Multe din obiectele aflate azi �n muzeele noastre sunt rezultatele unor descoperiri �nt�mpl�toare. �n timpul unor ar�turi de prim�var� tezaurul de aur de la B�iceni, sat apartin�nd de comuna Cucuteni, jud. Iasi, care si-a �mprumutat numele celebrei ceramice pictate din epoca neolitic�. Cam �n acelasi mod s-a descoperit si morm�ntul princiar de la Peretu si se pare c� si coiful de aur de la Cotofenesti. �n timpul mont�rii unui st�lp de �nalt� tensiune s-a dat peste tezaurul de la Apahida, iar cu ocazia s�p�turilor pentru amplasarea platformei industriale din cartierul Fratelia-Timisoara a iesit la iveal� o mare necropol� tracic� cu inventare de ceramic� si bronz.


Descoperirile arheologice de Ia B�tca Doamnei (jud. Neamt). R�c�t�u (jud. Bac�u), Cugir (jud. Alba) etc. nu se datoresc �ns� jocului �nt�mpl�rii, ci str�daniilor arheologilor nostri de a localiza, c�t mai exact, centrele dacice �nscrise �n �ndreptarul geografic al lui PtoIemeu. Acest astronom si geograf de origine greac�, care a tr�it �n secolul II e.n. Ia Alexandria (Egipt), este autorul unui �ndreptar geografic �n opt volume si al unui atlas al lumii cunoscute �n vremea lui. �n aceast� lucrare monumental� sunt calculate longitudinea si latitudinea a circa 8000 de localit�ti. Ptolemeu a folosit un vast material documentar, izvorul s�u de baz� fiind harta geografului grec Marianus din Tyr, care, la r�ndul s�u, se pare c� a studiat comentariile geografice si harta generalului roman M. Vipsanius Agrippa, �ntocmit� prin anii 26-23 �.e.n., din ordinul Iui Augustus.
Ceea ce ne intereseaz� pe noi este faptul c� �ndreptarul lui Ptolemeu cuprinde si regiunile unde au tr�it dacii, iar lista davelor (pe care el le numste polisuri, adic� orase) se ridic� Ia aproximativ 50, acestea fiind cele mai str�lucite Iocalitati, �ntre care si Sarmizegetusa Regia, capitala lui Decebal. Davele geto-dace erau centre de producere a m�rfurilor (dovad� atelierele descoperite cu prilejul s�p�turilor arheologice) si de comert intens, at�t �ntre popuIatia Iocal�, c�t si �ntre aceasta si negustorii greci din orasele colonii de pe malul M�rii Negre. Iar mai t�rziu cu negustorii romani.
Printre davele �nscrise �n �ndreptarul lui Ptolemeu se aflau Petrodava (Piatra Neamt), Utidava (Tg. Ocna), Ziridava (Pecica), Comidava (R�snov), Ramidava (Drajna de Sus, Prahova), Argidava (Popesti), iar pe malul st�ng aI Siretulut, se �ntindeau Zargidava (Brad, jud. Bac�u), Tamasidava (R�c�t�u, jud. Bacau), Piroboridava (Poiana-Nicoresti. jud. Galati). �ntr-un articol, Ion Horatiu Crisan vorbeste despre caracterul ipotetic al locaIiz�riIor dar �n Iucr�ri mai recente, ap�rute sub semn�turile dr. Radu VuIpe, Viorel Capitanu (�n serialul Dave si st�p�nii lor) si chiar de Ion Horatiu Crisan (L�casul princiar de Ia Cugir), ipotezele au devenit certitudini, fiind sprijinite de materiaIuI arheologic. Este interesant s� not�m c�, singure, coordonatele geografice din harta Iui Ptolemeu n-ar fi ajutat Ia descoperirile de Ia B�tca Doamnei, R�c�t�u, Cugir, c� de mare folos Ie-a fost arheologilor traditia toponimicii locale. Subliniem si similitudinea denumirilor acelor Iocuri unde s�l�sluiau ascunse davele scoase azi Ia Iumin�: Cet�tuia (R�c�t�u), Cetate (Cugir), desi pe dealurile respective nu se z�rea nici urm� de cetate. La identificara Petrodavei a venit �n ajutor lingvistica. Cercet�torii s-au �ntrebat dac� pentru nu avea �n limba geto-dac� aceeasi semnificatie ca petra, care, atit �n greac� c�t si �n Iatin�, �nseamn� st�nci. Orasului Piatra Neamt i s-a spus �n evul mediu Piatra Iui Cr�ciun, iar �n zilele noastre Iocalnicii �i zic pur si simplu Piatra. S�p�turile de Ia B�tca Doamnei, un deal din apropierea orasului, au dezv�luit o cetate cu sanctuare aidoma celor din Muntii Or�stiei, �nca o dovad� a unit�ii de culturi materiale si spirituale a tuturor geto-dacilor din epoca lor de maxim� �nflorire. La R�c�t�u, �n zona Siretului mijlociu - �si informeaz� cititorii Viorel C�pitanu, de Ia Muzeul de istorie Bac�u - s-au g�sit pe teritoriul fostei Tamasidava monede dacice de tip V�rteju-Bucuresti, m�rturie a str�nselor relatii de schimb cu popuIatia din c�mpia muntean�, precum si monede romane, at�t din perioada republican� (175 �.e.n.), c�t si din timpul �mp�ratilor Tiberius, Claudius si Nero, dovad� a �ndelungatei existente a Tamasidavei.
Asezarea dacic� de la Cugir ar corespunde, dup� opinia specialistilor, cu Singidava din harta lui Ptolemeu. lnventaruI g�sit �n morm�ntul princiar, dat�nd din secolul I �.e.n., �l determina pe Ion Horatiu Crisan s� presupun� c� ar fi apartinut unei personalit�ti de vaz�, poate chiar unuia din curtenii marelui Burebista. R�zboinicul dac a fost incinerat �ntr-un costum de lupt�, cu armur� din zale de fier, coif si numeroase arme. Faptul c� si �n alte dave s-au gasit obiecte asem�n�toare (�n mormintele cu tumuli) ne duce la o alt� imagine a lupt�torilor daci dec�t aceea �n itari, suman, c�ciul�, cu care ne-au obisnuit frescele de pe Columna lui Traian. Aceast� idee nou�, avansat� de Ioan Horatiu Crisan, este bine fundamentat�. Mi se pare verosimil ca din motive de propagand�, pe Columna si pe alte motive figurative romane, dacii, incluz�ndu-l si pe regele Decebal, s� fi fost �nf�tisati, �n costume rudimentare, subliniind �n acest fel primitivismul si barbaria lor �n contrast cu civilizatia roman�... �n orice caz, optica cu privire la armata dacilor si a �nsisi - cu implicatii �n istoria de mai t�rziu a urmasilor directi - rom�nilor de azi, trebuie �n aceast� parte modificat�... Roma n-a avut de �nfruntat un popor rudimentar, ci unul cu un �nalt grad de civilizatie.

de ELISABETA MORARU

"