DR. TONI VICTOR MOLDOVAN

Tr�im un �nceput de mileniu tehnic, care ne permite s� avem acces la codurile textelor vechi, l�sate de zei omenirii. De abia acum putem s� p�trundem mesajele zeilor. �n lucrarea intitulat� “Programul Terra - un atentat extraterestru asupra omenirii” - Editura Conexiuni - 2000, am �ncercat �i se pare c� am reu�it s� decodez o bun� parte dintre aceste mesaje. Genetica ne ajut� �n bun� parte �n aceast� munc� deoarece programele zeilor legate de noi sunt �n esen�� programe de inginerie genetic�. Proiectul “genomul uman”, �nc� �n desf�urare ne aduce surprize mari. Evolu�ia genetic� natural� produce indivizi hibrizi, cu o ascenden�� genetic� bogat�. Ar fi fost de a�teptat ca un organism complex cum este cel al omului s� aib� o un num�r de gene semnificativ mai mare comparativ cu cel al unui vierme (aproximativ 20.000). �i totu�i, num�rul de gene al omului, estimat la aproximativ 30.000, se apropie de cel al vie�uitoarelor simple. De ce?

deziderat al unei fiin�e inteligente care practic� terapii genetice const� �n simplificarea formulei A.D.N. �n scopul ob�inerii unui organism c�t mai simplu, �n care genotipul este foarte apropiat de fenotip. Un alt pas important ar trebui s� fie punerea �n eviden�� a structurii genetice a corpului spiritual, organizat �n materie tahionic�, viabil dup� moartea corpului somatic, identic ca structur� A.D.N. cu acesta din urma. Textele vechi ne explic� modalitatea �n care zeii - fiin�e galactice inteligente - �i-au simplificat formula A.D.N. prin intermediul unor programe de inginerie genetic� practicate pe Terra, pe grupuri de popula�ii aflate �n tandem genetic cu EI. �n acest scop, superciviliza�ii ce coexist� �n acest col� al C�ii Lactee au renun�at de mult timp la o perpetuare natural�, sexuat� a speciei. Modalitatea de reproducere a fiin�elor extraterestre const� �n racordarea unei some ob�inut� �n laborator la un corp spiritual compatibil genetic, ob�inut �n urma unor programe de inginerie genetic� standardizate, desf�urate pe diverse planete, programe ce asigur� perpetuarea �i evolu�ia genetic� a propriilor specii. F�r� s� intru �n am�nunte care nu fac obiectul acestui congres, trebuie s� men�ionez faptul ca Terra este o zon� de interes pentru mai multe rase extraterestre care au o origine A.D.N. comun�. Rasele umane actuale, ca �i diversele subtipuri rasiale sunt rezultatul ac�iunii zeilor care, �n programe de inginerie genetic� u�or diferite au modelat omul “dup� chipul �i asem�narea lor”, adic� dup� standardul A.D.N. produs la un moment dat. Produc�ia unei anumite m�rci A.D.N. necesar� unei singure genera�ii de fiin�e extraterestre acoper� perioada unui ciclu de evolu�ie uman� pe Terra, desf�urat �ntre dou� momente catastrofale, care pentru programul �n curs se numesc “potop” si “apocalips�”. Programele zeilor, programul mondial de inginerie genetic�, dac� se poate vorbi despre a�a ceva, a demarat sub semnul mai multor superciviliza�ii, programele diverse fiind bine �mp�r�ite geografic, �n zone strict delimitate. �ntre ele, se deta�eaz� programul evreu, programul dumnezeului biblic, probabil cel mai performant ca homozigotare dintre ele, programul zeului Zalmoxis �n Dacia, programul zeului Marduk �n Sumeria, al zeului Quetzalcoatl �n America Central� �i multe altele. �n programul actual, una dintre particularit��i const� �n conflictul deschis de interese, inclusiv pe plan militar �ntre dou� superciviliza�ii: cea a lui Dumnezeu �i cea a lui Satana - de fapt, un complex de superciviliza�ii ce de�in baze �n interiorul Terrei. Zeii Marduk, Zalmoxe, Raa, Quetzalcoatl, Baal sunt zei subp�m�nteni, ai lumii inferioare, de cele mai multe ori, cu dubl� divinitate: solara �i subp�m�nteana(Marduk este copia subp�m�ntean� al cerescului Anu sau a�a cum voi �ncerca s� demonstrez, Zalmoxe este copia cerescului Gebeleizis). Asupra acestor aspecte, de�i importante, nu insist.
Toate programele de inginerie genetic� au anumite caracteristici comune:
1. religie consistent�, elaborat�, cu zeit��i proprii, determinant� �n via�a poporului;
2. simbolistic� comun�;
3. existen�a unui nucleu de program �i a unui "pat A.D.N.";
4. legea nonhibrid�rii;
5. credin�a �n mitul re�ncarn�rii;
6. sacrificii umane, popula�ie masculin� s�r�cit�, paradoxuri militare;

1. Religie consistent�, elaborat�, cu zeit��i proprii, determinant� �n via�a poporului;
Nu insist asupra zeit��ilor altor popoare inginerate genetic. Fiecare dintre acestea �i au proprii zei, fie unici, ca la poporul evreu, fie o multitudine de zei sau de zei �i de zei�e, acest fapt fiind �n leg�tur� cu treapta de dezvoltare a tehnicilor de inginerie genetic� a superciviliza�iilor respective. Doar evreii au o singur� divinitate �i aceasta este solar�. Situa�ia este �n acord cu pierderea bazelor intraterestre de c�tre superciviliza�ia dumnezeului biblic. Egiptenii, sumerienii, asirienii, fenicienii, hiti�ii, popoarele Americii Centrale, indienii au divinit��i supreme duble �i o multitudine de zeit��i asociate. Dubla divinitate: subp�m�ntean� �i solar� se datoreaz� recolt�rii corpurilor spirituale pe Terra, compatibiliz�tii lor �n bazele intraterestre �i trimiterii lor ca produse finite �n bazele extraterestre beneficiare. Divinitatea, de�i vie, nu este dec�t un sistem sofisticat de compatibilizare �i de control genetic al corpului spiritual recoltat, necesar at�t �n baza intraterestr�, c�t �i �n cea stelar�.
Este destul de greu s� sistematizez religia �i zeii geto-dacilor. Situa�ia nu este singular�. Poate �i mai greu sunt de sistematizat zeii maya�ilor sau ai indienilor. Soarele de andezit din sanctuarul sacru de la Sarmisegetuza indic� dezvoltarea societ��ii dacice sub semnul “Soarelui”, asemenea altor programe de inginerie genetic�. Pentru daci, st�p�nul cerurilor, responsabilul cu tunetele �i tr�snetele, era zeul Gebeleizis. S-a interpretat c� aceast� zeitate �i disputa “umbrele mor�ilor” cu Zalmoxe. Reprezent�ri ce �in de cei doi zei apar �n multe zone ale culturii dace. Dup� Hadrian Daicoviciu, mai vechiul Zalmoxe a fost �nlocuit cu Gebeleizis, iar ritualul de �nmorm�ntare a fost �i el schimbat; �n locul �nhum�rii, dacii au preferat incinerarea. Dup� mine, logic ar fi ca dacii s� aib� mituri asem�n�toare cu cele ale altor popoare �i Zalmoxe - zeul subp�m�ntean, s�-i urmeze lui Gebeleizis - zeul solar. De fapt, cred c� suntem �n fa�a unei duble divinit��i Zalmoxe-Gebeleizis. "Umbrele mo�ilor" ajung mai �nt�i la Zalmoxe, ca prim� condi�ie pentru compatibilizare, dup� care erau livrate beneficiarului stelar Gebeleizis. Principala zeitate a str�mo�ilor no�tri a fost Zalmoxe - zeul ad�ncurilor p�m�ntului, al vegeta�iei, al rodniciei, al plugarilor �i p�storilor. Cultul pentru zeitatea suprem� ocupa un rol esen�ial �n societatea dacic�, la fel ca �n toate nucleele de programe de inginerie genetic� extraterestre. Astfel, �n timpul lui Burebista, marele preot Deceneu de�inea a doua func�ie ca importan��. Dup� moartea marelui rege, Deceneu a condus statul dac. Urma�ul s�u, Comosicus a de�inut ambele autorit��i: laic� �i religioas�. Mai t�rziu, �n timpul domniei lui Decebal (86-106 e.n.), num�rul doi �n statul dac a fost marele preot Vezina. Observ�m c� aceast� regul� se extinde pe axa timpului, f�r� a-i putea preciza �nceputurile. Oricum, autoritatea preo�easc� era suprem� �n stat, preo�ii av�nd leg�turi cu �ngerii - fiin�e extraterestre, ca �i �n alte programe. Din "Geografia" lui Strabon (VII/III), afl�m: "Ca o dovad� pentru ascultarea pe care i-o d�deau ge�ii lui Deceneu este �i faptul c� ei s-au l�sat �ndupleca�i s� taie vi�a de vie �i s� tr�iasc� f�r� vin". Faptul ar putea p�rea neimportant �n sine, dar g�ndul m� duce la fe�ii poporului evreu nascu�i din femei sterpe, prin implant uterin cu material genetic performant cum ar fi: Samson, Samuel, David �i al�ii. Invariabil t�n�ra mam� �l �ntreab� pe �nger ce trebuie s� fac� pentru ca pruncul s� tr�iasc�, iar r�spunsul este: "S� nu bea nici vin, nici sicher�." Zeii au avut �ntotdeauna mijloacele necesare s� modeleze voin�a poporului.
