|
Votati DACII in Romanian Top100
|
|
Exista in mod curent, 5 vizitator(i) si 0 membri online.
Sunteti utilizator anonim. Va puteti inregistra gratuit dand click aici
|
|
Al VI-lea Congres Interna�ional de Dacologie
|
|
|
 In
fiecare noapte de luni spre marti, incepand cu orele 00:08, pe Radio Romania
Actualitati, puteti asculta in direct o emisiune realizata si moderata de domnul
Marian Megan in cadrul careia domnul Napoleon Savescu impreuna cu invitatii sai
dezbate diferite aspecte ale istoriei vechi a Romaniei. Frecventele pe care
emite RRA le gasiti pe situl www.srr.ro
|
|  |
BUREBISTA scrie "Descoperirea procedeelor de obtinere a metalelor si apoi utilizarea acestora pentru realizarea unei game variate de unelte si arme a avut ca rezultat dezvoltarea societatilor antice si implicit a permis cresterea valorilor economice si a populatiilor. In Dacia fierul a inceput sa fie folosit masiv incepind cu a doua jumatate a secolului II ien, perioada ce nu intimplator coincide cu dezvoltarea rapida a societatii dacice si fundamentarea statului dac. Dar primele piese de fier gasit dateaza inca de la inceputul primei epoci a fierului, in Hallstatt A1 (sec XII ien). Numarul mare si varietatea pieselor realizate din fier presupune cunoasterea unor zacaminte bogate si desigur posibilitatea ca ele sa fie exploatate eficient.
"
|
BUREBISTA scrie "Motto: "a plecat la r�zboi [Traian] cu solda�i �ncerca�i, care dispre�uiau pe par�i, du�manii no�tri �i nu se sinchiseau de loviturile de s�geat� ale acestora, dup� grozavele r�ni ce le-au fost pricinuite de s�biile �ncovoiate ale dacilor"
Fronto, Principia Historiae, II (trad. �n Izvoare privind istoria Rom�niei, I, 1964, pag. 533)
"
|
|
BUREBISTA scrie "Studiul fenomenului militar antic �n spatiul rom�nesc ofer� imaginea unei g�ndiri militare originale, format� �n timp, ca urmare a acumul�rilor de �nv�t�minte practice, a vointei neclintite de libertate a comunit�tii tracilor nord-balcanici, a sprijinirii si promov�rii de c�tre societate a conduc�torilor militari capabili, cazul lui Decebal fiind �n acest sens elocvent. Hot�r�rea de a i se acorda demnitatea regal�, a avut o motivatie precis�, fiind luat� de regele Duras si sfatul s�u �n situatia �n care �n anul 86 e.n. romanii se preg�teau s� mute teatrul de operatii militare pe p�m�ntul r�mas �nc� liber, nord-dun�rean, al geto-dacilor."
|
BUREBISTA scrie "„Nu este nimeni dintre sarma�i �i ge�i care s� nu poarte o teaca cu arc �i s�ge�i muiate �n s�nge de vipera”
Ovidiu; Trist.; IV; 1;78
„ge�ii, care se m�rginesc cu sci�ii, �ntrebuin�eaz� acelea�i arme ca �i ace�tia, ei sunt to�i arca�i c�l�re�i”
Tucidide;II; c. 96
„Arcul, coarda �i s�geata constituie deja un instrument foarte complicat, a c�rui inventare presupune acumularea unei experien�e �ndelungate �i a unui spirit mai ascu�it, deci �i cunoa�terea, �n acela�i timp a multor alte inven�ii”
Fr. Engels; Originea familiei; pag. 23
"
|
|
Martisorul - un talisman rom�nesc
|
|
andrada scrie "Martisorul, denumit "funia zilelor, saptam�nilor si lunilor anului, adunate �ntr-un snur bicolor", face parte din larga categorie a talismanelor daruite de 1 martie.
Sapaturile arheologice au scos la iveala obiecte cu o vechime de mii de ani care pot fi considerate martisoare.
