1. Dacii - getii
Daci si geti sunt doua denumiri pentru unul si acelasi popor. Numele de geti apare in textele grecesti (incep�nd cu Istoria lui Herodot, secolul 5 i.Hr), iar cel de daci este folosit the romani. Probabil, acestea erau numele unor triburi mai importante, care au fost mai tarziu preluate de intregul popor, sau cel putin de parti semnificative ale acestuia. Istoricii moderni atribuie acestui popor numele de geto-daci.
Scrierile antice, descoperirile arheologice si denumirele locurilor (toponimia) dovedesc unitatea geto-dacilor.(In aceste articole, am folosit "geti", c�nd m-am referit la perioada veche (secolele 9-2 i.Hr., perioada in care intreaga informatie scrisa vine de la greci; si "daci" pentru perioada care incepe in secolul 1 i.Hr.)
2. Teritoriul locuit de daci
Dacii locuiau un teritoriu delimitat de r�urile Tisa, Nistru, Muntii Balcani si de Marea Neagra (acest teritoriu poarta denumirea de spatiul carpato-danubian, deoarece include cea mai mare parte a Muntiilor Carpati si intreg cursul inferior al Dunarii).
3. Migratia indo-europeana
�ntre 2500-2000 �.Hr. triburile indo-europene au migrat din stepele de la nordul Mariii Negre si au ocupat intreg teritoriul Europei. Nou-venitii au asimilat toate populatiile autohtone si au impus pretutindeni limba indo-europeana.
Dupa un preces de separare si individualizare, aceste populatii indo-europene au devenit popoarele vechi ale Europei: grecii, italicii, celtii, germanii, ilirii.
Dacii au fost, de asemenea, un astfel de popor indo-european, care a fost complet individualizat in spatiul carpato-danubian la inceputul epocii fierului (secolul 9 i.Hr.)
4. Dacii si tracii
Dacii sunt adesea considerati drept ramura nordica a tracilor. Aceasta idee se bazeaza in mare parte pe cateva texte antice grecesti. Grecii, obisnuiti sa-i numeasca pe vecinii lor de la nord traci, cand i-au intalnit pe geti si au observat anumite asemanari in limba si obiceiuri, au vazut in acestia un trib al tracilor.
Dar, istoria politica, descoperirile arheologice si mai ales putinul din cele doua limbi care ne-a mai ramas, demonstreaza ca tracii si dacii erau doua popoare distincte, bine individualizate, care vorbeau doua limbi indo-europene diferite, si care erau doar intr-o anumita masura inrudite intre ele.
Tracii, aceia care intotdeauna au fost numiti astfel, au locuit un teritoriu delimitat de raul Vardar, Muntii Balcani, Marea Egee, Marea Marmara si Marea Neagra, fiind vecinii sudici ai dacilor.
5. Scitii
�n prima jumatate a mileniului 1 �.Hr. are loc invazia dinspre est, dinspre stepele de la nordul Marii Caspice, a scitilor. Pentru cateva secole, scitii au dominat politic teritoriile din st�nga Dunarii.
Cea mai importanta influenta a scitilor asupra dacilor a fost metoda superioara de prelucrare a fierului si a altor metale. Alta consecinta a invaziei scitilor a fost expansiunea dacilor spre nord, vest si sud, care a avut loc intre 900-500 �.Hr. si care poate fi observata pe hartile lui Ptolemeu, unde dacii apar �n-afara zonei lor traditionale.
6. Expeditia lui Darius I
Prima �nsemnare istorica despre daci ne-a ramas de la Herodot. Ea se refera la expeditia lui Darius I �n 514 �.Hr.
Darius, marele rege al persilor a organizat o campanie de pedepsire a scitilor. Darius trece cu o armata foarte mare str�mtoarea Bosfor si �nainteaza de-a lungul tarmului Marii Negre.
�n drumul sau �nt�lneste mai multe neamuri tracice care i se supun fara lupta. Doar getii i se opun lui Darius, dar sunt usor �nfr�nti. Herodot face mentiunea: "getii care se cred nemuritori".
7. Tara getilor
Tot de la Herodot ne-au ramas unele informatii despre teritoriul de la nord de Dunare:
- prima se refera la c�nepa ce creste �n aceasta tara, c�nepa care este folosita de locuitori la confectionarea �mbracamintei.
- a doua ne vorbeste depre numarul mare de albine de la nordul fluviului, Dacia fiind o adevarata tara a mierii.
8. Coloniile grecesti de pe tarmul Marii Negre
Scitii au fost primul popor care a avut legaturi cu geto-dacii; dupa ei urmeaza grecii. �n secolul al VII-lea �.Hr. grecii de pe coastele Asiei Mici si din Grecia �ncep o mare actiune de emigrare.
Din cauza �nmultirii populatiei si din dorinta de c�stig, grupuri �ntregi de oameni vin si se aseaza pe tarmul Marii Negre, �ntemeind o serie de orase. Pe coasta de apus a Marii Negre au fost �ntemeiate: Olbia, la varsarea Bugului, Tyras, la varsarea Nistrului, Histria, Tomis, Callatis (toate trei �n Dobrogea, regiune a Rom�niei de azi), Odessos, Apollonia, Dionysopolis (�n Bulgaria de azi).
Viata �n aceste orase era aceeasi cu cea din marile metropole din care plecasera colonistii.
