, �n fine, aceeasi idioma sau limba comuna primelor curente neolitice. Insa miscarea etnica in mase pornita din Asia spre Europa se continua in tot cursul acestei epoce. Afar� de primele doua curente mari neolitice, cari adusera si revarsara asupra Europe: o imensa populatiune , alte cete noi, insa mai putin considerabile, cari de asemenea din imprejurari necunoscute parasise tinuturile vechii Asii, se ivesc la portile de rasarit ale Europei. Acesti noi invasori, nemaiputand strabate pe drumul cel vechi de migratiune, fura silit,i sa apuce o directiune cu totul anormala pentru triburile cari �si cauta o patrie noua si mai fericita. Ei inaintara pe tarmurii Niprului �n sus catre Marea Baltica, ocupara tinuturile Litvaniei si de aici o parte se extinse spre apus pe linga coastele Germaniei de nord, iar alte triburi trecura �n Suedia si Norvebia. Acesta este curentul neolitic nordic, numit de unii arheologi francezi hiperborean.

Primele doua curente sau migratiuni neolitice ne prezinta intru toate acelasi fond comun de civilizatiune, acelasi mod de viata si acelasi cult, si ele apartineau dupa tipul lor etnic (dolihocefal) si dupa resturile idiomei: lor, la una si aceeasi rasa de oameni, rasa care, �ntr-o epoca preistorica departata, traise in t,inuturile Asiei intr-o comunitate sociala si religioasa.

Pe c�nd de alta parte, curentul nordic sau hiperborean ni se prezinta �n istoria acestor timpuri primitive mai mult ca o serie de diferite migratiuni etnice si cari nici nu plecase �n unul si acelasi timp din interiorul Asiei ; un curent compus �n mare parte din doua rase distincte de oameni, una dolihocef�la pasto-rala si agricola, din aceeasi trupina cu cele doua curente precedente si alta brahicefala. cu capul rotund . si statura mai mult mica, oameni cari nu cunosteau nici pastoria, nici agricultura, simpli v�natori si pescari, fara nici o importanta �n istoria civilizatiunei acestei epoce

.

Din toate aceste migratiuni neolitice �nsa, rolul cel mai important �n istoria civilizatiunei europene 1-a avut curentul meridional sau paleohton (carpato-micenic). Prima statiune, pe care a ocupat-o �n mod durabil acest curent neolitic, au fost tarile vechii Dacii, �nzestrate de la natura cu cimpii �ntinse si roditoare, cu vai si paduri magnifice traversate de nenumarate cursuri de ape. Aici se forma centrul cel mare de aglomeratiune al populatiei neolitice, prima patrie adoptiva pentru masele cele mari de pastori, cari veneau cu capeteniile, cu triburile, cu zeii si cu turmele lor din Asia catre Dunare. Noi am expus �n aceste pagini originea, progresul si caracterul cucerirei neolitice, care supuse, �mpopula si civiliza vastele tinuturi ale Europei. Epoca neolitica ni se prezinta astfel �n Europa, cu exceptiune de litoralul Marii Baltice, omogena si unitara din .punctul de vedere etnic, omogena si unitara din punetul de vedere cultural:



Insa, noi c�nd vorbim aici despre aceasta �ntinsa Si puternica invaziune neolitica �n Europa, nu �ntelegem nicidecum migratiunea anacronista a asa-numitilor arii, de cari se ocupa filologia moderna, si ale carei concluziuni ipotetice nu se unesc nici cu rezultatele investigatiunilor arheologice, nici cu constatarile stiintei antropologice ; ci, din contra, noi avem �n vedere o miscare mult mai veche dec�t epoc.a metalelor (sau a pretinsilor arieni), miscare �n.t�mplata cu mult �nainte de migra tiunea in Europa a grecilor, a celtilor si ger manilor, si car•e a lasat urme reale despre cultura sa anteelenica si anteceltica prin toate tarile, pe cari le-a ocupat ori le-a atins.



Industria neolitica in Dacia. Fabricatele de peatra si os. O multime considerabila de arme si instrumente de peatra, precum si obiecte fabricate din oase si coarne de animale, se gasesc rasp�ndite prin toate regiunile vechii Dacii. In unele din statiunile neulitice de peste Carpati, ne spune arheologul Romer, se gasesc mii de bucati de aschi (de silex, obsidian, etc.), numai pe o extensiune de citiva metri p�trati, si tot de asemenea sute si mii de bucat.i de diferite fabricate din coarne de cerb si din oase de animale. (Mouvement archeologique, - Discours, Congres international d'anthropolugie a Budapest, I876. Cu deosebire, industria neolitica a instrumentelor de peatra ne apare �n mare dezvoltare in Transilvania si in partile de nord ale Ungariei.



