|
Votati DACII in Romanian Top100
|
|
There are currently, 15 guest(s) and 0 member(s) that are online.
You are Anonymous user. You can register for free by clicking here
|
|  |
Editura Orfeu2000 - magazin online
Editura Orfeu2000 are, �ncep�nd de azi, un magazin online, de unde pute�i comanda c�r�i tematice prin colet po�tal.
Pentru a putea comanda c�r�i, v� crea�i un cont, dar nu uita�i s� completa�i �i CNP-ul, deoarece nu se mai accept� expedi�ii de colete f�r� CNP-ul completat.
V� dorim navigare pl�cut�.
Libr�ria Orfeu2000
|
|
Editura Dacica
Va anuntam aparitia volumului II din Colectia "Biblioteca Dacica":
Al. Papadopol-Calimah, Scrieri vechi pierdute ating�toare de Dacia. Edi�ie �ngrijit� de Aurora Pe�an
O carte a c�r�ilor pierdute despre daci, �nsum�nd aproape trei sute de autori antici ale c�ror scrieri „ating�toare de Dacia” nu au mai ajuns p�n� la noi, din diferite motive: �nt�mplare, ignoran��, nep�sare sau cenzur�. O imagine corect� a interesului anticilor pentru neamul dacilor �i, �n acela�i timp, o m�sur� pentru ceea ce ne-a mai r�mas din scrierile despre Dacia: nu mai mult de 10%. O lucrare de mare erudi�ie, ignorat� cu sau f�r� inten�ie mai bine de un secol. Recuperat� �i editat� acum �ntr-un volum pentru prima oar�.
Pret: 22 RON
|
|
Asociatia Dacia Nemuritoare
Acest site este proprietatea Asociatiei Dacia
Nemuritoare, organizatie neguvernamentala, non-profit, al carei scop principal
este promovarea valorilor si traditiei nationale, contributia la pastrarea
identitatii nationale a romanilor din intreaga lume, promovarea interesului in
favoarea si pentru dezvoltarea sub orice forma a studiului istoriei, trezirea
spiritului civic al romanilor - actiuni de interes general, pe plan intern si
international, precum si protectia mediului si a animalelor sub toate aspectele
si promovarea colaborarii intre toti cei interesati in acestea.
Pentru detalii vizitati site-ul:
 |
|
liliana writes "Prima produc�ie literar� fantastic� despre voievodul rom�n vede lumina tiparului �n anul 1897 �i apar�inea unui scriitor irlandez Abraham (Bram) Stoker. Autorul romanului intitulat "Dracula", mare pasionat de vampirism �i pseudo-�tiin�e oculte, creeaz� o atmosfer� de groaz� �i suspans pe parcursul �ntregii ac�iuni.
Astfel, celebrul roman "Dracula", care reapare p�n� �n anul 1971 �n 85 de edi�ii, pune �n circula�ie un personaj fantastic ce b�ntuie decorul mirific �i de legend� al Transilvaniei.
�n vederea elabor�rii acestui roman, autorul s-a inspirat �i s-a "documentat" din "Pove�tile germane" despre Vlad �epe�-Dracula �i l-a consultat pe prietenul s�u Arminius Vambery, profesor la Universitatea din Budapesta, care avea cuno�tin�e privitoare la geografia �i istoria principatelor rom�ne.
"
|
Posted by autor on Sunday, May 20 @ 11:40:44 EEST (525 reads)
(Read More... | 13025 bytes more | Score: 5)
|
|
|
URME DE CIVILIZATIE DACICA �N JUDETUL BRASOV
|
|
liliana writes " Dacii �i ge�ii f�ceau parte din ramura marelui popor indo-european al tracilor, formau un singur popor �i vorbeau aceea�i limb�. Dintre forma�iunile tribale �i gentilice ale tracilor, triburile daco-ge�ilor erau cele mai mari �i mai puternice. (Not� 1)
Dacii �i ge�ii sunt men�iona�i de 63 autori antici. Dintre care 32 �n limba greac� �i 31 �n latin�. Izvoarele elene �i numesc ge�i pe locuitorii din sudul Daciei, iar izvoarele latine �i numesc daci pe locuitorii din Transilvania, Banat, Maramure� �i probabil Oltenia de ast�zi. Deci, daco-ge�ii populau zona din nordul Dun�rii.