Herodot �i alte personalit��i ale istoriei precum: Hellanicos din Mitilene, Apulleius, Platon, Lucian din Samosata, Porphyrius, Diodor din Sicilia, Enea din Gaza, Strabon, Hesychios din Alexandria, Iulian Apostolatul �i al�ii �l consider�, de asemenea, pe Zalmoxe zeul dacilor, un zeu al �mp�r��iei subp�m�ntene. Al�turi de cei doi zei principali, se impune zei�a Lunii, care la daci se nume�te Bendis. Al�i presupu�i zei, ce apar pe unele monede, cu a fi Derzalas sau Derzis �i Dabatopeios - echivalentul lui Hephaistos, pot sau nu s� fie atribui�i geto-dacilor. Comparativ cu alte popoare nuclee de program constat�m num�r mic de zei, caracteristic programelor cu grad mare de homozigotare (puritate genetic�). �n sprijinul acestei afirma�ii amintesc un text al lui Diodor din Sicilia care-i citeaz� pe cei trei mari profe�i ai omenirii: Zathrausthes al per�ilor, Zalmoxe al geto-dacilor �i pe Moise al evreilor. Chiar dac� numele de mai sus nu sunt echivalente, important� este ideea c� �n acele spa�ii se �nt�mpla ceva echivalent, adic� programe de aceea�i importan��.

2. Simbolistic� comun�
Toate textele vechi de pe mapamond ce descriu aceste programe, primite de la zei pe calea implantului de informa�ie sub hipnoz�, au o metaforizare comun�. Individul compatibil genetic cu fiin�ele extraterestre provine dintr-o linie genetic� homozigot�, pur� �i este descris prin atributele: “drept”, “adev�rat”, “cinstit”, “bun”, “�nv��at”, “�n�elept”. Prin contrast, cei incompatibili genetic cu �ngerii sunt “r�i”, lipsi�i de “�n�elepciune”, lipsi�i de “bun�tate”, “neadev�ra�i”, “necinsti�i”, “p�c�to�i”, etc.
Geto-dacii au fost cei mai “drep�i” dintre traci, adic� geto-dacii au fost tracii cei mai puri din punct de vedere genetic. Acesta este sensul atributului de drept. Herodot afirm�: "Ge�ii �ns�, care luaser� hot�r�rea nes�buit� (de a-l �nfrunta pe Darius), au fost robi�i pe dat�, m�car c� ei sunt cei mai vitei �i cei mai drep�i dintre traci." (Istorii - Cartea a IV-a). “Dreptatea” geto-dacilor reprezint� dup� p�rerea mea o referire la puritatea lor genetic�. Este acela�i tip de dreptate ca �i cea a “drep�ilor” evrei sau a "drep�ilor" egipteni.

3. Existen�a unui nucleu de program �i a unui "pat A.D.N.";
Unele programe de inginerie genetic� de�in un “pat A.D.N.” pe care mai t�rziu se constituie sau este inserat un nucleu de program recoltabil (recolt� uman�). Astfel, spre exemplu, unele popoare semite cum ar fi: filistenii, moabi�ii, amoreii, madiani�ii �i alte popoare �nrudite cu evreii au constituit “patul A.D.N.” al poporului evreu - nucleu recoltabil.
Alte popoare inginerate genetic ale antichit��ii nu au beneficiat de un pat A.D.N. Trebuie precizat faptul c� existen�a unui pat A.D.N. confer� din punct de vedere tehnic o puritate sporit� nucleului de program. Micile hibrid�ri de popula�ii se fac �ntre nucleu �i pat, care de�ine o genetic� asem�n�toare �i nu cu popoare de la periferia programului.
Dacii au fost nucleul de compatibilitate cu �ngerii Lumii Intraterestre �ntr-o zon� �ntins�, locuit� de o mul�ime de triburi de traci cu compatibilitate din ce �n ce mai sc�zut� cu c�t ne �ndep�rt�m de Sarmisegetuza. Acestea au avut rolul de "pat A.D.N. pentru nucleul geto-dacic. Dincolo de ipoteze, studii avansate de genetic� realizate de speciali�ti rom�ni reziden�i �n California demonstreaz� ast�zi o omogenitate superioar� a materialului genetic al poporului rom�n comparativ cu cel al altor popoare ale Europei, �n ciuda trecerii at�tor st�p�niri pe aceste plaiuri. �n acest sens, fac afirma�ia c� programele ce au avut drept rezultate popoarele evreu �i geto-dac sunt cele mai performante �n homozigotare, cele mai pure din punct de vedere genetic. Numai un program �ntr-un areal strict �nchis (insula inabordabil�, spre exemplu), mai poate ajunge la o puritate asem�n�toare.

4. Legea nonhibrid�rii (L.N.H);
Israel. Zeii au creat programe �n care popula�iile erau dispuse �n mai multe serii genetice cu puritate crescut� (semin�ii, caste, etc.) ce locuiau separat, desp�r�ite de obstacole geografice naturale sau artificiale, sau de legi aspre. Zeii au men�inut puritatea genetic� a nucleului cu ajutorul legii nonhibrid�rii (a interzicerii combin�rii cu alte neamuri, popoare �i chiar cu alte serii genetice din cadrul aceluia�i program), care a luat diverse aspecte. Copiii compatibili genetic cu �ngerii erau fie "fii ai f�g�duin�ei" - rezulta�i prin fecunda�ie artificial� cu material sigur compatibil �i implant uterin, fie erau copii naturali din p�rin�i care respectau legea nonhibrid�rii. Spre exemplu, la evrei legea era �nscris� �n legile lui Moise:
5. S� nu te �nchini lor, nici s� nu le sluje�ti, c� Eu, Domnul Dumnezeul t�u sunt un Dumnezeu zelos care pedepsesc pe copii pentru vina p�rin�ilor ce m� ur�sc pe mine p�n� la al treilea �i al patrulea neam.