Principala ocupatie o constituia negotul cu populatiile autohtone. De la geto-daci cumparau gr�u, miere, ceara, piei, blanuri, sclavi. Grecii le vindeau obiecte de podoaba, ceramica, tesaturi fine, untdelenm, vin grecesc. C�teodata coloniile grecesti de pe tarmul Marii Negre trebuiau sa poarte razboaie cu populatiile autohtone. De multe ori orasele �ncheiau �ntelegeri cu regele scit sau get, prin care, contra unei anumite sume de bani, erau lasate �n pace.Datorita comertului aceste orase au ajuns la o �nflorire deosebita.
Influenta grecilor asupra getilor, care a durat mai multe secole, se observa �n:
- imitarea monedelor macedonene;
- ceramica.
9. Alexandru cel Mare
�n anul 335 �.Hr. Alexandru cel Mare organizeaza o incursiune �mpotriva getilor din st�nga Dunarii.
Alexandru a condus o campanie �mpotriva unui neam tracic despre care aflase ca vor sa se rascoale. Cu acest prilej, Alexandru trece cu o parte din oaste, �ntr-o noapte, Dunarea. S-au folosit de barcile localnicilor - trunchiuri de copaci scobite: monoxile - care erau �n numar foarte mare. Pe malul st�ng al fluviului au �nt�lnit lanuri �nalte de grau.
Getii i-au opus lui Alexandru o armata de 4000 de calareti si 10000 de pedestrasi. Cu toate acestea getii nu au putut rezista �n fata armatei lui Alexandru. Getii au fugit la orasul lor, care se afla la circa 6 km de Dunare. P�na la urma au parasit si orasul care nu era bine �ntarit. Au luat cu ei at�tia copii si femei c�t au putut duce pe cai, depart�ndu-se c�t mai mult de Dunare. Alexandru prada, iar apoi, distruge orasul. Dupa aceasta se intoarce.
Din aceste �nt�mplari putem trage o serie de concluzii:
- tarmul Dunarii era foarte populat (trupele lui Alexandru au putut trece Dunarea cu barcile localnicilor �ntr-o singura noapte);
- getii au bogatii (Alexandru aduna o prada �nsemnata dupa cucerirea unui singur oras);
- lanurile de gr�u arata ca agricultura era o ocupatie importanta pentru geti
10. Dromihete - regele getilor
Dromihete este primul mare rege al geto-dacilor. Stiri despre el avem �n legatura cu conflictul pe care l-a avut cu Lisimah. Lisimah, genaral al lui Alexandru cel Mare, a devenit dupa moartea acestuia rege al Traciei.
Cauzele conflictului au fost:
- Lisimah dorea sa-si extinda regatul si pe malul st�ng al Dunarii;
- Dromihete voia �napoi niste cetati supuse de Lisimah, de pe malul drept al Dunarii, din Drobogea.
Au fost mai multe lupte, �n toate getii iesind �nvingatori. �ntr-una din lupte (aprox 300 �.Hr.) a cazut prizonier chiar fiul lui Lisimah, Agatocles. Dromihete s-a purtat foarte bine cu el si la trimis dupa c�tva timp �napoi la Lisimah cu daruri, sper�nd sa-si recapete astfel cetatile pierdute.
�n schimb Lisimah pleaca �n anul 292 i.Hr. cu o armata foarte mare �mpotriva lui Dromihete. Armata macedoniana trece Dunarea. Dupa scurt timp sufera de foame si de sete (getii pustiisera totul �n calea navalitorilor).
Armata lui Lisimah este �nconjurata si capturata. Dromihetes s-a purtat si de aceasta data frumos cu prizonierii. El �l duce pe Lisimah �n Helis, capitala getilor. Locuitorii cer uciderea lui Lisimah. Dromihetes �i convinge ca e mai bine sa-l lase �n viata, pentru ca astfel �si vor primi cetatile �napoi. Pe de alta parte, le spune ca daca Lisimah va muri, se va ridica alt rege care va veni �mpotriva lor.
Dromihete organizeaza apoi un mare ospat �n cinstea regelui macedonian. Lisimah a fagaduit ca va fi prietenul si aliatul getilor. Lisimah, eliberat, le-a redat getilor cetatile de pe malul drept al Dunarii. Se pare chiar ca Dromihete a luat de sotie pe una din fiicele regelul macedonian.
11. Celtii
Dupa 300 �.Hr. are loc patrunderea celtilor pe teritoriul locuit de daci. Celtii au fost �nsotiti �n navalirea lor si de bastarni. Geto-dacii au purtat numeroase lupte cu celtii si bastarnii. Alte dati i-au �nsotit �n expeditiile lor de prada �n Peninsula Balcanica.
12. Regi geto-daci
- Alti regi geto-daci �n aceasta perioada (secolul al III-lea �.Hr. - secolul al II-lea �.Hr.) au fost:
Zalmodegicos si Rhemaxos (�n Dobrogea);
Oroles (�n Transilvania) - i-a �nvins pe bastarni.
13. Pericolul roman
�n secolul al II-lea �.Hr. puterea romana avanseaza �n Peninsula Balcanica. �n anul 148 �.Hr., regatul macedonian este transformat �n provincie romana.
-----------------------------------------
Articol cules de la adresa: http://www.geocities.com/cogaionon/articol2.htm