Se consider� c� numele ge�ilor deriv� dintr-o r�d�cin� str�veche indo-european� cu sensul de ,,a gr�i, a vorbi". Denumirea dacilor este posibil s� derive din cuv�ntul ,,daca", �nsemn�nd ,,cu�it, pumnal", �n acest caz popula�ia s-ar denumi dup� arma sa caracteristic�. (Not� 2)
"
|
Posted by autor on Sunday, May 20 @ 11:40:11 EEST (534 reads)
(Read More... | 22011 bytes more | Score: 4)
|
|
|
O ENIGMA NEDEZLEGATA: TEZAURUL DACIC
|
|
andrada writes "Cu 1.600 de ani �n urmã, istoricul Dio Cassius a notat: "Se gãsirã si comorile lui Decebal, cu toate cã erau ascunse sub apa r�ului Sargetia... Cãci Decebal, prin mijlocul captivilor lui, abãtu r�ul, sãpã albia lui si pun�nd �ntr�nsa mult aur si argint, precum si alte lucruri de mare pret si care puteau suferi umezeala, puse peste ele pietre si grãmãdi pãm�nt; dupã aceea aduse din nou r�ul �n albia lui, iar �n pesteri, tot cu ajutorul acelor captivi, ascunse vesmintele si alte lucruri de felul acesta. Dupã ce fãcu acestea, el ucise pe captivi, ca sã nu spunã nimãnui nimic. Dar Bicilis, un sot de-al lui, care stia ce se lucrase, fu prins si dãdu pe fatã toate acestea..." "
|
Posted by Autor on Wednesday, January 17 @ 21:32:17 EET (2120 reads)
(Read More... | 5267 bytes more | Score: 4.83)
|
|
|
Revolta fondului nostru nelatin
|
|
andrada writes "Un prieten imi vorbea despre inriurirea slava asupra literaturii noastre; inchinator indirjit la altarul latinitatii - clare si masurate - el nu ingaduia nici cea mai mica alterare sau spalacire a acesteia prin "maximalismul sclav" [...]. In entuziasmul de o clipa al invierii - sint foarte multi cei ce impartasesc exclusivismului latin, care cu finetea lui Anatole France nu vede in opera lui Dostoievski decit o monstruoasa ciudatenie.
"
|
Posted by Autor on Wednesday, January 17 @ 21:30:20 EET (1100 reads)
(Read More... | 4630 bytes more | Score: 4.81)
|
|
andrada writes "Prin ce filiera a ajuns porcul sa fie sacrificat ritual in spatiul etnic romanesc are mai putina importanta. Semnificativ este faptul ca urme extrem de vechi are ritualului sunt pastrate de romani la cea mai insemnata sarbatoare traditionala, Anul Nou. Ritualul taierii porcului aminteste de jertfele aduse in antichitate zeitatilor care apareau si dispareau, se nasteau si mureau in perioadele de innoire a timpului calendaristic.
"
|
Posted by Autor on Tuesday, December 19 @ 20:28:53 EET (1011 reads)
(Read More... | 2114 bytes more | Score: 4.8)
|
|
|
Arheologia celor 26 de pagini...
|
|
Andrada writes "Sarmizegetusa Regia a devenit cunoscut� �n ultimele dou� decenii nu datorit� vreunei descoperiri remarcabile a arheologilor, nu datorit� public�rii vreunei monografii istorice sau arheologice despre capitala Daciei, ci din pricina c�ut�torilor de comori. Dintr-o Sarmizegetus� a uit�rii �i a nep�s�rii, brusc, fosta capital� a dacilor a c�p�tat contururi aurifere datorit� importantelor tezaure g�site de c�ut�torii de comori �nzestra�i cu detectoare de metale. Ei au descoperit o cantitate impresionant� de monede din aur �i argint precum �i piese de o valoare inestimabil� din punct de vedere artistic �i istoric, cum sunt acele br���ri spiralice din aur.
"
|
Posted by Autor on Monday, November 13 @ 21:45:43 EET (1592 reads)
(Read More... | 9121 bytes more | Score: 4.88)
|
|
Scorilo writes "In paduri inalte, in timpul noptii negre,
Sub luna-ceea plina, cea cu luciri funebre,
Se-aude-un lup sihastru, ce urla cu turbare,
Caci si-a pierdut poporul, si-acum aceasta-l doare.