6. �i m� milostivesc p�n� la al miilea neam c�tre cei ce m� iubesc �i p�zesc poruncile mele. (Ie�irea-20)
L.N.H. este de o importan�� cov�r�itoare pentru un program de inginerie genetic�. Esen�a ei, izvor�t� din versetele 5 �i 6 de mai sus, este �nt�rit� cu alte formul�ri asem�n�toare, la fel de clare, astfel �nc�t s� nu existe dubii asupra ei:
7. (Dumnezeu) Care p�ze�te adev�rul �i arat� mil� la mii de neamuri; Care iart� vina �i r�zvr�tirea �i p�catul (oricare p�cat n.a.), dar nu las� nepedepsit pe cel ce p�c�tuie�te (hibrideaz� n.a.); Care pentru p�catele p�rin�ilor (hibridarea cu alte neamuri n.a.) pedepse�te pe copii �i pe copiii copiilor p�n� la al treilea �i al patrulea neam.
15. Nu cumva s� intri �n leg�tur� cu locuitorii ��rii aceleia; pentru c� ei urm�nd dup� dumnezeii lor �i aduc�nd jertfe dumnezeilor lor, te vor pofti �i pe tine s� gu�ti din jertfa lor.
16. �i vei lua fetele lor de so�ii pentru fiii t�i �i fetele tale le vei m�rita dup� feciorii lor �i vor merge fetele tale dup� dumnezeii lor �i fiii t�i vor merge dup� dumnezeii lor. (Ie�irea-34)
Pentru mine este foarte clar� interdic�ia de combinare cu alte neamuri. Esen�a legii const� �n faptul c� Dumnezeu - Domnul va ucide copiii �i descenden�ii de genera�ie trei �i patru din p�rin�ii ce gre�esc - ce hibrideaz�, nerespect�nd L.N.H. �n schimb, va p�stra to�i descenden�ii celor ce nu hibrideaz�, respect�nd astfel legea. Versetele de mai sus denun�� foarte clar cel mai grav p�cat, singurul care nu se poate ierta, - vina p�rin�ilor, pentru care copiii �i descenden�ii acestora trebuie uci�i. Care vin�?! Evident, vina �n urma c�ruia se nasc ace�ti copii - �ncruci�area cu alte neamuri - p�catul hibrid�rii, singurul p�cat biblic de fapt. Particularitatea L.N.H. face ca tot pachetul de legi enun�at mai sus s� fie privit prin L.N.H. Astfel, atunci c�nd poporului evreu i se vorbe�te de lege, el �tie foarte clar despre care din legi este vorba - singura real important� pentru comunitate, singura a c�rei nerespectare duce la moarte. Aceast� lege a c�l�uzit poporul timp de 1.500 de ani.
Ca �i evreii, care �i-au primit legile prin Moise, pe calea implantului de informa�ie, locuitorii vechii Mesopotamii au primit pachete consistente de legi, prin intermediul conduc�torilor lor. Primul cod de legi cunoscut este codul lui Ur-namu, ap�rut �n Sumer �n anul 2050 �.e.n. �n Asiria primul este codul lui E�nunna (1925 �.e.n.), urmat de codul lui Lipit - I�tar (1861 �.e.n.) �i de codul lui Hammurabi (1750 �.e.n.). Hammurabi insist� �n prologul codului c� formul�rile legilor nu-i apar�in lui, ci zeilor.
12. ... Anu �i Enlil m-au desemnat pe mine
13. S� aduc bun�stare poporului,
14. S� fac ca dreptatea s� aib� �nt�ietate �n �ar�,
15. S� dezr�d�cinez r�ul �i nelegiuirea. (Prolog - coloana I)
C�nd Marduk m-a �ns�rcinat s� conduc poporul pe calea cea dreapt�,
Atunci eu am �ntocmit legea �i dreptatea �n limba poporului.
(Prolog - coloana a V-a)
96. Eu, Hammurabi, sunt regele drept��ii, (compatibil genetic cu zeii n.a.)
98. C�ruia �ama� i-a �ncredin�at legea. (Epilog)
Dac� acel om a ascultat cuvintele mele, ce am scris pe stel�,
�i n-a desfiin�at legea mea,
10. N-a falsificat cuvintele mele,
�ama� s�-l fac� s� domneasc�
Mult ca �i mine, regele drept��ii;
S� p�storeasc� poporul cu dreptate. (Epilog recto XXVI)
�n schimb, Hammurabi �i blestem� �n final pe to�i cei ce vor modifica legile �nscrise de el. �n codul lui Hammurabi nu am g�sit o L.N.H. explicit�, ci doar legi care protejeaz� familia din punct de vedere moral, social �i economic �i legi care condamn� consangvinizarea.
Zonele locuite de cele �apte semin�ii au fost separate prin canale artificiale construite de zei �ntre Tigru �i Eufrat. Afirma�ia nu este o �nchipuire a mea, ci este reg�sit� �n t�bli�ele de lut. Deseori, atunci c�nd ra�iunile de exploatare a programului o cereau, ora�ele erau �nvr�jbite unele �mpotriva altora, la �ndemnul zeilor. �ntotdeauna r�zboiul �nsemna recolt� uman�, aruncarea "Marii Plase" prin ochiurile c�reia puteau trece doare cei compatibili genetic cu �ngerii. V� ofer spre edificare un astfel de text:
“Enlil, rege al tuturor ��rilor, p�rinte al tuturor zeilor, �n decretul s�u nestr�mutat a hot�rnicit grani�a dintre Ningirsu (semin�ia compatibil� genetic cu zeul cu acela�i nume n.a.) �i �ara (semin�ia zeului �ara n.a.). Mesilim, rege �n Ki�, a trasat-o din inspira�ia zeului Sataran �i a ridicat o stel� �n acel loc. Dar U�i,... �nc�lc�nd �n acela�i timp �i hot�r�rea divin� �i f�g�duiala omeneasc�, a smuls stela de la grani�� �i a p�truns �n c�mpia Laga�. (semin�iile au �nceput s� se amestece n.a.) atunci Ningirsu, campionul lui Enlil, urm�nd porunca acestuia a declarat r�zboi celor din Umma. (T�bli�ele de lut sumeriene)
Textul sumerian prezint� �n continuare stabilirea grani�elor foarte clare �ntre semin�ii, prin canale ad�nci, s�pate de zei, ce nu trebuiau trecute de membrii celor �apte comunit��i. C�nd totu�i dou� familii se amestecau prin trecerea repetat� a grani�ei, cei �apte zei controlori numi�i “I�akku” erau obliga�i s� pedepseasc� poporul, s� arunce Marea Plas�. A�a se face c� celebrele “canale de iriga�ii” construite de harnicii sumerieni, despre care am �nv��at la �coal�, nu au fost altceva dec�t un instrument accesoriu al L.N.H.
Egipt. Unul dintre cele mai lungi �i mai complete tratate de “reguli de via��” scrise �n vechiul Egipt este “�nv���tura lui Ptah-hotep”. Opera apar�ine perioadei domniei regelui Isesi, din dinastia a V-a (2563 - 2423 �.e.n.), a Imperiului Vechi. Textul egiptean sus amintit are menirea Bhagavad-gitei indiene. Cel ce-i urmeaz� sfaturile are biletul �n buzunar pentru lumea lui Osiris.
88. Dreptatea este nespus de str�lucitoare; perfec�iunea ei este de-a pururea;
89. Ea nu este schimbat� din vremea lui Osiris.
90. �i cel ce nu ia seam� la legi �i prime�te os�nda.
97. ...c�nd sf�r�itul omului sose�te, doar dreptatea r�m�ne de-a pururi.
98. Omul trebuie s� spun�: “Acesta este ogorul tat�lui meu”
Formularea este foarte clar� �i concis�. Numai “cel ce ia seama la legi”, adic� la cel ce respect� L.N.H., poate s� fie “drept”, “perfect”, “str�lucitor”, compatibil genetic cu Osiris. Dup� moarte, corpul spiritual al celui ce “a luat seama la legi”, poate s�-�i dovedeasc� “puritatea”, “dreptatea”, compatibilitatea genetic� cu Osiris. Evident, �n acest caz, se poate dovedi c� “ogorul s�u”, adic� harta sa A.D.N., este mult asem�n�toare cu cea a tat�lui s�u, care, la r�ndul lui a respectat L.N.H. Aceste idei se pot exprima �ntr-o multitudine de forme echivalente. V� mai ofer c�teva:
197. Dac� e�ti un om de seam�
198. S� ai un copil prin harul zeului.
199. Dac� el e cu bun� r�nduial�, dac� merge pe urmele tale,
202. Dac� poart� de grij� de averea ta �n chip potrivit
(dac� va respecta L.N.H.)