"
|
andrada scrie ""Muntele care se ascunde privirilor" nu se vrea o formulare metaforicã, ci o realitate a cãrei acceptare si �ntelegere �l ancoreazã �ntr-un spatiu geografic determinat �n contextul unor legi fizice. Este vorba de Muntele Gugu (2.291 m) din Masivul Tarcu-
Godeanu, semn de hotar, convergent, pentru cele trei provincii istorice: Banatul, Ardealul si Oltenia, care constituiau arealul
spiritualitãtii si politicului geto-dacilor, dar si a ceea ce avea sã fie Dacia Felix, dupã cucerirea de catre imperiu. "
|
|
Dragobetele saruta fetele
|
|
andrada scrie "Dragilor, C. Radulescu-Codin si D. Mihalache, in "Sarbatorile poporului", va instiinteaza ca: "Dragobete e un flacau iubiet si umbla prin paduri dupa fetele si femeile cari au lucrat in ziua de Dragobete, 3 Martie. Le prind si le fac de rasul lumii, atunci cand ele se duc dupa lemne, flori, bureti".
In aste zile de Faurar, "confiscate" de cativa ani de importanta comerciala acordata (desantat, as spune!) Sf.-ului Valentin, pripasit pe la noi de pe taramuri vestice, binecuvantate de soarta (!), uitam de un flacau autohton, poate la fel de voinic ca si cel de import, dar mult mai putin mediatizat.
"
|
|
Dragobete - un Valentine's day mioritic...
|
|
andrada scrie "De-a lungul vremii oamenii �i-au pres�rat existen�a cu o mul�ime de s�rb�tori, menite s�-i uneasc�, s�-i apropie suflete�te �i s�-i �nveseleasc�. Una dintre cele mai importante s�rb�tori este �i s�rb�toarea iubirii universale, ziua Sf�ntului Valentin - Valentine's Day, care pe meleagurile noastre se identific� cu Dragobetele, considerat zeul bunei dispozi�ii �i �n principal al dragostei, numit �i Cap de Prim�var� sau Cap de Var�, cunoscut ca fiu al Babei Dochia.
"
|
|
SINGURA CETATE ACOPERIT� DIN LUME A FOST �N ROM�NIA
|
|
andrada scrie "Undeva, pe cel mai �nalt deal dintre Ceahl�u si Urali, se g�sea p�n� nu demult singura cetate acoperit� din lume. Pornindu-se de la importanta constructiei, s-a ajuns la concluzia c�, �n vremuri �ndep�rtate, dealul C�t�lina, apartin�nd judetului Iasi, �ndeplinea, pe l�ng� rolul de ap�rare �n fata n�v�litorilor, si unul initiatic, fiind un perimetru sacerdotal important. Av�nd o vechime de peste 3000 de ani, cetatea era ap�rat� de un acoperis care se ridica la o �n�ltime de aproximativ 30 de metri. "
|
|
O CIVILIZATIE VECHE DE 10.000 DE ANI
|
|
andrada scrie "SUB CASELE SI GRAJDURILE T�RANILOR DIN MUNTII OR�STIEI SE ASCUNDE O CIVILIZATIE VECHE DE 10.000 DE ANI
Despre civilizatiile egiptean�, mayas�, incas� sau aztec� a auzit toat� lumea. Atlase geografice, filme documentare sau artistice, toate vorbesc despre aceste civilizatii megalitice, misterioase, autoare ale unor realiz�ri tehnice si stiintifice care ne mir� si ast�zi. Crezi c� dac� ai ajunge �n Egipt sau �n Peru ai �ntelege cum au fost construite piramidele sau ai reusi s� descifrezi �n laborator compozitia st�lpilor si a sferelor din fier care nu ruginesc de mii de ani, desi se afl� la discretia v�ntului si a ploilor. Cine crede c� are solutia acestor enigme nu trebuie s� parcurg� mii de kilometri pentru a-si verifica teoriile. Muntii Or�stiei sunt mult mai aproape si acolo, desi pare incredibil sau exagerat, se afl� vestigiile unei civilizatii la fel de fascinante: civilizatia dacic�.
