�n municipiul Brasov au fost descoperite sapte asez�ri geto-dacice civile, pe care s-au �n�ltat ulterior blocurile. La Pietrele lui Solomon au fost g�site urmele unei fortificatii, mai exact baza unui turn dacic, precum si r�m�sitele unui val de ap�rare. Pe locul valului dacic s-a montat acum o mas� lung�, unde petrec junii la s�rb�tori, iar la bazele turnului, unde abia se mai v�d urmele fortificatiei, s-au turnat c�teva trepte mici din beton. �n Valea Cet�tii a existat o asezare destul de mare, din care nu a mai r�mas, �ns�, nici o urm�, dup� ce au trecut buldozerele, �n momentul �n care a �nceput constructia blocurilor.

At�t la Pietrele lui Solomon, c�t si �n Valea Cet�tii arheologii au descoperit diferite obiecte de podoab�, fibule, oglinzi, monede si vase. La �nceputul secolului XX, pe locul actualului Cartier al Florilor, s-au descoperit urmele unor necropole dacice, �n care s-au g�sit cranii si oseminte partial arse, al�turi de obiecte de cult. Desi dacii �si incinerau mortii, s-au g�sit si unele morminte �n care se aflau copii care nu fuseser� incinerati. Se presupune c� acestia proveneau din familii s�race, care nu-si permiteau un ceremonial de incinerare.

Sanctuarul de la Racos

�n urma cu 20 de ani, la Racos au fost descoperite trei sanctuare dacice circulare, care se afl� pe locul doi ca m�rime, dup� cele de la Sarmizegetusa. Aceste sanctuare, deosebit de valoroase din punct de vedere arheologic, atest� faptul c�, �n zona aceasta, p�n� la Burebista, exista un regat puternic. Arheologul Florea Costea, care a studiat un timp �ndelungat sanctuarele, este convins c� la Racos era un munte sf�nt, Tipia Ormenisului, la fel ca cel de la Gr�distea Muscelului. Pe l�ng� cele trei sanctuare circulare s-a mai descoperit unul, cu baze de coloane din tuf vulcanic. �n acest loc se aduceau ofrande de carne zeilor, cele 40 de piroane din fier, �n form� de cap de leb�d�, descoperite aici, sustin�nd aceast� ipotez�.
Cetatea de la Racos era �mp�rtit� �n dou� sectoare: partea NV, care avea un rol religios, si cea SE, cu rol militar, de ap�rare. Asez�rile de la Racos sunt cu 200 sau 300 de ani mai vechi dec�t cele din muntii Or�stie. Se pare c� �n secolele V - IV �.e.n. aici exista un regat puternic, bine cl�dit si ap�rat, care a refuzat s� se uneasc�, �ns�, cu celelalte regate, care se aflau sub Burebista. Acesta a cucerit prin lupt� cetatea, pe care a incendiat-o apoi. Dup� mai mult timp, aici s-au construit alte sanctuare, iar ulterior cuceririi romane sanctuarele dacice au fost partial distruse, peste ele fiind �n�ltate altele noi.

Articol din ziarul Monitorul de Brasov, 9.9.2000 "