203. Atunci d�-i lui toate bun�t��ile,
204. C�ci fiul t�u e s�m�n�� din sufletul t�u; (are aceea�i �nc�rc�tur� A.D.N. )
217. ...pe el pierzania a c�zut din p�ntecele maicii sale, (este hibrid)
�n concluzie, �n�eleptul Ptah-hotep �i sf�tuie�te pe tinerii egipteni s� respecte L.N.H. Acest �ndemn �l face fie mai ascuns, mai voalat, ca �n versetele de mai sus, fie direct, ca �n recomandarea urm�toare.
277. Dac� vrei s� p�strezi prietenia
278. Cu casa �n care intri
281. Ia seama s� nu te apropii de femei.
282. Locul �n care s-ar s�v�r�i aceasta nu poate fi bun, (ar putea s� nu fie bun.)
283. Vederea nu e niciodat� prea ascu�it� ca s� priveasc� bine femeile;
284. Nenum�ra�i oameni sunt �nl�tura�i �n felul acesta de cele ce le sunt de folos
285. O clipit� scurt� asemenea unui vis, ...
288. �i se ajunge la moarte pentru c� ai cunoscut-o.
Versetele de mai sus au valoare de L.N.H. T�n�rul egiptean nu are de unde s� �tie structura genetic� a femeii pe care ar dori-o. El trebuie s� se supun� mariajului controlat (so�ie din cadrul seriei genetice). Ne aducem aminte c� legea lui Moise pedepsea cu moartea at�t produ�ii de concep�ie hibrizi, c�t �i pe p�rin�ii lor. Copiii hibrizi erau �nl�tura�i oricum de la via�a “ve�nic�”. De fapt, toat� �nv���tura lui Ptah-hotep se �nv�rte�te �n jurul L.N.H., exprimat� prin cuvinte simple
588. Un fiu ascult�tor este un slujitor al zeului Horus
597. �nt�re�te adev�rul �i dreptatea �n copiii t�i.
600. Fie ca oamenii ce te privesc s� spun�:
601. “Copiii ace�tia sunt la fel ca acest om (tat�l lor)”
602. �i fie ca oamenii ce �i ascult� pe copiii t�i s� zic�:
603. Copiii ace�tia sunt la fel ca tat�l lor.
sau:
631. T�n�rul acesta c�ruia tat�l s�u �i spusese deja toat� �nv���tura c�nd se afla �n p�ntecele maicii sale,
633. Iat�, un fiu bun, a�a cum este d�ruit de zeu,
634. Este cel ce face mai mult dec�t porunca pe care a primit-o de la �nv���torul s�u.
Versetele de mai sus arat� importan�a L.N.H., izvor�t� din �nv���tura preotului. Practic, dac� t�n�rul a respectat L.H.H., av�nd so�ia potrivit�, copilul s�u a devenit chiar din momentul fecunda�iei, concep�iei, “bun”, “drept”, “adev�rat”, “�nv��at”. Aceasta este “toat� �nv���tura”: abilitatea de-a produce copii compatibili genetic cu zeii.
Sper c� �n�elege�i c� obiectul principal al �nv���turilor egiptene vechi este L.N.H. Exist� multe alte texte din care aceast� lege se poate extrage mai mult sau mai pu�in clar. Unul dintre ele, este “�n�elepciunea lui Ani”. Legea enun�at� mai jos stabile�te limitele de siguran�� ale mariajului �n scopul declarat al ob�inerii de copii compatibili genetic cu zeii. Limita de siguran�� era cetatea, ora�ul respectiv.
“Fere�te-te de o femeie din afar�, care nu este cunoscut� �n cetatea ei. Nu �i arunca priviri.... Si nu o cunoa�te pe ea trupe�te. Ea este un r�u ad�nc �i mare ale c�rui cotituri nu sunt cunoscute. O femeie, care este departe de satul ei, ��i spune �n fiecare zi, c�nd nu are martori: “eu sunt frumoas�...” A te �mpreuna cu ea este o nelegiuire mare, vrednic� de pedeapsa cu moartea, c�nd se aude de ea, chiar dac� nu se poveste�te de ea �n lume.” (�n�elepciunea lui Ani)
A� putea chiar s� fac specula�ia c� imaginea plastic� a lan�urilor A.D.N. “cotite”, �erpuite, este metaforizat� �n “cotiturile necunoscute ale femeii str�ine”. Astfel, puritatea seriei din care ora�ul f�cea parte era asigurat� pornind de la “celula” arealului de P.I.G., reprezentat� de cetate, ora�. Mariajul �i chiar rela�iile sexuale, nu trebuiau s� dep�easc� limita ora�ului. Dincolo de aceast� limit� de siguran��, zeii au izolat seriile genetice prin obstacole geografice, a c�ror dep�ire era interzis� pentru oameni. La fel ca �n Sumer, �n America Central� sau �n Cambodgia (zona templelor de la Angkor), �n Egipt, zeii s-au folosit de canale. Delta Nilului, des populat� �n antichitate, a oferit un spa�iu ideal de prelucrare geografic�, la fel de bun ca �i zona situat� �ntre Tigru �i Eufrat. Nilul avea �apte bra�e �i consider c� acest fapt nu este �nt�mpl�tor. Cred c� harta deltei a fost redesenat� de zei conform intereselor cerute de P.I.G. Cele �apte canale, �apte bra�e ale Nilului au fost descrise de c�tre Herodot �i de Apocriful genezei.
India. L.N.H. nu lipse�te nici din programul indian. �n Baghavad-gita L.N.H este explicat� foarte bine.:
40. Familia fiind distrus�, pier Legile eterne ale familiei; pierind Legea, f�r�delegea pune st�p�nire pe �ntreaga familie.
41. C�nd st�p�ne�te f�r�delegea, o Krsna, femeile se depraveaz�; depravarea femeilor, o Varsneya, duce la amestecul castelor.
42. Acest amestec aduce infernul, nu numai pentru cel ce-�i ucide familia, dar chiar pentru familie. (Cartea �nt�ia numit� Descump�nirea lui Arjuna)
Ap�rut� �n aceea�i modalitate ca �i Biblia �i Coranul, respectiv prin tehnica implantului de informa�ie, Bhagavad-gita este ea �ns�i o �ntreag� explica�ie a necesit��ii r�zboaielor de epurare genetic�. Arjuna, unul dintre cei cinci fii ai regelui Pandu, compatibil ADNMN cu �ngerii, este trimis, asemenea lui Iosua, s� distrug� ramurile de la periferia arborelui genealogic, respectiv pe cei 80 de veri�ori din familia Kuru, cu to�ii fii ai regelui Dhrtarastra. Argumentele lui Arjuna �n favoarea opririi b�t�liei, de tipul:
Privindu-mi neamul, o Krsna, adunat dornic de a ne bate... nu v�d la ce bun s�-mi ucid rudele �n b�t�lie; nu doresc izb�nda, o Krsna, nici domnia �i nici pl�cerile” (Cartea �nt�ia numit� Descump�nirea lui Arjuna-28,31),
nu contenesc c�teva pagini �ntregi. Bhagavad �i explic� concis c� motivul necesit��ii extermin�rii rudelor este s�v�r�irea “p�catului de a-�i distruge familia” (Cartea �nt�ia numit� Descump�nirea lui Arjuna - 39). Bhagavad explic� �n cartea a II-a:
31.Privind la Legea ta proprie nu trebuie s� tremuri; pentru un r�zboinic nu exist� nimic mai bun dec�t lupta �nscris� �n Lege.