Iar eu il caut prin padure, trecand prin umbra noptii,
Sa-i amintesc ca dacii nu au pierit cu totii;
Si-l rog cu intristare, pe mine sa m-ajute,
Caci fratii nostri vor ca tara lor s-o uite."
|
Posted by Autor on Thursday, October 19 @ 22:50:34 EEST (1066 reads)
(Read More... | 2077 bytes more | Score: 4.71)
|
|
|
Legende, comori si revendicari
|
|
Andrada writes " In pofida zgarceniei Guvernului privind cercetarile arheologice, vara aceasta a fost bogata in descoperiri, imbogatind zestrea nationala, ca sa nu intram cu mana goala in Uniunea Europeana. Macar pe taram cultural.
Dar, cum ne-am obisnuit ca bucuriile noastre sa fie amare, sau macar amarui, vin vesti din tara ca multe oglinzi sunt inca tulburi.
"
|
Posted by autor on Wednesday, October 18 @ 10:36:15 EEST (1889 reads)
(Read More... | 6454 bytes more | Score: 3)
|
|
|
Castru roman dezgropat la Chitid
|
|
Andrada writes " Dupa 56 de ani de la descoperirea ultimului castru roman din zona Muntilor Orastiei, un altul, scos la lumina in localitatea Chitid, intregeste "salba" de vestigii romane din judetul Hunedoara. Noua descoperire ii apartine unui impatimit al arheologiei, psihologul Dan Oltean, coordonatorul Centrului Judetean Antidrog si Psiho-Pedagogie (CJAPP) Deva; are o lungime de 350 metri si o latime de 90 metri.
"Ceea ce am gasit este locul unde au fost cantonati romanii care ajungeau la Tarsa (catun situat in Muntii Sureanu). Acest castru are aceleasi dimensiuni ca si cel de la Tarsa. Are forma dreptunghiulara si este asezat in pozitie strategica.
De aici se pot vedea toate drumurile care urca pe Valea Bosorodului", a spus Dan Oltean. Situat la aproximativ un kilometru departare de sat, castrul respecta toate caracteristicile unei astfel de constructii prin dimensiunea si forma sa rectangulara. Adancimea santului ce inconjoara castrul este de 70 centimetri adancime, iar profilul valului de pamant are 3,5 metri latime."
|
Posted by autor on Monday, October 09 @ 16:11:02 EEST (1124 reads)
(Read More... | 1997 bytes more | Score: 5)
|
|
|
Castrul care rescrie istoria
|
|
Andrada writes " Castrul roman a fost descoperit pe teritoriului satului Chitid, comuna Bosorod. Aici, in locul numit Dumbrava, dupa cautari indelungi, hunedoreanul Dan Oltean, cercetator pasionat al civilizatiei dacice, a dat de urmele unei fortificatii romane necunoscute pana acum istoricilor.
Descoperire arheologica din pasiune
Dan Oltean este psiholog, profesor la Centrul Judetean de Asistenta Psiho-Pedagogica din Deva. Dacii l-au fascinat dintotdeauna, iar pasiunea pentru istoria lor a devenit cercetare pe teren si stiinta. A publicat mai multe studii despre civilizatia dacica, printre care si o carte despre religia dacilor. Descoperirea castrului de la Chitid nu a fost intamplatoare. Oltean a urmarit o logica simpla, care s-a dovedit de succes. "Am mers pe ideea ca in fiecare vale principala care intra in munti este o cetate dacica ce apara intrarea in munte si castre romane care fortau intrarea in munti. Singura vale care nu avea castru, dar avea cetate, era Valea Bosorodului. Mergand pe logica asta, trebuie sa existe un castru si pe Valea Bosorodului pentru ca romanii au cucerit cetatea de aici” spune Oltean. Armata romana din castrul de la Chitid a atacat pe la sud cetatea de la Blidaru si a reusit sa o cucereasca. Faptul ca Blidaru este cea mai putin distrusa cetate din ansamblul fortificatiilor dacice din Muntii Orastiei, sugereaza faptul ca romanii nu au intampinat o rezistenta puternica in acest loc. Timp de doi ani, Oltean a cercetat sistematic zona in cautarea fortificatiei. Acum aproape doua saptamani, el a descoperit urmele castrului pe dealul Dumbrava din localitatea Chitid. O fortificatie necunoscuta pana in prezent, care nu apare in nicio carte de specialitate, a fost adusa la lumina.