La congresul preistoric de la Paris, scrie tot arheoloul Romer, „am fost cel dint�i care am prezentat un nucleus de obsidian de provenient� din Transilvania. P�n� atunci toata lumea credea ca obsedianul a fost importat �n Europa din Mexic, fiindca nu se cunosteau decat cateva specimene aduse de acolo si unele din ltalia". Intreg comitatul Solnoc-Dobicai, scrie un alt arheolog de peste Carpati, este semanat, si �nca �n mod des, cu anticitati preistorice din epora neolitic� si abronzului („Archaeologiai Ertesito,). Tot aceeasi se puate spune si despre celelalte comitate ale Transilvaniei si Ungariei de nord (A se vedea Gooss, Chronik der arhaeologischen Funde. S'iebenb�rgens. Idem, Skizzen zur vorr�mischen Kulturgeschichte der mittleren Donaugegenden, in „Archiv d. Vereines f'�r siebenb�rgische Landeskunde", N.F. XIII, 407 - Hampel, Catalogue de l'exposition prehistnrique: de la Hongrie, Budapest,1876).



Iar cu privire la Romania, Cesar Boliac scrie: „La noi se gasesc mai multe obiecte de. peatr� decit de bronz prin localitatile dace (�ntelege anteromane) ; sau pot, zice, mai mult, c� bronzul se gaseste foarte rar, in comparatiune cu obiectele de peatra" ("Trompeta Carpatilor, nr.846, a. 1870).



In fine, cu privire la statiunea preistorica Vadastra din jud. Romanati, Cesar Boliac scrie: „Ce ar zice Lubbock,... c�nd ar afla ca, �n doua zile, cu cativa oameni dintr-un ocol pe supratata caruia nu era nirnic care s� trade depozitele ascunse, s-au scos din adincime de la un metru p�na la unu si jumatate peste trei mii de .silexuri, sageti, cutite, razatori (haches celtiques), topoare, ciocane gaurite, petre de prastie de silex rotunjite, petrii de afundat plasa, bolduri, etc.; mai multe petrii de frecat sam�nta, mai multe gresii de ascutit peatra... matci (adeca nuclei. D.) din cari s-au scos aschii de sag;eti, cutite, etc... mai bine de trei sute obiecte de lut fram�ntat... Apoi ca la vreo trei sute obiecte lucrate de os, dintre cari vreo saplereci scoase �ntregi... bolduri, sule, undrele cu gaura. : un ac cu gamalie... si diferite coarne ascutite, gaurite... Am f�cut o mica colectiune de falci si dinti de diferite animale, coarne mai ales de cerbi. Coarne si oase de un animal cu mult mai mare dec�t bivolul actual, abunda in toate p�rtile insulei.. Cred, precum am zis-o, ca este de bos urus... Nimic de metal... Ferastraie de silex cu colti bine pronuntati, de cari am g�sit an, vreo saizeci la un loc,. Ma hazardez sa fac o conjectura: nu cumva in acei timpi, atat de adnacati in vechime, erau specialtati?... cu mesteri speciali?... Vadastra si pin� ast�zi ramane pentru mine localitatea care contine obiectele preistorice cele mai primitive, adeca din epoca petrei lustruite" („Analele Soc. Acad.", X, Sect. 2, p. 270 seqq.).



Aceast� industrie a omului neolitic in Dacia ni se prezinta �n mare parte indigena. Aproape intreg materialul din care s�nt fabricate armele si instrumentele de peatra, ce s-au aflat, pe teritoriul Daciei, ne prezint� un caracter autohton. Acest material (de silex, serpentin, amfibol, obsidian, tuf de trahit, marna calcaroasa, gresie:, sist de cuart., sist argilos, iaspis, porfirit, spat fosibil, heliotrop, marmora rosie, gabro etc.) este extras din stincile cele mai apropiate ale Carpatilor. Am puteai zice, asadar, ca ne aflam �n fata unui prim �nceput de lucrari de mine in Dacia.



