Cu 1.600 de ani �n urm�, istoricul Dio Cassius a notat: "Se g�sir� si comorile lui Decebal, cu toate c� erau ascunse sub apa r�ului Sargetia... C�ci Decebal, prin mijlocul captivilor lui, ab�tu r�ul, s�p� albia lui si pun�nd �ntr�nsa mult aur si argint, precum si alte lucruri de mare pret si care puteau suferi umezeala, puse peste ele pietre si gr�m�di p�m�nt; dup� aceea aduse din nou r�ul �n albia lui, iar �n pesteri, tot cu ajutorul acelor captivi, ascunse vesmintele si alte lucruri de felul acesta. Dup� ce f�cu acestea, el ucise pe captivi, ca s� nu spun� nim�nui nimic. Dar Bicilis, un sot de-al lui, care stia ce se lucrase, fu prins si d�du pe fat� toate acestea..."


Cu 1.600 de ani �n urm�, istoricul Dio Cassius a notat: "Se g�sir� si comorile lui Decebal, cu toate c� erau ascunse sub apa r�ului Sargetia... C�ci Decebal, prin mijlocul captivilor lui, ab�tu r�ul, s�p� albia lui si pun�nd �ntr�nsa mult aur si argint, precum si alte lucruri de mare pret si care puteau suferi umezeala, puse peste ele pietre si gr�m�di p�m�nt; dup� aceea aduse din nou r�ul �n albia lui, iar �n pesteri, tot cu ajutorul acelor captivi, ascunse vesmintele si alte lucruri de felul acesta. Dup� ce f�cu acestea, el ucise pe captivi, ca s� nu spun� nim�nui nimic. Dar Bicilis, un sot de-al lui, care stia ce se lucrase, fu prins si d�du pe fat� toate acestea..."

Cele de mai sus erau scrise la 200 de ani dup� cel de-al doilea r�zboi daco-roman. Nu se stie dac� ele reprezint� adev�rul istoric, dar o realitate a r�mas: Dup� acel r�zboi, imperiul si-a ref�cut finantele, un an romanii au fost scutiti de impozit, Traian a organizat timp de 123 de zile s�rb�tori la Roma si a construit o serie de edificii m�rete. Cercet�torii au evaluat la 165 de tone aur si 330 tone argint prada luat� de Traian din Dacia, dar oare acesta era tot aurul str�mosilor nostri? Unii oameni de stiint�, evalu�nd productia de aur din Muntii Apuseni la 15-20 tone/an (exploatarea era intens� si str�veche, s� nu uit�m c� aur din minele de l�ng� Brad s-au g�sit si �n tezaurele antice din piramidele egiptene, fapt demonstrat prin analize chimice), au estimat stocul de metal galben acumulat de daci la circa 1.000 tone! Atunci unde este restul? Cu sigurant� c� Decebal nu a ascuns tot tezaurul �n acelasi loc. �n plus, �n mod sigur, fiecare tarabostes avea averea lui. S� nu uit�m nici stocurile de la exploat�rile miniere, care erau nu numai �n Apuseni, ci si �n Banat, �n zona Ocna de Fier. Unde poate fi acel aur? Din c�nd �n c�nd, aurul dacic a trimis c�te un "semnal", cele mai semnificative fiind: - �n secolul XVI, la v�rsarea Streiului �n Mures, un pescar a scos de pe fundul apei c�teva monede de aur. Mai sus, �ntr-o bolt� zidit�, a g�sit 40.000 galbeni si buc�ti de aur nativ. Unul dintre beneficiarii comorii a �ncercat s� v�nd� c�te ceva la Alba Iulia, dar a aflat cardinalul Martinuzzi, care, prin mijloace "specifice" a recuperat totul, �n urma unor cercet�ri intense �n apa r�ului el rotunjindu-si tezaurul. Cardinalul a �nceput s� cheltuie f�r� socoteal�, construind un castel la Vintu de Jos si cump�r�nd cu nemiluita cai, bijuterii si alte obiecte de lux, atr�g�nd astfel atentia asupra lui. Drept urmare, �mp�ratul Ferdinand de Habsburg l-a trimis �n zon� pe generalul Castaldo, care l-a lichidat pe Martinuzzi, dar nu a mai g�sit dec�t 2.000 de monede de aur. Un cronicar povestea c� la Gherla, un alt domeniu al lui Martinuzzi, s-au g�sit 1.600 kg. aur nativ si 250.000 florini. - Cronicile vorbesc de niste butoaie cu monede vechi de aur aflate �n posesia domnitorului Petru Rares al Moldovei. - La 1716, un clujean pe nume Pavel Varga, �mbog�tit brusc, l�sa un testament �n care pomenea de o mare comoar� din care luase ceva, restul, care ar fi putut �mbog�ti toat� populatia Transilvaniei, r�m�n�nd ascuns. - Pe la 1800, copilul unui t�ran a g�sit 264 monede de aur pe Dealul Aninesului. - �n 1804, un preot din V�lcele a descoperit la r�d�cina unui fag b�tr�n 400 de monede dacice tip "koson". Ulterior, �n aceeasi var�, s-au mai g�sit 35, respectiv 987 monede de acelasi tip. - �n 1970, un lucr�tor a g�sit o moned� tip "koson" (nume care se presupune a proveni de la regele Cotiso, ceea ce ar confirma vechimea si acumul�rile din tezaurul dac) �n zona sanctuarelor de la Sarmisegetuza. Enigmele r�m�n. Dac� evaluarea la 1.000 tone a tezaurului dacilor este m�car aproximativ real�, �nseamn� c� romanii au mai fost p�c�liti o dat� de �nteleptul Decebal, chiar si dup� moarte, Bicilis juc�nd, probabil, rolul de "pion otr�vit". Chiar dac� o parte din aur a fost �ngropat� �n albia Streiului, restul poate fi oriunde �n arealul fostului regat dacic, zona cet�tilor de l�ng� Or�stie fiind cea mai "fierbinte", dar s� nu uit�m c� toat� zona montan� dintre Olt si Tara Hategului, probabil chiar si Masivul Godeanu, era un spatiu strategic, cu drumuri de culme si cu cet�ti la gura v�ilor. Dac� mai ad�ug�m si zona asez�rilor si a exploat�rilor aurifere din Munti Apuseni si Munceii Dognecei, aria de c�utare se m�reste, la fel si sansele de a se mai g�si ceva si doar norocul sau eroziunea natural� pot aduce ceva nou.

de ILIE CHELARIU
"