"
|
Posted by autor on Monday, October 09 @ 16:00:57 EEST (1394 reads)
(Read More... | 5249 bytes more | Score: 3.87)
|
|
|
Fundalul gnostic al traditiei folclorice romanesti despre vamile vazduhului
|
|
andrada writes "�n tradi�ia folcloric� rom�neasc�, mai multe surse atest� credin�a �n „v�mile v�zduhului“, parte component� a imaginarului care circumscrie c�l�toria sufletului, dup� moarte. �ngerii r�zvr�ti�i sau „dracii“, pe care Arhanghelul Gavril �i alung� din cer din porunca lui Dumnezeu, se r�sp�ndesc pe p�m�nt �i �n ape, sau r�m�n suspenda�i �n v�zduh, �n starea provizorie a unei c�deri nedes�v�r�ite. �ngerii exila�i �n v�zduh „n�scocesc“ v�mile dintre cer �i p�m�nt, care au menirea de a v�mui sufletele oamenilor dup� trecerea pragului tanatic, pentru ca „s� nu se strecoare vreun vinovat �n rai, ci pe to�i p�c�to�ii s�-i prind� �i s�-i trimeat� �n iad“. Intervalul dintre cer �i p�m�nt se define�te ca spa�iu de frontier� �ntre �mp�r��ia binelui �i �mp�r��ia r�ului, �ntre rai �i iad, iar traiectoriile sufletelor se desf�oar�, dup� moarte, �n concordan�� cu logica faptelor bune sau faptelor rele s�v�r�ite pe parcursul vie�ii p�m�nte�ti: „�ntre cer �i p�m�nt s�nt o mul�ime de drumuri nev�zute, pe care sufletele trec spre rai.“ (cf. Marcel Olinescu, Mitologie rom�neasc�, p. 366; Simion Florea Marian, �nmorm�ntarea la rom�ni, p. 286-287)."
|
Posted by Autor on Wednesday, October 04 @ 14:07:34 EEST (1976 reads)
(Read More... | 39911 bytes more | Score: 4.8)
|
|
|
3500 de ani de istorie sub lamele buldozerelor
|
|
andrada writes "Incercarea concernului Polus - Trigranit de a construi langa Cluj-Napoca, in Floresti, un centru comercial gigantic este ca o cursa cu obstacole. Proiectul, lansat in 1998, a fost oprit anii trecuti de un litigiu pentru cele 35 de hectare de teren destinati centrului, iar acum, cand procesul s-a oprit, un nou scandal e la orizont. La inceputul lui septembrie, lamele buldozerelor au descoperit un mormant preistoric si istoricii au fost, intr-un final, anuntati. "Daca nu gaseau mormantul, nici nu ne spuneau", ne-a declarat directorul MNIT, Viorica Crisan. Intr-un an, insa, pe teren s-a ridicat scheletul din beton al unui supermarket, si istoricii nu cred ca dedesubt nu se afla vestigii.Mai ales ca in vecinatatea structurii, intr-o singura luna au fost scoase la iveala urme care dateaza incepand din 3500 i.Hr. si se opresc (deocamdata) in secolul V: vestigii neolitice, eneolitice (Cultura Cotofeni), complexe din bronzul mijlociu, asezare si necropola din bronzul tarziu (Cultura Noua - zece morminte, pe o raza de 150 de metri), o urna funerara posibil celtica (asta indica o asezare, in vecinatate, iar asezarile celtice sunt teribil de rare in lume), o incinta funerara romana (in tara mai sunt numai doua, la Rosia Montana si Ulpia Traiana Sarmizegetusa, care indica in apropiere o villa rustica (domeniul de "vacanta" al unui om bogat), drumul roman de la Cluj-Napoca la Gilau (foarte bine pastrat) si, foarte posibil, un mormant gepid.