33.Dac� �ns� nu vei da aceast� lupt� �nscris� �n Lege, atunci, tr�d�ndu-�i Legea proprie �i renumele, ��i vei atrage p�catul.
C�t de clar este explicat! Nu mai insist cu interpretarea cere este at�t de evident�! Urmarea �nv���turii �ntregului poem este trimiterea lui Arjuna �mpotriva veri�orilor s�i.
Prasna Upani�ad subliniaz� �i ea c� pentru a avea copii asem�n�tori lui Prajapati este necesar un mariaj controlat:
7. Tu, Prana, te mi�ti �n burta mamei ca Prajapati, tu e�ti ren�scut, av�nd asem�narea p�rin�ilor; ...( Prasna Upani�ad - A doua �ntrebare)
Lan�urile izvor�te din Tendin�e, “ramurile”, stau m�rturie “faptelor” individului, reprezint� karma lui. Cu c�t Legea este mai riguros respectat� de c�tre ascenden��, cu at�t individul are un A.D.N. mai simplu �i mai bine-pl�cut zeilor. �n acest mod �i nu altfel fapta p�rin�ilor se repercut� asupra copiilor. Brhadaranyaka-Upani�ad explic� parc� �i mai bine esen�a karmei:
... La �nceput, Acesta era numai Sinele (atman), unul singur. El a dorit: “S� am so�ie, s� mi se nasc� prunci, s� am avere �i s� f�ptuiesc fapta,
ritul (karman)”... Corpul (atman) �i este omului fapta (karman), deoarece fapta o f�ptuie�te cu corpul... (Cartea �nt�i - Brahmana IV-17).
Fapta este �n leg�tur� cu na�terea pruncilor �n urma unui mariaj controlat sau nu. De aici deriv� no�iunile de fapt� bun� sau rea. Mariajul controlat, permite na�terea de produ�i compatibili cu �ngerii dup� fapt�, adic� respect�nd L.N.H.
Iat� o alt� exprimare, la fel de bine aleas�, ce descrie structura A.D.N. a celor nehot�r��i, f�r� cinste, neadev�ra�i, necredincio�i, p�c�to�i, lipsi�i de �n�elepciune, de bun�tate etc.:
Cei f�r� minte, care vl�guiesc mul�imea elementelor �n trup �i chiar pe mine cel care s�l�uiesc �n mijlocul trupului - ace�tia s�-i �tii, au �ndemnuri demonice. (Bhagavad-gita XVII-6)
Sper c� ave�i �n imagine un A.D.N. �nc�rcat de ramuri, cu o ascenden�� bogat� �n diverse gene concuren�iale �n fenotipia caracterelor, care vl�guiesc structura A.D.N., mul�imea elementelor lui, de fapt simplitatea lui, ce �l caracterizeaz� numai pe Brahman �i pe cei compatibili genetic cu el. Mai pu�in academic dec�t Baghavad-gita, Chandogya-Upani�ad ne explic� de asemenea �n cap. 8, partea a dou�sprezecea cum ne �nc�rc�m de lan�uri hibride:
3.... el (Sinele) se preumbl� osp�t�ndu-se �i juc�ndu-se �i bucur�ndu-se de femei, de plimb�ri sau de rubedenii �i neamintindu-�i de adaosul trupului. A�a cum e legat un animal la jug, la fel este legat �i sufletul de trup.
�n America Central� seriile genetice cu puritate crescut� erau desp�r�ite de canale ad�nci trasate de zei, cu rol evident de L.N.H. Pe de alt� parte legile nu permiteau c�s�toriile �n afara teritoriului pe care se n�teau. �ndoctrinarea religioas� era de neimaginat. Dac� copilului de sex masculin i se predestina la na�tere o moarte onorabil� �n "r�zboiul florilor", feti�elor li se predestina o via�� consumat� pe l�ng� cas�, cu interdic�ia de a-�i p�r�si satul, ora�ul. Drept urmare, la na�tere, cordonul ombilical al feti�ei era �ngropat l�ng� vatra casei. Aceast� obliga�ie are valoare de L.N.H.
Dacia. Cum de la daci lipsesc p�n� �n prezent izvoarele scrise detaliat, putem s� deducem o L.N.H. din alte texte ce descriu via�a str�mo�ilor no�tri.
"Acolo (la ge�i) femeia nu se face vinovat� fa�� de copiii vitregi....
Zestrea cea mai de seam� este cinstea p�rin�ilor
�i virtutea femeii pentru care leg�m�ntul c�s�toriei r�m�ne trainic; ea se teme de alt b�rbat.
P�catul este un sacrilegiu pe care �l pl�te�te cu moartea." (Hora�iu - Ode)
�n aceea�i ordine de idei, �n Rom�nia de ast�zi, la �ar�, se p�streaz� ideea ancestral� c� p�catele p�rin�ilor �i str�bunilor sunt pl�tite de ...copiii.
Ca �i la alte popoare dotate cu zei, marele preot dac f�cea la r�ndul lui parte dintr-o clas� de preo�i numi�i de istoricul Strabo skistai, adic�, “cei care se ab�in de la pl�cerile lume�ti”. Poporul �i denumea “c�l�tori prin nori” probabil fie datorit� preocup�rilor astrologice, fie datorit� ... leg�turilor acestei categorii preo�e�ti cu �ngerii. Am putea s� echival�m aceast� clas� cu semin�ia preo�easc� a levi�ilor din programul evreu. �n afara acestei clase, teoretic, ar fi trebuit s� afl�m c�te ceva despre celelalte “feluri de rod”, adic� despre celelalte serii genetice pure. A fost oare �mp�r�it� societatea dacilor �ntr-un fel de caste, asem�n�toare castelor indiene, con�in�nd pe l�ng� clasa preo�easc�, clasa nobiliar� - tarabostes (“cei lumino�i” - bostes �nseamn� str�lucit, luminos)) �i clasa s�racilor - comati?
Dacia a fost nucleul unui program extins teritorial �n Europa Central�. Interferen�a teritorial� �i genetic� a programelor de inginerie genetic� ale diver�ilor zei a fost greu de evitat. Ne putem imagina mai multe programe circumscrise teritorial care nu sunt �n nici un caz tangente, ci care interfer� la periferie. �n sus�inerea acestei idei se remarc� studiul cu totul excep�ional al lui Alexandru Ciulean referitor la limitele �i dispunerea geografic� a vechii Dacii, prezentat �n lucrarea "Enigme Arheologice" - Editura Miracol, 2000. Cu o logic� imbatabil�, studiul demonstreaz� c� str�mo�ii no�tri au fost �nscri�i �ntru-un teritoriu hexagonal centrat pe localitatea Alba Iulia �i care are un diametru de 1002,25 km. Nu intru in detalii, dar dispunerea semin�iilor ar fi fost posibil� �n leg�tur� cu cele �ase zone ale fostului teritoriu dacic cu localit�ti dispuse la distan�e matematice, a�a cum demonstreaz� Alexandru Ciulean. Citi�i aceast� carte magnific�!

5. Credin�a �n mitul re�ncarn�rii;
Popula�iile nucleelor de programe de inginerie genetic� erau dominate de mitul re�ncarn�rii �i de ideea c� dac� vor respecta legile impuse de zei (L.N.H.) vor accede �n �mp�r��ia acestora. "Raiul" evreilor sau lumea cereasc� a lui Osiris sunt reg�site la alte popoare. sub diverse forme, asupra c�rora nu insist. �ndoctrinarea acestor popula�ii se f�cea permanent. Spre exemplu, via�a aztecilor apar�inea zeilor �nc� de la na�tere. Reproduc un fragment din cuv�ntul ce se adresa unui nou-n�scut.