Chiar fara sa mai avem �n vedere descoperirile ce se vor face in viitor, noi putem pe baza documentelor arheologice, ce le posedam pana astazi, sa stabilim, aici, urmatoarele fapte pozitive, atnume:



Taierea petrei in Dacia, si aceasta judecand-o- dupa colectiunile arheologice ale muzeelor de peste Carpati, a fost in epoca neolitica �n deosebita floare. In particular, taierea petrei a avut in regiunile Daciei o dezvolt:are mult mai intinsa si mai progresata de cum aceasta ni se prezinta in partile Austriei, Germaniei, Franciei si Italiei. In special gasim in tarile Daiei reprezentate am�ndoua jumatatile epocei neolitice, �nceputul acestei ere care se caracterizeaza prin daltele cele cu ascutis lat, prin arme si instrumente inca nepoleite si neperforate, si parlea a doua a acestei epoce sau cea din urma care se manifesta prin arme si instrumente lustruite, sfredelite, cu forme variate si perfectionate.



De asemeneat, judecand dupa multime, enorma si dupa distributiunea geogarfica a acestor obiecte, rezulta cu deplina certitudine ca �n epoca neolitica traia in partile Daciei o ppulatiunea deasa si laborioas�, raspandita pe toata campiile, vaile, colinele, pina chiar pe coamele muntilor celor mai inalti.In fine, diferitele centre de fabricat.iune neolitica, ce s-au descoperit �n anumite puncte ale Daciei, incepand de la Dunare si pina la izvoarele Tisei, ne probeaz� ca prelucrarae armelor si instrumentelor de peatra si de os �n aceasta epoca nu era individuala, ca se �ncepuse in tarile noastre o confectionare industriala si un trafic material cu aceste fabricate, trafic care se intinsese departe peste frontierele acestei tari.



In Bucovina, cea mai �nsemnata statiune neolitica este Siretul. De asemenea, s-au descoperit diferite obiecte ale industriei neolitice �n localitatile Bucovinei, numite: Z�mcesti, Suceava, Ciudin, Cernauti, Lujani, Iordanesli, Iaslovet, Cotiman, Onut, Dubauti, Sipeniti,.Dimc� (la H�lboaca), Cuciur-Mare, Cotica, Chirlibaba, Sviniate si Babin (Kaindl, Geschichte der Bukowina).

Noi reproducem aici diferite tipuri caracteristice ale industriei de peatra din aceasta opoca �n Dacia, precum si unele specimine similari din Europa de apus si din tinuturile Troiei.



II. Ceramica preistorica a Daciei. Ceramica epoci neolitice se caracterizeaza prin doua clase bine distincte



Prima clasa o formeaza olaria neolitica mai veche. In aceste timpuri initiale neolitice, ceramica in general este grosolana, argila impura, mestecata cu granute de quart si nisip, iar vasele rau arse. De regula ele sunt numai la suparfata rosite de foc, iar restul e sur, negru, ori galbin-sur. Forma vaselor din aceste prime timpuri ale epocii neolitice, este mai mult sferica sau semi-sferica. Ele nu au baza sau fund lat, ci partea de dedesupt curboasa, ori in forma oului. De asemenea vasele acestei clase sunt fara torte si ele au numai un fel de urechi gaurite pentru a fi agatate. In aceasta clasa a ceramicei neolitice se prezinta in unele inceputuri de ornamentica. Decorurile sunt formate din linii drepte ori sururi punctate, executate, in mod mai putin regulat si peste tot numai cu unghiile ori cu degetele.



A doua clasa a ceramicii neolitice se caracterizeaza in general prin un material mai fin si mai bine framantat. Fabricatele de olarie, ne prezinta mai multa simtrie in forme, o tehnica mai progresata si peste peste tot o diversitate de tipuri.



In fine, ornamentica acestei clase este cu mult mai regulata. Docurile sunt compuse mai mult din figuri geometrice formate din linii drepte - mai tarziu din linii curbe - si executate cu stilul, ori cu alte instrumente speciale. Peste tot insa, intreaga olarie epocei neolitice este lucrata cu mana, fara ajutorul unei roti, ori a unui procedeu mecanic.