"
|
Posted by Autor on Wednesday, October 04 @ 13:32:30 EEST (1072 reads)
(Read More... | 2868 bytes more | Score: 4)
|
|
|
Descoperire - Bratara dacica, pe filiera franceza
|
|
andrada writes "Politistii francezi au confiscat o bratara dacica din aur de 24 de carate, cu o greutate de peste un kilogram, sustrasa din situl arheologic Caprareata, de langa Sarmisegetuza-Regia Muntii Orastiei. 13 indivizi, acuzati ca ar fi cautat, gasit si traficat ilegal obiecte dacice extrem de valoroase, sunt cercetati la Hunedoara.
"
|
Posted by Autor on Saturday, September 30 @ 19:27:04 EEST (1201 reads)
(Read More... | 4344 bytes more | Score: 4.75)
|
|
|
Despre originea traco-geta a mitului hiperboreenilor
|
|
Anonim writes "Despre originea traco-get� a mitului hiperboreenilor
de Monica Dasc�lu
�ara hiperboreenilor este adesea pomenit� �n mitologia greac�. Nimeni nu �tie exact unde se afl� ea, dar se presupune c� undeva �n nordul extrem, f�r� doar �i poate, dincolo chiar de �inutul dinspre care sufl� Boreu, v�ntul de miaz�noapte. Unii istorici consider� c� pentru greci Hiperboreea era un fel de paradis �ndep�rtat, de s�la� al Preaferici�ilor. Acolo era �ara viselor, a tuturor prunciilor �i a v�rstelor de aur. Apollo tr�ise acolo �n tinere�e, tot acolo se n�scuse Leto, mama lui �i acolo se �ntoarce el dup� fiecare ciclu astral de 19 ani. Se spune c� un hiperboreean, pe nume Olen, ar fi �ntemeiat oracolul din Delfi, iar Pitagora trecea drept re�ncarnarea unui hiperborean. Hiperboreanul era considerat a fi un fel de supraom, care tr�ie�te �n fericire �i �n�elepciune �i este �nzestrat cu puteri magice.
"
|
Posted by Autor on Friday, September 29 @ 14:52:41 EEST (2327 reads)
(Read More... | 9423 bytes more | Score: 4.55)
|
|
Shadow76 writes "“This is it. The translation is accurate,” the young man said in a meditative tone, as if daydreaming. He took another look at the papers scattered all over the table in front of him, then stretched and rose from the chair.
He was tall, slim but well built, with long blonde hair and deep, dark blue eyes that looked even darker because of the black shadows beneath them. His person seemed to fill the tiny students’ houseroom, not as much physically, but by the force of his personality. It shadowed the other inhabitant of the room, who was lying on one of the two beds reading a history textbook. "
|
Posted by Autor on Friday, September 29 @ 13:57:32 EEST (928 reads)
(Read More... | 10783 bytes more | Score: 4)
|
|
|
ANUL, PRIMUL ZEU AL OMENIRII
|
|
andrada writes "Anul este o personificare a Soarelui numit la solsti�iul de iarn� An Vechi, �nainte de a muri la miezul nop�ii de Revelion, �i, imediat dup� rena�tere, An Nou. Sinonim cu marii zei ai omenirii, el se na�te, cre�te, �mb�tr�ne�te �i moare �mpreun� cu timpul calendaristic pentru a rena�te dup� 365 de zile, 366 �n anii bisec�i. Sfin�ii Calendarului popular sunt mai tineri sau mai b�tr�ni, dup� �ansa avut� de ace�tia la �mp�r�irea s�rb�torilor: S�nv�s�i, celebrat �n prima zi a anului, este un t�n�r chefliu care st� c�lare pe butoi, iube�te �i petrece; Dragobete (24 februarie), fiul Dochiei, reprezint� zeul dragostei pe plaiurile carpatice; S�ngiorzul (23 aprilie), S�ntoaderul sunt tineri c�l�ri pe cai; S�ntilie (20 iulie) �i S�medru (26 octombrie) sunt maturi, dup� care urmeaz� genera�ia sfin�ilor-mo�i, Mo� Andrei (30 noiembrie), Mo� Nicolae (6 decembrie), Mo� Ajun (24 decembrie) �i Mo� Cr�ciun (25 decembrie)."