“Dragul meu fiu , mult iubit. Iat� �nv���turile pe care mi le-au l�sat mo�tenire nobilul Yoaltecutli �i soa�a lui, Yoalticitl, tat�l �i muma ta. ��i tai acum buricul din mijlocul trupului �i-l leg. Ia aminte �i pricepe c� locuin�a �n care te-ai n�scut nu-i casa ta; tu e�ti soldat; ... e�ti pas�rea �i soldatul celui care se afl� pretutindeni. Iar casa �n care te-ai n�scut, ea nu-i dec�t un cuib, un ad�post vremelnic, unde ai tras: locul de popas �i locul pe unde ai ie�it venind c�tre noi; ... casa nu-i dec�t locuin�a ta trec�toare. Adev�rata ta patrie este departe; tu e�ti f�g�duit altor locuri. E�ti h�r�zit c�mpurilor de lupt�; doar pentru ele ai fost trimis; meseria ta �i �tiin�a ta este r�zboiul; datoria ta este s� dai Soarelui s�ngele du�manilor s�-l bea,.... �i afl� c� mo�tenirea �i fericirea ta, le vei g�si �n ceruri, �n palatul Soarelui. ... Ceea ce tai acum din trupul t�u, din mijlocul p�ntecelui t�u, este proprietatea lui Tlaltecutli, c�ci lui i se cuvine, care este P�m�ntul �i Soarele. C�nd r�zboiul va prinde s� clocoteasc� �i solda�ii se vor aduna, �ncredin�a-vom acest buric celor dint�i viteji, pentru ca ei s�-l d�ruiasc� tat�lui �i mamei tale, Soarele �i P�m�ntul. Ei �l vor arunca �n mijlocul taberei, acolo unde se dau b�t�liile; aceasta fi-va dovada c� ai fost d�ruit P�m�ntului �i Soarelui; acesta va fi semnul f�g�duin�ei tale c� te vei consacra meseriei de r�zboinic. Numele t�u va sta scris pe c�mpurile de b�t�lie spre a nu fi niciodat� uitat...etc.
Nep�sarea �n fa�a mor�ii, cruzimea, sacrificiul suprem �n cinstea zeului erau cultivate permanent.
Prin compara�ie, iat� ce declar� Traian despre campania �mpotriva dacilor:
"...singur am cutezat s� merg �mpotriva neamurilor care locuiesc dincolo de Istru �i am nimicit neamul ge�ilor, care au fost mai r�zboinici dec�t oricare dintre oamenii ce au tr�it c�ndva - �i aceasta nu numai datorit� t�riei trupului lor, ci �i pentru c� �i convinsese s� fie astfel slavitul lor Zalmoxes. Crez�nd c� nu mor, dar c� �i schimb� locuin�a, ei sunt mai porni�i spre lupte dec�t ar fi �nclina�i s� �ntreprind� o c�l�torie..." (�mp�ratul Iulian Filozoful - "Apostatul" , "�mp�ra�ii"; conf. 77/I 29 �i 31)
�n Istorii, Cartea a IV-a, Herodot scrie:
“�nainte de a sosi la Istru, primul popor pe care �l supuse Darius au fost ge�ii care cred c� sunt nemuritori.... Iat� �n ce chip se socot ei nemuritori: credin�a lor este c� ei nu mor, ci c� cel ce-�i d� sf�r�itul se duce la Zalmoxis - divinitatea lor - pe care unii dintre d�n�ii �l cred acela�i cu Gebeleizis”...

6. Sacrificii umane, popula�ie masculin� s�r�cit�, paradoxuri militare;
Recoltele umane ale antichit��ii
Toate popoarele antice au tr�it permanent cu teama de zei. Mai ales �n perioadele de recolt�, zeii �i-au demonstrat for�a tehnologic� �n fa�a unor popula�ii aproape primitive, au ar�tat oamenilor c� sunt st�p�ni absolu�i, c� pot oric�nd s� se joace cu via�a lor, c� pot decide soarta r�zboaielor. Zeii au instruit omul cu un minim de cuno�tin�e, i-au dat legi, �i mai ales, ... motive de team�. Da, teama de zei a fost �i este motivul principal al perpetu�rii religiilor lumii. �n antichitate omul ar fi f�cut orice ca s�-�i �mbuneze zeii. Zeci de ritualuri stupide, de jertfe inutile, erau �nchinate zeilor. Pentru nerespectarea lor, oricine ar fi putut pl�ti cu moartea, fie c� zeii erau prezen�i, fie c� se plimbau prin Galaxie. Versetele selectate de mine �n aceast� lucrare nu ilustreaz� nici pe departe �nrobirea omului �n slujbe, jertfe, ritualuri aiurea �nchinate unor fiin�e avansate tehnologic. Consider c� al�turi de manipularea r�zboaielor �n scopul recoltelor mascate, jertfele umane directe constituie cea mai frapant� pagin� a istoriei antice.
�n primul r�nd, la aceste popoare impresioneaz� sacrificarea primului n�scut. Sacrificarea primului n�scut era strict ritual�, o �mplinire a dorin�ei zeilor. Mai mult dec�t orice, subliniaz� neputin�a omului neinstruit �n fa�a unor fiin�e avansate tehnologic, pentru care sentimentele nu mai au dec�t o valoare istoric�. Aceast� practic� a avut o amploare mai ales la sf�r�itul mileniului III �.e.n. �i �n cursul mileniului II �.e.n.
�n America Central� Zeii �i asigurau recoltele prin mai multe ritualuri. Cel mai important dintre ele era “r�zboiul florilor”. Ve�i vedea peste c�teva capitole c� inima omului reprezenta corpul s�u spiritual �n multe religii: egiptean�, sumerian�, etc. Amerindienii considerau �n acela�i timp c� inima omului este o floare pestri��, impur�, ce trebuie s� ajung� la zei pentru a fi purificat�. De aceea, “r�zboaiele florilor” erau duse �n scopul captur�rii de prizonieri destina�i sacrificiului.
�n America Central�, ca de altfel la nord �i la sud de acest teritoriu, popula�ia masculin� avea o speran�� la via�� extrem de sc�zut�. Dac� nu era sacrificat de copil sau adolescent, t�n�rul murea oricum, fie �n r�zboi, fie ca sclav sacrificat, fie ca juc�tor �n jocul cu mingea. Func�ia principal� a femeilor r�m�nea aceea de a na�te c�t mai mul�i ... b�ie�i. Unul dintre efectele acestui masacru al popula�iei masculine este dispropor�ia raportului femei / b�rba�i �n favoarea femeilor. Urmarea este poligamia, practicat� la toate aceste popoare inginerate genetic.
�n Dacia �nt�lnim de asemenea sacrificii umane. �n Istorii, Cartea a IV-a, Herodot descrie un tip de sacrificiu uman ritual:
"Tot �n al cincilea an (ge�ii) arunc� sor�ii �i �ntotdeauna pe acel dintre ei pe care cade sor�ul �l trimit cu solie la Zalmozis, �ncredin��ndu-i de fiecare dat� toate nevoile lor. Trimiterea solului se face astfel: c��iva dintre ei a�ez�ndu-se la r�nd, �in cu v�rful �n sus trei suli�e, iar al�ii, apuc�ndu-l de m�ini �i de picioare pe cel trimis la Zalmoxis, �l leag�n� de c�teva ori �i apoi, f�c�ndu-i v�nt, �l arunc� �n sus peste v�rfurile suli�elor. Dac�, �n c�dere, omul moare str�puns, r�m�n �ncredin�a�i c� zeul le este binevoitor; dac� nu moare, atunci �l �nvinuiesc pe sol spun�nd c� este un om r�u; dup� ce arunc� vina pe el, trimit un altul. Tot ce au cerut �i spun solului c�t mai este �n via��. C�nd tun� �i fulger�, tracii despre care este vorba trag cu s�ge�ile �n sus, spre cer, �i �i amenin�� zeul, c�ci ei nu recunosc vreun alt zeu afar� ce cel al lor."