"
|
|
PRIMUL ALFABET A APARTINUT GETO-DACILOR
|
|
andrada scrie "O descoperire arheologic� inedit� f�cut� pe teritoriul t�rii noastre, al�turi de alte surse re�nviate din negura vremurilor, au condus c�tiva cercet�tori la o concluzie uimitoare: geto-dacii foloseau scrisul cu mult �naintea altor popoare. Nimeni nu stie cu exactitate c�nd si unde a ap�rut scrierea „pentru �nt�ia dat�" �n istoria omenirii �nceputurile civilizatiei umane au fost, de-a lungul timpului, �nv�luite �n mister. Cel mai ades, savantii �si ascund divergentele de opinii sau inerenta lips� de informare �n aceast� problem� sub formula nu lipsit� de... gratie poetic� „Originile scrisului se pierd �n negura timpurilor". "
|
|
�NDREPTARUL LUI PTOLEMEU SI DAVELE GETO-DACE
|
|
andrada scrie "Multe din obiectele aflate azi �n muzeele noastre sunt rezultatele unor descoperiri �nt�mpl�toare. �n timpul unor ar�turi de prim�var� tezaurul de aur de la B�iceni, sat apartin�nd de comuna Cucuteni, jud. Iasi, care si-a �mprumutat numele celebrei ceramice pictate din epoca neolitic�. Cam �n acelasi mod s-a descoperit si morm�ntul princiar de la Peretu si se pare c� si coiful de aur de la Cotofenesti. �n timpul mont�rii unui st�lp de �nalt� tensiune s-a dat peste tezaurul de la Apahida, iar cu ocazia s�p�turilor pentru amplasarea platformei industriale din cartierul Fratelia-Timisoara a iesit la iveal� o mare necropol� tracic� cu inventare de ceramic� si bronz.
"
|
|
FORTIFICATII DACICE DIN BRASOV
|
|
andrada scrie "�n municipiul Brasov au fost descoperite sapte asez�ri geto-dacice civile, pe care s-au �n�ltat ulterior blocurile. La Pietrele lui Solomon au fost g�site urmele unei fortificatii, mai exact baza unui turn dacic, precum si r�m�sitele unui val de ap�rare. Pe locul valului dacic s-a montat acum o mas� lung�, unde petrec junii la s�rb�tori, iar la bazele turnului, unde abia se mai v�d urmele fortificatiei, s-au turnat c�teva trepte mici din beton. �n Valea Cet�tii a existat o asezare destul de mare, din care nu a mai r�mas, �ns�, nici o urm�, dup� ce au trecut buldozerele, �n momentul �n care a �nceput constructia blocurilor."
|
|
ASEZAREA ANTIC� APOULON
|
|
andrada scrie " �n ultimul secol, asezarea dacic� de Ia Alba Iulia a constituit obiectul a numeroase ipoteze si p�reri formulate de c�tre istorici. �n prima jum�tate a secolului al XX-lea, E. Komemann, N. Iorga, I. Martian, C. Patsch, C. Daicoviciu, Gr. Florescu etc. au sustinut existenta unui sat al autohtonilor daci (vicus) sau a unei 'fort�rete' preromane. �n 1949, examin�nd “natura ob�rsiei, factorul topografic si antropogeografic, �nceputurile si originea numelui”, I.I. Russu localiza cetatea locuit� de tribul Apulilor de pe malul drept al Muresului. �n 1961, eruditul clujean a reluat problematica asez�rii Apoulon si a adus noi contributii onomastice la etimologia si semnificatia tribului apulilor �n Dacia antic�. Ulterior, Iudita Winkler (1965) afirma c� “existenta unui strat dacic nu este sprijinit� de materiale arheologice”, iar, �n 1968, M. Macrea era convins c� cele c�teva ‘sporadice urme preromane iesite la iveal� nu pot confirma vreo asezare dacic� mai important�”.
"
|
|
Arheologie cu buldozerul!
|
|
Istoria dispare sub lame de buldozer, amestecat� cu p�m�ntul care a suportat
prea mult �i �nc� mai suport�.