|
Posted by Autor on Friday, December 23 @ 18:05:11 EET (3619 reads)
(Read More... | 13326 bytes more | Score: 5)
|
|
|
Elemente celtice �i dacice �n calendarul popular
|
|
andrada writes "Se pare ca S�medru a fost, �n vremuri str�vechi, nu numai �nceput de anotimp, ci �i �nceput de an nou. �n favoarea acestei ipoteze ar pleda �i calendarul celtic, a c�rui structur� este cunoscut� sigur. Popoarele celtice, care tr�iau �n partea nord-vestic� a Europei, au avut un an �mp�r�it �n dou� anotimpuri (iarn� �i var�) desp�r�ite prin dou� hotare ale timpului: 1 mai �i 1 noiembrie (Ziua Tuturor Sfin�ilor). Diferen�a de opt zile �ntre S�ngiorz �i 1 mai, pe de o parte, �i de patru zile �ntre S�medru �i 1 noiembrie, pe de alt� parte, compenseaz�, �ntr-un fel, diferen�a de latitudine geografic� �ntre �inuturile carpato-ponto-danubiene �i �inuturile celtice, unde desprim�v�ratul i�i face apari�ia ceva mai t�rziu.
"
|
Posted by Autor on Thursday, December 15 @ 19:40:14 EET (2660 reads)
(Read More... | 3132 bytes more | Score: 5)
|
|
|
bogdan3963 writes " A devenit atit de obisnuita folosirea unei culori sau a mai multora si nu oricum, ci in deplina concordanta cu starile sufletesti ale unei persoane"
|
Posted by Autor on Tuesday, December 13 @ 00:09:54 EET (4764 reads)
(Read More... | 15642 bytes more | Score: 4.75)
|
|
andrada writes "Este o colinda a feciorilor spusa la poarta fetei alese, in noaptea de Sf. Andrei. Culeasa de la dl. �nv���tor Dumitru Udrescu din S�pata de Sus Arge�.
Sus la vatra muntilor; muntilor caruntilor
Peste-o mare lespede, curge-Argesu' repede
Si-acolo printre prundisuri, in frumoase ascunzisuri,
Sta fecior bobocului, ochi ca para focului
Si-aprinde padurile si toate dorurile,
E mandru luput junel, frumos, tanar, voinicel.
"
|
Posted by Autor on Friday, December 02 @ 22:20:21 EET (2595 reads)
(Read More... | 1124 bytes more | Score: 4)
|
|
|
andrada writes "Ipoteze si interpol�ri autropologice �i arheologice. — Inainte de a trece la studiul mitologiei predace se impun doua precizari: 1) primele �njghebari magico-mitologice apar in perioada pietrei cioplite, cu precadere in neolitic, ceea ce ne face s� coborim cercetarea noastra mult in preistoria Daciei; 2) aceste injghebari magico-mitologice nu sint unitare sub raportul conceptiei si viziunii lor despre viata si lume, ceea ce inseamna ca in realitate este vorba de mai multe mitologii predace (cam atitea cite grupuri umane razlete incep sa se constituie in aceasta perioada in gin�i, clanuri �i triburi). Noi ne-am propus sa gasim numitorul comun al tuturor acestor mitologii predace, din doua motive: intii pentru a constata ce le poate uni sub raportul conceptiei si viziunii pregmatico-mitice si apoi pentru a urmari ce preia, dezvlta si supravietuieste in mitologia dac� in faza ei de organizare plenara."
|
Posted by Autor on Monday, October 17 @ 01:34:52 EEST (8290 reads)
(Read More... | 58576 bytes more | Score: 4.26)
|
|
Anonim writes "Marii pontifi asocia�i la domnie cu regii daci nu par a fi ni�te preo�i simpli sau improviza�i, ci uneori dimpotriv�. Astfel se men�ioneaz� despre Zalmoxis c� a fost reformator mitic, profet, mare pontif, taumaturg, rege, daimon �i zeu, c� a frecventat marile centre religioase ale lumi antice. Deci, c� ar fi urcat �ntreaga scar� a consacr�rii �i apoi a sacraliz�rii. Se relateaz� c� ar fi �nv��at medicina psiho-empiric� �i a propov�duit nemurirea sufletului, starea de beatitudine dup� moarte, fericirea egalitar� �n �mp�r��ia cereasc�. Pentru a ini�ia pe discipolii lui, s-ar fi retras �ntr-o subteran� din hieropola dac� Sarmisegetuza, �i ar fi reap�rut dup� 4 ani. De asemenea c� ar fi ini�iat, dup� ace�ti 4 ani, c��iva discipoli, prin a�a-zisele ospe�e ale nemuririi, un fel de simpozioane �n scop mitologic asemenea celor descrise mai t�rziu de Platon. Ceea ce �nseamn� c� Zalmoxis ar fi precursor pe continentul european al institu�iei simpotice chiar �nainte de Platon, care folose�te simpozionul �n scop filozofic.