Este posibil ca geto-dacii s� fi recurs �i la alte tipuri de sacrificii umane, �nchinate zeilor. Pe de alt� parte, asemenea popoarelor din America Central�, dacii sacrificau pe altarul jertfei prizonierii de r�zboi. Popula�ia masculin� era marcat� �nc� de la na�tere. Asemenea altor nuclee de program de inginerie genetic� seriile genetice cu puritate crescut� erau instigate unele asupra altora �n scopul recolt�rii. Urmarea recoltelor popula�iei masculine era dispropor�ia dintre num�rul femeilor �i cel al b�rba�ilor. Iat� ce afl�m de la Menandru:
"A�a suntem noi, tracii, to�i, �i mai ales ge�ii - m� m�ndresc c� m� trag din neamul acestora din urm�: nu suntem din cale afar� de cump�ta�i. Nici unul dintre noi nu ia o singur� femeie, ci zece, unsprezece sau dou�sprezece �i unii chiar mai multe. C�nd se �nt�mpl� s� moar� cineva care nu a avut dec�t patru sau cinci neveste, oamenii din partea locului spun; bietul de el, n-a fost �nsurat, n-a cunoscut iubirea." (Menandru - cf.77/I,507)
Informa�ia este foarte important�. Ca �i �n alte programe asem�n�toare, zeii geto-dacilor aplicau metoda "taurului comunal", �n care un individ valoros genetic �ns�m�n�eaz� mai multe femei.
V� mai prezint o descriere a ge�ilor ce apar�ine lui Pomponius Mela In "Descrierea P�m�ntului", II:
Tracia este locuit� de un singur neam de oameni, tracii, av�nd fiecare �ns� alte nume �i alte obiceiuri. Unii sunt s�lbatici �i cu totul gata s� �nfrunte moartea, mai ales ge�ii. Acest lucru se datore�te credin�elor lor deosebite; unii cred c� sufletele celor care mor nu se vor mai �ntoarce pe p�m�nt, c� de�i nu se vor mai �ntoarce, ele totu�i nu se sting, ci merg �n locuri mai fericite.... De aceea la unii sunt depl�nse na�terile �i jeli�i nou-n�scu�ii; dar dimpotriv�, �nmorm�nt�rile sunt prilej de s�rb�toare �i le cinstesc ca pe ni�te lucruri sfinte prin c�nt �i joc. Nici femeile nu au o fire slab�. Ele doresc din cale afar� de mult s� fie omor�te deasupra cadavrelor b�rba�ilor mor�i �i s� fie �ngropate �mpreun�. Deoarece un b�rbat are mai multe so�ii, pentru a dob�ndi aceast� cinste ele dau o mare lupt� �n fa�a celor care trebuie s� hot�rasc� aceasta...."
Asupra acestui din urm� aspect insist� �i Herodot. Sacrificarea unei so�ii, adic� a unor persoane de sex feminin este �nt�lnit� �i la alte nuclee de programe �i este �n leg�tur� cu nivelul de dezvoltare a tehnicilor de terapii genetice. Recoltele feminine sunt �ns� mult reduse numeric fa�� de cele masculine.
Paradoxurile militare ale antichit��ii
Citind istoriile dezv�luite de textele vechi comparate ale hiti�ilor, egiptenilor, fenicienilor, arameilor, canaani�ilor, asirienilor, babilonienilor, vom observa c� aceste popoare organizate de zei �n �apte serii genetice s-au r�zboit permanent. Istoria lor este cu totul paradoxal�. Toate aceste popoare �i-au disputat pe r�nd hegemonia. Zeii au hot�r�t de cele mai multe ori motivul conflictului, �nving�torul �i ... num�rul mor�ilor. Ace�ti mor�i erau premarca�i �i recolta�i. Ora�e state �nchise din punct de vedere genetic erau sec�tuite de popula�ie masculin� t�n�r� �n urma unor r�zboaie devastatoare. Asirienii, babilonienii �i al�i locuitori ai Mesopotamiei au avut parte de o soart� asem�n�toare. �ngerii �i recoltele lor sunt cauza distrugerilor succesive a ora�elor stat Babilon, Ninive, Nippur, etc. ca �i a rena�terilor uluitor de rapide. Domnul �i instiga la lupt� �i folosea masacrul drept recolt�, conduc�nd destinele luptei �n func�ie de rodul lips� din pomul vie�ii. Vi se pare cam “tras de p�r”? V� prezint o astfel de situa�ie. T�bli�ele de lut asiriene descriu c�t de poate de sugestiv o b�t�lie ce a avut loc �n anul 691 �.e.n., la Halule - localitate situat� la nord de Babilon, �ntre asirieni �i o coali�ie antiasirian� format� din babilonieni, caldeeni �i elami�i. Oastea asirian� este modest� numerice�te comparativ cu cea a coali�iei descris� “asemenea norilor de l�custe ce se n�pustesc prim�vara”... Ce crede�i c� a f�cut �n aceast� situa�ie Sennacherib (Sanherib - dup� denumirea biblic�)? Asemenea evreilor afla�i �n dificultate, regele asirian �i cheam� zeii protectori.
“M-am rugat lui A��ur, lui Sin, lui �ama�, lui Bel, lui Nabu, lui Nergal, lui I�tar din Ninive, lui I�tar din Arbailsk - zeilor mei ocrotitori ca s� birui �mpotriva puternicului vr�ma�. Zeii mi-au ascultat de �ndat� ruga �i mi-au venit �n ajutor.... Am apucat str�ns arcul puternic ce mi-a fost d�ruit de A��ur �i am luat �n m�inile mele s�ge�ile d�t�toare de moarte. Bubuiam la fel ca Adad zeul furtunii... Din porunca lui A��ur marele st�p�n, m-am pr�v�lit asupra du�manului... Cu armele lui A��ur, st�p�nul meu �i sub ap�sarea luptei mele m�nioase am �ntors piepturile lor �i i-am aruncat �napoi... B�t�lia am oprit-o numai dup� ce s-au scurs de dou� ori c�te dou� ceasuri... (Du�manii)... au fost cuprin�i de groaz�... Ei �i-au p�r�sit corturile �i au rupt-o la fug�. Pentru a-�i salva via�a c�lcau �n picioare proprii lor solda�i.... Am trimis carele mele �mpreun� cu caii �n urm�rirea lor �i pe fugarii care alergau s�-�i scape via�a �i str�pungeau cu armele ori�iunde �i ajungeau.”
Ce fel de arme a folosit Sennacherib? Cum ar�ta arcul cu s�ge�i d�t�toare de moarte, care bubuiau ca tunetul? Foarte probabil, aceste arme sofisticate erau acelea�i care aveau s� �nving� c��iva ani mai t�rziu coali�ia asirian�, condus� de acela�i Sennacherib, adus� de �nger spre moarte �mpotriva evreilor: “...Tu, Doamne ai trimis pe �ngerul t�u �n zilele lui Iezechia, regele lui Iuda �i a ucis toat� tab�ra lui Sanherib ca la o sut� optzeci �i cinci de mii.” (II Macabei 15-22) Evreii aveau s� mul�umeasc� minunatei ar�t�ri cere�ti care i-a protejat de aceast� dat�. �ngerul avea s�-i pedepseasc� �ns�, mul�i ani mai t�rziu �n fa�a babilonienilor n�scu�i ca din cenu�� dup� teribilul masacru la care fuseser� supu�i de c�tre zeul Marduk �n timpul aceluia�i Sennacherib.