Inca in primele timpuri ale epocei de bronz, cera�mica Daciei in partile de peste Carpati ajunsese la un anumit grad de perfectiune. Fabricatele olariei din aceste timpuri se disting prin o eleganta remarcabila de forme, prin o diversitate de tipuri originale si �n fine, prin un gen simplu, frumos, ins� traditional, de ornamentatiune. Peste tot noi ne aflam in un period de bun� stare material� si de o civilizatiune inaintata. Olaria acestei epoce �n Dacia �ncepe a avea caracterele luxului. Ea depasise limitele cele str�mte ale unei simple meserii sr ne reveleaza �nceputurile unei arte pline de avint, o arta, ins�, care, f�ra de a putea ajunge la apogeul s�u, o vedem deodata incetata, ca si cand o mare perturbatiune economica si sociala s-ar fi dezlantuit pe pamintul Daciei si ar fi pus deodata capat dezvoltarii mai departe a acestei fabricatiuni artistico �nfloritoare in nordul Duniarei de jos.



In studiile sale arheologice asupra ceramicei pre�istorice din Dacia, Boliac ne pune in evidenta asema�narea, ori mai bine zis inrudirea cea mare, dintre olaria daca (sau anteromana) si cea apuseana sau galica. „Precum exista o afinitate mare �ntre istoria galo�roman� si istoria daco-romana, zice d�nsul, tot astfel afinitate mare este intre olaria galica si olaria daca, preistorica mai ales". („Analele Societa~� Academice"). Insa zona geografica a ceramicei, care poarta carac�terul Daciei, este mult mai intinsal.



Ceramica Daciei, at�t din epoca neolitica, cit si din epoca bronzului, ne prezint� din punct de vedere al ge�nului sau artistic si al caracterului s�u etnic, aceleasi forme tipice si acelasi sistem de ornamentatiune ca si vasele de lut ale Peninsulei Balcanice si din insulele arhipelagului, ca si ceramica din Austria, Germania central� si meridionala, din Hanovera, Francia, Belgia, Britania, Alpi, Pirenei, Apenini, Portugalia si Sicilia (Cartailhac, La France prelaistorique, p. 263. - „Archaeo�logiai Ertesit�", Uj foly, XIX, p. t17-119).



De asemenea, exista o omogenitate de tipuri si de oruamentic� intre fabricatele ceramico ale Daciei si ale .Troiei (.Virchow et Schliemann ont decouvert des analogies nomebreuses entre les antiquites liongroises et celles de Troie ; mystere qui s'expliquerait. peut-etre naturellement, par le fait d'anciennes tribus thraces ayuut ltabite autrefois les bords de la Theiss comme ceux du Scamandre. Ilios, p. 167).



Ori, exprim�ndu-ne cu alte cuvinte, intreaga cera�mica epocei neolitice si de bronz este congenera. Ea poartat caracterele unei unitati. ale aceleasi culturi si aceluiasi geniu etnic,.

O deosebita importanta pentru caracterul etnic al civilizatiunii primitive europene �l are studiul compa�rativ al ornamenticei industriale, pe obiectele de cera�mica, de bronz, si chiar pe monumentele vechii arhi�tecturi micenice.



Diferitele motive ale acestei ornamentice, �ncep�nd de la tarmurii de apus al Asiei Mici si pina la insulele britanice, ne prezinta aceeasi unitale de spirit, aceeasi origine comuna. Intreg sistemul acestei ornamentice este pelasg si acest gen de decoraitiune noi il gasim si astazi reprezen�tat aproape in toate formele sale, in industria casnica, pe tesaturile si cusaturile uzitate in particular la poporul rom�n. (Originea ornamenticei slavilor de sud este, de asemenea, romanica. A se vedea Prof. Dr. I. Krsnjavi, �ber den Ursprung der s�dslavischen Orna�mentmotive, in „Kroatische Revue", 1886, p. 102 seqq). Adeseori, sub forme de ornamentic� ni se prezinta pe obiectele de ceramica si de bronz anumite semne simbolice, ce au de baza oarecari reprezentatiuni reli�gioase preantice, cum este cercul sau discul soarelui, semnul crucei, figura unui X triunghiurile si semnul misterios �nsa favorabil al zvasticei, simbolul divi�nitatii supreme a pelasgilor, a lui .Jupiter Tonans, reprezentind fulgerul, sau peste tot lumina, viata, sanatatea si averea, semn care s-a pastrat pana astazi in cusaturile femeilor rom�ne din Transilvania.

Text din “Dacia Preistorica” de Nicolae Densusianu

Completare: Textul este preluat din versiunea modificata de sotii Neagoiu"