"
|
Posted by Autor on Thursday, October 13 @ 02:33:52 EEST (3746 reads)
(Read More... | 14516 bytes more | Score: 4.33)
|
|
|
ZALMOXIS - �n semnul lupului
|
|
andrada writes "Transcendenta dacica a neamului rom�nesc
“Niciodata adoratorii lui Zalmoxis n-au �nteles sa cedeze fara lupta” afirma un istoric contemporan. Aceasta credinta �n nadejdea existentei razboinice vine din ad�ncul unui crez deosebit de alte popoare ale timpului. Vasile P�rvan �l surprinde esential �n etica - “...sufletul e nemuritor. Trupul e o �mpiedicare pentru suflet de a se bucura de nemurire: de aceea el nu are nici un pret, poftele lui nu trebuie ascultate, la razboi el trebuie judecat fara parere de rau. Omul nu poate ajunge la nemurire dec�t curat�ndu-se de orice fel de patimi, carnea, vinul, femeile sunt o murdarire a sufletului. Prin ascelasi monoteism, dacii respectau precepte crestine �nainte de crestinism.” "
|
Posted by Autor on Tuesday, October 04 @ 12:45:20 EEST (6279 reads)
(Read More... | 15715 bytes more | Score: 4.65)
|
|
bogdan3963 writes "“LUPII NEMURITORI”
Stindardul Geto-Dac ,simbol al credintei in nemurire al stramosilor nostri
In aria etnica a geto-dacilor ,cuprinsa intre riurile Tisa,Nistru,Dunare Ciubrita si muntii Balcani,cu nucleul ei constituit de bazinul carpatic(1) ,credinta in nemurire constituie o trasatura dominanta a acestora , trasatura ce-i deosebeste de celelalte neamurin ale lumii antice.(2).
"
|
Posted by Autor on Monday, September 26 @ 14:41:26 EEST (6112 reads)
(Read More... | 8916 bytes more | Score: 4.81)
|
|
|
BALADA �N�ELEPTULUI ZALMOXE
|
|
DevaSactiAnu writes "
BALADA �N�ELEPTULUI ZALMOXE �I A REGINEI HESTIA
VECHIUL TESTAMENT GETO-DACIC
-Tyraxes, pream�rite rege,
Un �n�elept, �ntemeietor,
Un vajnic c�l�tor
Prin lumea-ntreag�,
Sosi la tine �i la noi-
Boierii t�i-s� ne salute.
(Ba unii spun ca s� ne mustre).
"
|
Posted by Autor on Thursday, September 15 @ 12:26:28 EEST (3823 reads)
(Read More... | 17913 bytes more | Score: 4.05)
|
|
Anonim writes ""There the Hister is called the Danube, a river rising from the apex of mount Adnoa, increasing profusely in a large number of streams and passing, tempestuous, from south to east and separating Germania from Scythia until it is taken back into the Black Sea.
Thus, spread over the plentiful space from the Danube to the neighborhood of the scythian Black Sea, do there inhabit fierce and barbarous nations, which are said to have burst forth in manifold variety like a swarm of bees from a honeycomb or a sword from a sheath, as is the barbarian custom, from the island of Scania, surrounded in different directions by the ocean. For indeed there is there a tract for the very many people of Alania, and the extremely well-supplied region of Dacia, and the very extensive passage of Greece. Dacia is the middle-most of these. Protected by very high alps in the manner of a crown and after the fashion of a city. With Mars' forewarning, raging warlike peoples inhabit those tortuous bends of extensive size, namely the Getae,"
Gesta Normannorum
Dudo of St. Quentin 11th C. A.D."
|
Posted by Autor on Thursday, September 15 @ 12:23:36 EEST (2466 reads)
(Read More... | 1751 bytes more | Score: 5)
|
|
DevaSactiAnu writes "Considera�ii asupra sanctuarelor Sarmisegetuzei
I Elemente de calcul generale
1. un an dacic con�ine 52 s�pt�m�ni ceea ce �nseamn� 364 zile(52x7=364 sau 13 luni egale a c�te 28 zile fiecare 13x28=364).