Sarmizegetusa-Regia,
perla din salba de cet��i din Mun�ii �ureanu - zona Or�tie...Cine nu a vizitat
�nc� vestigiile aflate acolo ar fi bine s� se gr�beasc�, deoarece este posibil
ca �n scurt timp s� nu mai aib� ce s� viziteze. Ei bine da... �n aceast� zon�,
care a rezistat mai bine de 2000 de ani, "timpul nu mai are r�bdare". Mai bine
spus, r�bdarea timpului este for�at� de echipa de arheologi ce "lucreaz�" pe
acel sit.
|
|
TEZAURUL DE LA S�NCR�IENI
|
|
andrada scrie ""Toate aceste tezaure asteapt� �ns� si vor mai astepta pe s�p�tori, care, din asez�rile viilor si din mormintele adormitilor din C�mpia muntean�, ca si din platoul transilvan, s� le cheme iar� la lumina zilei."
V.P�RVAN - GETICA"
|
andrada scrie "Muzeul scolar din R�deni, Judetul Neamt. Printre piesele adunate de copii din podurile caselor sau g�site �n p�m�nt cu prilejul diferitelor lucr�ri agri�cole — trei cesti destul de de�teriorate, din metal galben, dou� cu c�te dou� torti si una cu singur� toart�. Consider�ndu-le din alam�, organiza�torii colectiei muzeale le-au apreciat drept lipsite de important�. �n anul 1978, dr.Virgil Mih�ilescu-B�rliba, pe atunci cercet�tor la Muzeul judetean de Istorie Neamt, �n prezent la Institutul de Istorie sl arheo�logie „A.O.Xenopol" din Iasi, a constatat �ns� c� este vorba, de obiecte din aur de cea mai bun� calitate si au o vechime remarcabil�, ceea ce f�cut din acest tezaur — aflat acum la Muzeul Judetean de Istorie din Piatra Neamt — una din cele mai importante descoperiri privind epoca bronzului. C�ci, �ntr-adev�r, cele trei vase, c�rora de cur�ad li s-au ad�ugat un al patrulea si fragmente de la o a cincea pies�, apartin perioadei de sf�rsit a epocii bron�zului, av�nd deci pe l�ng� valoarea artistic� si �n sine a obiectelor, si o important� stiintific� aparte.
"
|
|
DACIA FELIX de Dumitru M. Ion
|
|
Dromihete scrie "
Minunile noastre-aburind �n cuvinte
Peste gorganele vechi ceart�-oseminte:
Boabelor grase, de gr�u, le dau din�ii
Acolo �n luturi unde beau ap� p�rintii."
|
|
VECHIUL REGAT AL DACIEI..TIP�RITURI GERMANE DESPRE ROM�NI
|
|
andrada scrie "�n colectiile Bibliotecii cen�trale universitare din Bucu�resti (fondat� �n 1891) se p�s�treaz� si un bogat fond de tip�rituri germane din sec. XVI-XVIII, unele dintre ele rarit�ti, existente ast�zi �n foarte putine exemplare �n lu�me. Multe dintre aceste lucr�ri cuprind si referiri la rom�ni, la trecutul lor istoric, atest�nd atentia si interesul de care se bucurau locuitorii str�vechilor p�m�nturi carpato-danubiano-pontice �n r�ndurile intelectua�lilor si c�rturarilor europeni. Iat� c�teva dintre vechile scri�eri germane �n care g�sim si informatii despre geto-daci."
|
|
TAINA UNEI SERI de Dumitru Stancu
|
|
Dromihete scrie "Cel mai falnic,
Mai drept,
Mai cinstit dintre Traci
Se-n�lta
Z�mislit din urale,
Avea pieptul sculptat
Si-atunci am v�zut
Acea inim�-tainic�
Soare."
|
| |
|
Inscrie-te in Dacia Nemuritoare
|
|
|
Ghidul Mun�ilor Carpa�i
|
|
|
Dacii, cind se uneau,
erau de neinvins !
Pentru a face parte din webring citeste instructiunile de la
Dacia Webring
|
|
Ecusonul membrilor grupului
|
|
|