Ce observ�m? �n acea perioad� zeii reglau popula�ia diverselor semin�ii, recolt�ndu-le dup� dorin��. Instigau aceste subpopula�ii compatibile genetic cu ei oferindu-le motive de r�zboi �i un mod onorant de a muri. Tr�iau pentru zei, mureau pentru zei, �ntreaga via�� era la propriu la discre�ia zeilor. S� fie oare toat� istoria antic�, istoria acestei perioade de aproximativ 1.500 ani (1.500 �.e.n. - anul 0) o istorie manipulat� de zei? Lor se datoreaz� oare, �n exclusivitate paradoxurile militare ale antichit��ii? Biblia opereaz� cu �ngerul p�zitor al Greciei, �ngerul p�zitor al Persiei, �ngerul p�zitor al lui Israel �i sub�n�elege existen�a altor �ngeri p�zitori care se ocupau cu administrarea diverselor programe. Putem merge cu �ntreb�rile foarte departe �i s� privim cu al�i ochi �n aceast� ordine de idei, chiar victoriile paradoxale ale lui Alexandru Macedon care, cu o armat� de 30.000 de oameni a cucerit Orientul Apropiat �i Mijlociu oprindu-se �n final �n India. Cum a putut Alexandru Macedon s� cucereasc� cu o armat� obosit�, lovit� de boli, prost hr�nit�, Imperiul Persan? Cred tot mai mult �n “rodul ” lips� �n pomul vie�ii �n acea perioad�... Probabil c� multe alte b�t�lii ale antichit��ii poart� markerul paradoxului militar datorat posibil voin�ei zeilor.
Alte recolte umane mascate �n istorie sunt cruciadele �i Holocaustul evreilor, dar nu fac subiectul acestei lucr�ri.
Revenind la geto-daci, p�rerea mea este c� nucleul geto-dacic nu a putut s� aib� o unitate statal� permanent� din cauza... zeilor. De la Strabon afl�m c�teva elemente fundamentale privind istoria ge�ilor: "L�s�nd la o parte trecutul �ndep�rtat al ge�ilor, �nt�mpl�rile din vremea noastr� sunt urm�toarele: Boerebistas, b�rbat get, lu�nd conducerea neamului s�u, a ridicat pe oamenii ace�tia tic�lo�i�i de nesf�r�itele r�zboaie �i i-a �ndreptat prin abstinen�� �i sobrietate �i ascultare de porunci (legi), a�a �nc�t �n c��iva ani a �ntemeiat o mare �mp�r��ie �i a supus ge�ilor cea mai mare parte a popula�iilor vecine..." P�rerea mea este c� perioadele de recolt� ale geto-dacilor sunt caracterizate de "nesf�r�ite r�zboaie". Asemenea altor nuclee de program de inginerie genetic� seriile genetice cu puritate crescut� erau instigate unele asupra altora �n scopul recolt�rii (a�a zisele lupte tribale). Programul, recoltele umane, aveau loc �ntr-un areal protejat de zei, ferit de ochii lumii contemporane dacilor. Acesta este motivul pentru care nu dispunem de prea multe referiri la istoria geto-dacilor. Nucleul geto-dac a fost o popula�ie fundamental r�zboinic�, nonexpansiv� (asem�n�toare vechilor evrei), �nscris� foarte strict �ntr-un areal geografic pe care nu l-a p�r�sit. De aici este mo�tenit caracterul nonexpansiv al istoriei noastre. �i mai t�rziu ��rile rom�ne �i-au p�strat prin lupt� autonomia, dar nu au r�vnit alte teritorii. Doar de la un timp �ncoace am �nceput s� plec�m capul...poate c� nu suntem condu�i de geto-daci...
Perioada de recolte umane sistematizate �n zone european� �n care ne afl�m se �ncadreaz� �ntre anul 1500 �.e.n. �i anul 33 e.n.. Dup� aceast� dat�, zeii evreilor �i-au abandonat programul �nlocuind legile lui Moise, care con�ineau legea nonhibrid�rii, cu noua lege, a lui Iisus care omite con�tient legea nonhibrid�rii �i las� liber amestecul semin�iilor �i al popoarelor. "Exportul" noii legi "la toate neamurile" nu are dec�t efectul tehnic de abrogare a legilor nonhibrid�rii care guvernau programele de inginerie genetic� ale celorlal�i zei. �n acest mod (exportul de religie) a fost limitat� produc�ia de fiin�e extraterestre concurente superciviliza�iei dumnezeului biblic. Sim�ind pericolul, zeii geto-dacilor �i-au recoltat propriul produs (geto-dacii erau premarca�i), folosindu-se de r�zboiul cu Imperiul Roman, �nainte ca noua religie - cre�tinismul - s� fie inoculat� geto-dacilor. A�a se face c� dac� timp de milenii teritoriul nostru nu a fost ocupat de nimeni, geto-dacii, p�r�si�i �i recolta�i de proprii zei, aveau s� cedeze romanilor o parte a t�rii lor. Popula�ia Daciei ocupate a fost apreciat� de unii istorici la minim 500.000 de locuitori. Cred c� nu am gre�i prea mult dac� am �nmul�i aceast� cifr� cu zece. Calculele lui Alexandru Ciulean privind dispozi�ia �n teren a localit��ilor dup� un plan matematic, exact, cu o densitate asem�n�toare celei de ast�zi ne dau o viziune mai aproape de adev�r asupra prezen�ei umane pe teritoriul fostei Dacii. Situa�ia nu este singular� �n istoria planetei. Evreii ceva mai devreme �i popoarele Americii Centrale mai t�rziu, au avut o soart� asem�n�toare. Cu asta, �n�elege�i c� noi rom�nii nu ne-am n�scut cre�tini, a�a cum sus�in unii, ci am avut o religie proprie, cre�tinismul nefiind dec�t o religie exportat� din motive tehnice.

Pe de alt� parte, Dr. Napoleon S�vescu demonstreaz� magistral c� limba latin� este o limb� tracic� �i nu revin asupra acestui fapt at�t de evident. Fondul principal de cuvinte din limba rom�n� are origine dac� deoarece, pe de o parte limba administra�iei romane era o limb� trac�, iar pe de alt� parte elementul roman �n genetica poporului rom�n lipse�te cu des�v�r�ire. Dacii au fost cei mai “drep�i” - cei mai puri din punct de vedere genetic dintre traci tocmai pentru c� au respectat Legea Nonhibrid�rii (a neamestecului cu alte popoare) impus� de zei. �n mod sigur, asemenea evreilor, dup� cucerirea roman� dacii au continuat s� respecte legea �i s�-�i foloseasc� limba. �n aceast� ordine de idei, dac� Dacia a fost nucleul unui program de inginerie genetic�, patul A.D.N. fiind constituit din triburile trace, adic� din popula�ii �nrudite cu dacii, atunci puritatea limbii “latine”, originea ei, a fost limba dac� vorbit� �n Mun�ii Or�tiei, la Sarmisegetuza.
Astfel, sus�in cu t�rie teoria cu privire la descenden�a rom�nilor eminamente din daci, participarea genetic� �i lingvistic� a altor popoare, �n special a romanilor, fiind minim� �n zestrea poporului rom�n.
Geto-dacii au fost nucleul de program de inginerie genetic� al zeilor duali Zalmoxe-Gebeleizis, unul dintre cele mai performante programe �n homozigotare �i �n control genetic dintre toate programele de pe Terra, comparabil �n performan�� doar cu programul din care a rezultat poporul evreu. Fiin�ele extraterestre sunt cu at�t mai inteligente cu c�t tehnicile de inginerie genetic� sunt mai dezvoltate. Corpurile spirituale recoltate �i prelucrate au fost racordate la some (corpuri fizice) extraterestre compatibile genetic. V� da�i seama c� nu puteau proveni de ni�te pro�ti...Dac� Iodanes scria �n "Getica" c�: "..Ei, ge�ii sunt din fire de�tep�i" nou� ast�zi nu ne mai trebuie astfel de aprecieri. Saloanele mondiale de inventic� �i multe alte ocazii demonstreaz� c� rom�nii sunt urma�ii geto-dacilor, c� acest p�m�nt, �n ciuda hemoragiei de creiere este un izvor nesecat de talente �i inteligen��.
Dacii aveau multe so�ii, iar zeii, probabil s-au ocupat �i de aspectul estetic al femeii geto-dace. Urmarea const� �n cea mai mare densitate de femei frumoase de pe glob sau cum spune Gic� Petrescu: "Feti�e dulci, ca-n Bucure�ti, / �n toat� lumea nu g�se�ti."
�n concluzie, s� mul�umim zeilor pentru trecut, c�ci viitorul �tim cum va fi...
"