2. anul egiptenilor antici con�inea 365 zile �mp�r�it �n 12 luni a c�te 30
zile fiecare+5 zile ad�ugate.
3. anul iulian(stil vechi) cu durata de 365,25 zile.
4. anul gregorian(stil nou) cu durata de 365,2425 zile.
5. anul tropic, m�surat precis �n zilele noastre, cu durata de 365,2422 zile.
"
|
Posted by Autor on Thursday, September 15 @ 12:22:59 EEST (5643 reads)
(Read More... | 24690 bytes more | Score: 4.86)
|
|
|
Noi (de Valentin Ditulescu)
|
|
Anonim writes "Durpaneus se-ntreab� cu ardoare: Aflãndu-m� pe patul cel de moarte,
Acum, �n aste vremi �n�elatoare cãnd ��ri puternice sunt cotropite,
Cu frica-n sãn du�manul ne love�te, hotarele sunt tot mai pustiite,
Iluzia puterii d�inuie�te, p�cat �n jur, valori sunt putrezite,
Iluminat� mintea-mi ce dore�te nepotul meu coroana s� o poarte?
"
|
Posted by Autor on Saturday, September 03 @ 20:04:16 EEST (1907 reads)
(Read More... | 1189 bytes more | Score: 5)
|
|
|
Elogiu (de Valentin Ditulescu)
|
|
Anonim writes "In tara vreau anume
De stire sa va las
Independent de varsta,
Independent de breasla
Un gand de-al vostru nume
Ce va arata fals
Pe sub a Romei fusta,
A Daciei odrasla.
"
|
Posted by Autor on Saturday, September 03 @ 20:03:52 EEST (1320 reads)
(Read More... | 956 bytes more | Score: 5)
|
|
|
Nume �i rezonan�e getice �n vechi texte biblice
|
|
Anonim writes "Beneficiind integral de savoarea �i curiozitatea analizei realizate �i prezentate se poate conchide c� multe, chiar foarte multe denumiri apar�in teritoriului rom�nesc a c�rui ��r�n� (torin�) a fost, credem nu �nt�mpl�tor, s�rutat� de Pap�, teritoriu denumit mai apoi, tot de c�tre Pap�, Gr�dina Fecioarei Maria sau Gr�dina Maicii Domnului.
A�adar se pot formula mai multe ipoteze:
1. t�r�mul de ast�zi al Rom�niei este locul de unde au plecat popoarele semitice ce au redactat �ntr-o prim� form� textele sacre,
2. unele texte reunite �n textele sacre �i au ob�r�ia pe aceste meleaguri.
3. textele biblice sunt compila�ii de texte tradi�ionale etc."
|
Posted by autor on Monday, July 18 @ 15:49:18 EEST (4721 reads)
(Read More... | 8284 bytes more | Score: 4.17)
|
|
|
Clopotele Rom�niei (sec. IV b.C.- sec. XXI
|
|
Anonim writes "TRILOGIA
“PROIECTUL UNEI LIMBI UNIVERSALE”
Am �nceput cu mul�i ani �n urm� s� colec�ionez clopote, clopo�ei, tal�ngi �i zurg�l�i din �ar� �i str�in�tate, din zonele �n care am avut �ansa s� ajung de-a lungul timpului. Achizi�ionate din anticariate sau de pe pia�a liber�, primite de la prieteni sau colegi, acestea s-au transformat �n timp �ntr-o colec�ie al c�rei profil l-am dirijat �i restric�ionat c�tre o larg� varietate tipologic�, menit� s� acopere un num�r c�t mai mare de zone culturale din lume, evit�nd repeti�iile �i elimin�nd asem�n�rile.
"
|
Posted by autor on Monday, July 18 @ 15:47:25 EEST (3233 reads)
(Read More... | 7195 bytes more | Score: 4.93)
|
|
| |
|
Inscrie-te in Dacia Nemuritoare
|
|
|
Ecusonul membrilor grupului
|
|
|
Revista Dacia Nemuritoare
|
|
|
La Sarmizegetusa Regia arheologi
Acum puteti citi revista Dacia Nemuritoare intr-o noua prezentare on-line
|
|
Ghidul Mun�ilor Carpa�i
|
|
|
